Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1120-1198)

1971-10-01 / nr. 1120

) ♦ Proletari din toate tarile, unifi-vă Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul IV, nr. 1.120 Vineri 1 OCTOMBRIE 1971 INVAȚAMANTUL SA FIE STRÂNS LEGAT DE VIAȚA, DE PRODUCȚIE, TINERETUL STUDIOS SA FIE EDUCAT IN SPIRITUL MUNCII, AL IDEALURILOR SOCIALISMULUI - ACESTA ESTE ÎNALTUL SENS AL VIZITEI DE LUCRU FĂCUTE DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU IN ȘCOLI DE TOATE ORADELE In cursul dimineții de joi, 30 septem­brie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu tovarășii Dumitru Popa, Le­­onte Răutu, Ștefan Voitec, Miron Con­­stantinescu, Miu Dobrescu,­ a vizitat școli elementare, profesionale, licee de cultură generală, de specialitate și tehnice din Capitală. In această vizită de lucru, conducătorii de partid și de stat au fost însoțiți de Mircea Malița, ministrul învățămîntului, Dan Marțian, prim-secretar al C.C. U.T.C., ministru pentru problemele tine­­l­retului, de cadre de conducere și­ specia­liști din rețeaua învățămîntului de toate gradele, de activiști de partid și de stat. Prezența secretarului general în școli de diferite profiluri, acum, la începutul nou­lui an de studiu, reprezintă încă o mărtu­rie a prețuirii acordate școlii și slujitorilor și de partidul și statul nostru, au grijii per­manente pentru dezvoltarea și perfecționa­rea învățămîntului, căruia i s-a încredin­țat înalta misiune de a educa tînăra ge­nerație, d­e­ a o forma pentru muncă și via­ță, în spiritul nobilelor idealuri ale socia­lismului. S-a integrat organic în viața fiecărui ce­tățean, ca o manifestare adînc grăitoare a democratismului orînduirii socialiste, a le­găturilor ce unesc atît de trainic poporul și partidul, prezența aproape cotidiană a tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat în mijlocul unor colective de muncă din toate dome­niile de activitate. Ceea ce ne-am obișnuit să definim stilul de lucru al secretarului general, semnifică în esență preocuparea sa statornică de a analiza la fața locului modul în care se transpun în viață hotă­­rîrile Congresului al X-lea, de a se sfătui permanent cu făuritori de bunuri mate­riale și spirituale într-un dialog fructuos, menit să deschidă noi orizonturi, noi per­spective mersului nostru înainte, pe ca­lea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. In această lumină se înscrie și vizita de lucru de ieri, prilej de a constata realiză­rile dobîndite în îndeplinirea­ indicației privind legarea învățămîntului de viață, de producție, prin activitatea­­ atelierelor­­școală, prin transformarea întregii rețele de școli în adevărate amfiteatre ale muncii și de­ a adopta măsurile care să dezvolte, pe planuri superioare,­­aceste realități. Cu atît mai mult, cu cît în acest an de învă­­țămînt s-a hotărît, de către Secretariatul C.C. al P.C.R., ca școlile, de pe întreaga filieră, să beneficieze de sprijinul concret și direct al unităților productive — din in­dustrie, agricultură, cooperația de consum și meșteșugărească, care au sarcina să înzestreze atelierele din școli cu mașini, utilaje, aparate, scule și să asigure în ace­lași timp și asistența tehnică de speciali­tate. Vizita conducătorilor de partid și de stat începe la Liceul industrial energetic din șoseaua Giurgiului. După cum se știe, a­­ceste școli de specialitate au un rol bine d­efinit în sistemul nostru de învățămînt post-general, ca principală sursă de cadre cu pregătire medie pentru toate ramurile economiei naționale. Specificul lor — ob­ținerea de către tineri a unei calificări pro­fesionale concrete, concomitent cu diploma de bacalaureat — se bucură de o largă a­­preciere și adeziune din partea acestora, fapt dovedit și de participarea lor în­ nu­­m­ăr din ce în ce mai mare la concursul de admitere. Activitatea primei promoții de absolvenți ai liceelor de specialitate, care din vara aceasta lucrează în produc­ție, dovedește din plin eficacitatea aces­tei forme de învățămînt. La intrarea în clădirea liceului, tovară­șul Nicolae Ceaușescu este întîmpinat de ministrul energiei electrice, Octavian Groza, de cadrele didactice și de un ma­re număr de elevi, care oferă flori, a­­clamă cu entuziasm. Pe o mare pancar­tă desfășurată pe frontispiciul clădirii, se află urarea: „Bine ați venit în mij­locul nostru, iubite tovarășe Ceaușescu !“. Directorul liceului, prof. Alexandru Moșu, înfățișează oaspeților unele aspec­te din activitatea instituției pe care o conduce. El arată­ că în prezent, în liceu învață, la cursurile de zi­­ și serale, 7,18 de elevi, pregă­tindu-se­­ să devină munci­tori și tehnicieni cu înaltă calificare în sectoarele termo și electroenergetic. Pri­ma promoție care a absolvit anul trecut­­ se află în producție, în unități de spe­cialitate, printre care întreprinderea „E­­nergoreparații“, diverse centrale­ electrice, dovedind pricepere și competență în muncă. Se arată, de asemenea, că 16 absolvenți au­ intrat în instituții de în­vățămînt superior pentru a deveni ingi­neri și sufcingineri. Sînt vizitate apoi atelierele-școală, la­boratoarele și cabinetele tehnice ale li­ceului, înzestrate cu utilaje realizate de DIN CAPITALA întreprinderea „Energomontaj“, care pa­tronează această școală, precum și prin autodotare, prin confecționarea în școa­lă a unor instalații necesare practicii e­­levilor, economisindu-se peste 300.000 lei. Elevii își desfășoară activitatea sub în­drumarea calificată a cadrelor didactice, a unor ingineri și tehnicieni care lu­crează nemijlocit în producție. Cei din ultimele clase își desăvîrșesc meseria a­­leasă în întreprinderile unde vor lucra după absolvire, în felul acesta putînd să cunoască mai­ bine procesul tehnologic. Vorbind despre perspectiva dezvoltării bazei tehnice pentru practica elevilor, di­rectorul școlii informează pe oaspeți că se află în construcție un poligon termo și electroenergetic de cea mai mare ne­In școlile generale și liceele d­e­ cul­tură generală, noul an de­ învățămînt a debutat sub noi și promițătoare auspicii. Pregătirea tehnico-productivă, în pa­ralel cu formarea unui orizont cultural larg la elevii din această categorie de școli, este o necesitate ce decurge din realitățile și cerințele vieții, din dezvol­­tarea impetuoasă a bazei materiale de producție a societății noastre, a științei și tehnicii. Nu se mai poate concepe un învățămînt desprins de ceea ce se chea­mă muncă concretă, mijloc de verifica­re a cunoștințelor teoretice, de lărgire a orizontului de înțelegere a lucrurilor și fenomenelor, de dobîndire de noi de­prinderi. Prima unitate de învățămînt din a­ceastă categorie a fost Liceul „Gheorghe Șincai"”. Intîlnirea conducătorilor de partid și de stat cu cadrele didactice de aici pri­lejuiește o scurtă discuție asupra istori­cului acestui cunoscut liceu bucureștean, care în anul ce vine va sărbători 80 de ani de existență. Actualele cadre didac­tice ale liceului, în majoritate tineri pre­gătiți în anii construcției socialiste în pa­tria noastră, continuă tradiția prestigio­șilor dascăli ce au predat în această școală în trecut. Conducătorii de partid și de stat, în­soțiți de directorul școlii, profesorul Vic­tor Petre, și de profesoara Emilia Ciu­­raru, secretara comitetului de partid, vizitează atelierele-școală intrate în an­samblul mijloacelor instructiv-educative o dată cu începutul anului școlar în curs. Mai întîi, însă, sînt prezentate labo­ratoarele de fizică și chimie, unde elevii și profesorii se găsesc în plin proces de desfășurare a lecțiilor. Laboratoarele sînt bine înzestrate, încît facilitează a­­profundarea, pe baza experiențelor, a cu­noștințelor predate la cele două disci­pline. Un interes aparte suscită laboratorul complex audio-vizual, destinat îndeosebi însușirii limbilor străine. Acest labora­tor, dotat cu șase cabine special amena­jate, fiecare cu magnetofoane, cu mij­loace de ascultare, precum și o sală de clasă cu izolare fonică, de asemenea înzestrată audio-vizual, au fost concepute de profesorii liceului și realizate cu mij­loace proprii. Metodele de predare audio­vizuale s-au dovedit, în ansamblul mij­loacelor instructive, ca deosebit de efi­ciente, și extinderea și generalizarea lor este un­­ obiectiv actual al Ministerului învățămîntului. In atelierele de lăcătușerie, de ma­­șini-unelte, de electrotehnică este o at­mosferă, de lucru. Sub îndrumarea pro­fesorilor, elevii, îmbrăcați în haine de protecție, lucrează la strunguri sau la alte mașini-unelte, creînd imaginea­ unei reale secții de producție. Atelierele, ca și activitățile practice desfășurate în aceste săli de clasă ale muncii fizice, întrunesc bune aprecieri. Secretarul general al partidului adresea­ză cadrelor didactice îndemnul de a per­severa legarea cunoștințelor generale, te­oretice, de activitatea practică. Recoman­dă, de asemenea, să se înființeze un ca­binet de științe sociale, care, conceput și organizat pe baze moderne, poate aduce o substanțială contribuție la însușirea cesitate pentru instruirea de specialitate a elevilor. Conducătorii de partid și de stat se interesează în vizita prin atelierele-școa­lă la ce lucrează elevii. Se arată că e­­xistă un plan de activitate bine întocmit pe baza căruia se execută o serie de pie­se , solicitate de unitățile productive, se bobinează rotoare de motor, se face re­vizia unor agregate și armături de spe­cialitate, se execută plăci pentru turbine. Apreciind realizările obținute, secreta­rul general al partidului recomandă ca dotarea atelierelor să se facă numai cu mașini și utilaje care funcționează și în întreprinderile de specialitate­, pentru ca elevii să dobîndească într-adevăr o ca­lificare superioară, în pas cu cerințele vieții, de către elevi a socialismului științific, a economiei politice, a istoriei și filozo­fiei marxist-leniniste. In cadrul unui schimb final de opinii, se dau soluții privind modernizarea de ansamblu și extinderea acestui impor­tant și prestigios lăcaș de învățătură. Pe str. Bujor Haiducul, din imediata vecinătate a Liceului „Matei Basarab“, este vizitat un complex de ateliere șco­lare înglobînd lăcătușerie, țesătoria de covoare, croitoria, electrotehnica, confec­ții și tricotaje, tîmplăria, prelucrări mecanice. Aici își desfășoară activitatea practică elevii tuturor liceelor de cul­tură generală din sector. Toate între­prinderile din sector au concurat la uti­larea acestui complex de ateliere, înso­țiți de profesorii Emil Stancu, Gheorghe Șovu și Virgiliu Pop, oaspeții iau con­tact cu sălile de lucru. Se aflau la ore­le de practică elevi ai Liceului nr.­ 30. Copiii mînuiesc cu îndemînare diferite scule și dispozitive. In atelierul de co­voare, unde se lucrează­ pe bază de an­gajament ferm pentru Cooperativa „Mun­ca și arta“ este admirată măiestria cu care tinerele fete execută asemenea pro­duse, de înaltă calitate și de o deosebi­tă frumusețe. Elevele dăruiesc secretaru­lui general al partidului un frumos co­vor lucrat de mîna lor. La atelierul de confecții se realizează o serie de articole de­ îmbrăcăminte pentru copii, destinate valorificării­ lor pe piață prin intermediul cooperativei meșteșu­gărești. La atelierul de electrotehnică se asamblează unele piese pentru autoca­mioanele „Stogul Roșu", la tîmplărie se produc scaune, la prelucrări­ mecanice se confecționează piese pentru motoarele produse de uzina „Timpuri Noi”. Această uzină este cea care a înzestrat atelierul cu mașinile-unelte cu care se produce. Liceul „Dimitrie Cantemir" — altă școală cu renume din Capitală. Ca și la Liceul energetic, ca și la Liceul „Gheor­ghe Șincai", ori la Complexul de ateliere­­școală de pe lingă Liceul „Matei Basa­rab" cadrele didactice, elevii fac și aici secretarului general, celorlalți conducă­tori de partid și de stat o primire căl­duroasă, entuziastă, expresie a sentimen­telor de dragoste și recunoștință pe care le nutresc elevii și cadrele didactice pen­tru partid, pentru secretarul general. Se scandează „Ceaușescu—P.C.R.". Este o atmosferă și de sărbătoare și de lucru. Profesoara Ileana Teodorescu conduce pe oaspeți în laboratoarele de chimie. Sunt laboratoare bine înzestrate, spațioase, care fac posibil ca toate orele de chimie să fie predate aici pe viu, ca fiecare elev să desfășoare independent activitatea im­pusă de tema predată. In acest liceu, de aproximativ opt­ ani funcționează­ două clase speciale de fizi­că și matematică,­­ care­ și-au dovedit pe deplin eficacitatea. Se preconizează cre­area în curînd a un­ei noi clase speciale pentru chimie. Adresîndu-se ministrului­­ învățăm­întu­lui, secretarul­ general al partidului reco­mandă să se ia măsuri în vederea în­tocmirii unui plan­ de dotare, a labora­toarelor din școli­,­cu­ aparatură modernă. Institutele de învățăm­înt superior teh­nic, institutele de cercetări de speciali­ (continuare în pag. a 3-a) îmbinarea organică a cunoștințelor de cultură generală cu practica productivă - criteriu fundamental in școlile generale și licee m * mmm t mmm r mmm a a 4 pagini iu­­­bani Redacția ți Administrația: str. Ștafart cel Mare nr. 79 Vaslui Redacția tel. 1166 Administrația tel. 1611 r­a­mmmm a a J Astăzi, 1 octombrie, în jurul J J orei 11,30 posturile noastre de J j radio și televiziune vor trans­­­­­­mite, în direct, mitingul ce va J­i avea loc în Capitală cu prile­­j­­­­jul deschiderii anului universitar . 1971-1972. ! J J pentru Încheierea cu succes A CAMPANIEI AGRICOLE DE TOAMNĂ Cu toate forțele , la recoltat și semănat! Ș­i la cooperativa agricolă de producție Vulturești, lucrările agricole din ac­tuala campanie de toam­nă se desfășoară sub di­recta conducere și îndrumare a organelor de partid și de stat din localitate, potrivit indicații­lor date de secretarul general al partidului nostru. Măsurile luate în ultimele zile au făcut să se recupereze mult din rămî­­nerile în urmă provocate de timpul ploios, astfel că recolta­rea culturilor tîrzii să fie aproa­pe de ritmul cerut, iar însă­­mințatul griului a fost declan­șat la începutul acestei săptă­­mîni. Ziua de luni, în care ne-am găsit și noi printre cooperatorii vultureșteni, s-a încheiat cu re­zultate bune. Se lasă seara. In tarlaua „Podișul Dumbravă" 30 de co­operatoare harnice aruncă în combină ultimele cantități de floarea-soarelui recoltată în ziua respectivă. Comunistul Va­sile N. Maxim, șeful echipei nr. 2, din cadrul fermei vegetale, ne explică satisfăcut: „treaba a mers­­ bine, așa cum am dorit. De va fi vreme frumoasă, miine (n.n. — marti 28 septembrie), vom termina de recoltat și treie­rat de pe toată suprafața de a cărei producție răspundem", r! rugăm să evidențieze cîteva co­operatoare și ne răspunde fără intîrziere : „toată echipa". Ne văm rămas bun și ne întoar­cem la sediul C.A.P. unde ză­bovim, la lumina becului, pen­tru puțin timp în tovărășia lui asi­* P"'u, președintele, și Va­e Stamate inginerul aaronom al unității. Amindoi, veniți, pri­mul de la brigăzile din satul­­/­ Buhăiești, celălalt de la ferma vegetală nr. 3, compară cifre, consultă grafice, stabilesc dacă bilanțul zilei este sau nu cel preconizat. „La Buhăiești­­ ne spune președintele — la briga­da nr. 3, munca nu a fost bi­ne organizată și de aceea nici rezultatele nu sunt pe măsura așteptărilor. Brigadierul Con­stantin Bobu, care este și mem­bru al consiliului de conduce­re, se pierde în treburi mărun­te. Are experiență și totuși bri­gada pe care o conduce nu se încadrează in planificarea mun­cii noastre. Astăzi a recoltat circa 15 ha. în loc de 25 cît ar fi trebuit. Nu s-a reușit să se mobilizeze toate brațele de muncă ale brigăzii. Din 80 de oameni au lucrat în cîmp doar vreo 50. Printre ei, cooperatori cărora li se cuvine toată lauda : Marghioala Balan, Neculai Da­rea, Merodită Popa, Dumitru Crăcană, Gheorghe Ursa și mulți alții. Brigadierul se face vinovat pentru că, deși dispu­ne de forțe suficiente, nu reu­șește să se încadreze în timpul planificat. Asta înseamnă să ne ocupăm mai mult de brigadă și, fără să vrem, neglijăm con­trolul în alt sector de activita­te". Cu totul altfel merg treburile la ferma vegerală din satul Vulturești. Mobilizați de organi­­zația de partid, cooperatorii de aici lucrează cu toate forțele de care dispun pentru a culege în scurt timp și fără pierderi toate p­odusele de ne­cîmp. Bobine fruntașe ca cele conduse de Maria Roșu, Steliana Moroșa­­nu, Ion Cubotaru, cei 24 de le­gumicultori din echipa lui Con­stantin Filip oferă nenumărate exemple care dovedesc că, aco­­­­lo unde munca este organizată și activitatea se desfășoară nor­mal. Alături de cooperatori sunt fiii lor, elevii de la școlile din comună. Aceștia , după cum ne-a explicat președintele, sunt foarte harnici. Cei din Buhăiești, spre exemplu, au recoltat po­rumb de pe­ 3 hectare, au tăiat cocenii de pe 1,6 hectare, au ajutat la transportul, cu auto­camioanele, la pătule, a unei cantități de 5 tone de porumb. S-a început și culesul masiv la vie. Din cele 124 de hectare o­­cupate cu vie, 79­ hectare...sunt pe rod, o suprafață care cere eforturi sporite pentru a fi grab­nic recoltată. In ziua respectivă, au participat la cules 100 de brațe de muncă din cele 170 de cît dispune ferma. Un su­mar calcul referitor la partici­parea membrilor cooperativei a­­gricole de producție Vulturești la lucrările ce se cer efectuate cu maximă rapiditate în aces­te zile, duce la o concluzie ne­mulțumitoare. Dacă, în compa­rație cu campania de toamnă din anul precedent, participarea la muncă s-a îmbunătățit, acum însă, între forțele prezente în comună în fiecare zi și cele pre­zente în cîmp, la recoltat, exis­tă o apreciabilă diferență. Pe C.A.P. zilnic, circa 100 de bra­țe de muncă nu sînt antrenate la lucrările de sezon. Dacă toa­te forțele umane ar fi conjuga­te cu cele mecanice, cu mij­loacele de transport existente, rezultatele actualei campanii (pină luni 27 septembrie) ar fi fost mult mai bune. Suprafața recoltată de porumb, de 150 hectare, ar fi fost desigur mai mare ; floarea-soarelui, recoltată de pe mai bine de 95 de hec­tare din 100 hectare ocupate cu această cultură, și ea ar fi fost strînsă complet, iar de treierat nu numai de pe 20 de hectare. Și la vie se putea culege mai mult, și la grădina de legume, deși aici, se recoltau de pe ul­timele suprafețe, varză, roșii, ardei gras, pepeni, la toate cul­turile tîrzii, existau posibilități pentru a fi strînse și depozitate mult mai multe cantități. Concomitent cu recoltatul, s-au făcut pregătiri pentru se­mănatul griului. C.A.P. Vultu­rești are de însămînțat 500 de hectare. Toată suprafața este eliberată de culturi (de pe 200 hectare a fost cules porumbul boabe și porumbul oiloz) și ara­tă. De luni (27 septembrie) s-a trecut și la semănat. De dimi­neață au început acțiunea în tarlaua „După Școală" două semănători, însă în cursul zilei a lucrat numai una. Cauza : i­­mediat, un tractor nu a mai funcționat. Remedierea defec­­­țiunii nu s-a făcut nici pînă...’ seara. Așa că, o semănătoare a funcționat și alta a stat. Efec­tul : semănate 10 ha. în loc de­ 20 ha. cite ar fi trebuit însă­­mînțate — după spusele șefu­­lui brigăzii de mecanizare, Mi­­hai Pavel. Directorul S.M.A. Ne­grești, pe care l-am întîlnit la C.A.P. Vulturești, ne-a asigurat că, de mîine (marți 28 septem­brie) totul va funcționa per­fect. Așa sperau și tovarășii di­n conducerea C.A.P., spunîndu-ne: „Mîine vom însămînța din plin cu patru semănători". Președin­tele cooperativei ne-a explicat că mecanizatorii sunt destoinici, nn alte campanii cu ajutorul lor cooperativa a obținut rezultate bune, acum, se pare că munca în brigadă nu este bine orga­nizată. Există condiții ca la C.A.P. Vulturești semănatul griu­lui să fie încheiat în epoca op­timă. Mecanizatorii sînt conști­enți de sarcinile care le au în aceste zile. Ei credem că sunt puși pe fapte mari, urmărindu-i pe cîțiva dintre ei, discuind, pregătind terenul, asigurînd griului patul germinativ cerut de agrotehnică. Era ora 21:00 și pe tarlalele din „Șes" și „Dea­lul Vultureștilor" se lucra fără întrerupere. Atunci am înțeles vorbele spuse cu tine ale pre­ședintelui, că bilanțul zilei se încheie, de abia, aproape de miezul nopții. CRĂCIUN LĂSUCI Pe una di­n tarlalele C.A.P. Solești, mecani­zatorul Ion Stoleru în­sămînțează griul d­e toamnă. Foto: V. Petrescu Constituirea Comisiei județene a inginerilor și tehnicienilor La Vaslui, a avut loc, la sediul Consiliului județean al U.G.S.R., constituirea Comisiei județene a in­ginerilor și tehnicienilor. La ședința de constituire a parti­cipat, din partea Comisiei Naționa­le a Inginerilor și Tehnicienilor, tov. Aristide Dodu, care a făcut prima instruire a celor 21 de ingi­neri și tehnicieni, aleși în comisia județeană. A fost întocmit, cu acest prilej, un plan de muncă al C.J.I.T. pe tri­mestrul al IV-lea al anului în curs, care cuprinde, printre altele, urmă­toarele obiective : sprijinirea condu­cerilor administrative ale unităților economice pentru mai buna orga­nizare și desfășurare a cursurilor de calificare și perfecționare muncitorilor , colaborarea membri­a­lor comisiei județene la întocmirea­­ programului de acțiuni „Tehnica nouă — Vaslui 1972“; organizarea, în luna octombrie,­ la­ Bîrlad, a unei consfătuiri cu inovatorii, din între­prinderile municipiului; organizarea unor acțiuni concrete pentru folo­sirea mai rațională și eficientă a timpului de lucru și a capacităților de producție. Ca președinte al C.J.I.T. a fost ales tov., Constantin Staftei, ingi­­ner-șef la Filatura de bumbac Vas­lui. £ a: Diminuarea cheltuielilor de producție amplifică eficiența economică COSTURILE NEJUSTIFICATE SĂ TIT GRABNIC ÎNLĂTURATE! E­xploatarea reprezintă, prima verigă în lanțul transformărilor pe care le suferă lemnul, această impor­tantă bogăție. Și nu greșim , afir­­mînd că pentru prelucrarea sa in­dustrială trebuie să se desfășoare o ac­tivitate cît mai rentabilă. Sectoarele de exploatări forestiere Vaslui și Bîrlad au obținut o serie de realizări frumoase pe prima perioadă a anului, concretizate în depășirea cu 8,5 la sută a producției glo­bale și 13,7 la sută a producției marfă la sectorul Vaslui și respectiv 0,4 și 8,2 la sută la sectorul Bîrlad. Perfecționarea procesului de produc­ție în exploatările forestiere, mecaniza­rea lucrărilor care necesită un volum ri­dicat de manoperă, utilizarea cit mai ju­dicioasă a mijloacelor de transport și a forței de muncă sunt elemente care de­termină creșterea continuă a productivi­tății muncii cu efecte directe în reduce­­rea cheltuielilor de producție și renta­bilizarea activității. Eforturile întreprin­se în vederea organizării raționale a procesului de exploatare, ne informa to­varășul inginer Petru Burlui, șeful sec­torului Vaslui, au condus la obținerea unor importante depășiri la toate sorti­mentele. Cele mai substanțiale s-au în­registrat la bușteni de stejar — 544 m.c., bușteni de­ diverse specii — 675 m.c., 30 m.c. bușteni fag, lobde pentru foc — 726 m.c. etc. Reducerea consumurilor de materiale și în general­ a consumurilor specifice, reprezintă, de asemenea, o cale princi­pală ce­ a condus la creșterea rentabilită­ții. Productivitatea muncii a înregistrat un spor de 0,5 la sută la sectorul Vaslui și 3 la sută la sectorul Bîrlad. Judecind realitatea prin prisma cifre­lor de plan, am fi tentați să tragem con­cluzia că totul merge cum nu se poate mai bine. Dar să nu ne pripim. E ade­vărat că realizările sunt în directă co­respondență cu vremea, căci în perioada ploilor din această lună, practic nu s-a putut lucra, o săptămînă, în parchetele sectorului Bîrlad și 15 zile în cele ale sectorului Vaslui. S-au luat măsuri de recuperare urgentă, se lucrează intens, dar, probabil, luna aceasta nimeni nu poate da asigurări că planul va mai fi îndeplinit. Nu la aceste condiții, poate obiective, doream să ne referim, căci, în general, există preocupări pentru realizarea ci- C. BENEA (continuare în pag. a 2-a)

Next