Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1430-1508)
1972-10-01 / nr. 1430
4 Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean In atenția tuturor lucrătorilor de pe ogoare, a specialiștilor, a organizațiilor de partid de la sate, trebuie să se afle: î. RECOLTAREA prioritară a produselor perisabile 2. TRANSPORTUL produselor agricole de pe cîmp 3. DEPOZITAREA în spații corespunzătoare l șmii iir jI ZOBLENI I Se impun măsuri pentru i iFiiii Timiu I accelerarea recoltării produselor de toamna! Condițiile meteorologice manifestate în ultimul timp în județul nostru impun lucrătorilor de pe ogoare accelerarea ritmului la recoltatul produselor perisabile, astfel încît, deprecierile calitative să fie, pe cit posibil, evitate. De acest lucru, desigur, sînt convinși și cooperatorii din Zorleni care, în momentul actual, definitivează strînsul produselor legumicole de pe ultimele suprafețe de grădină. Datorită mobilizării la vremea cooperatorilor, precum și calității lucrărilor efectuate de ei, planul de producție la acest capitol a fost nu numai îndeplinit, ci și depășit cu aproximativ 10 tone. Din păcate, interesul de care au dat dovadă factorii de răspundere de aici pentru recoltarea la timp și fără pierderi a produselor legumicole nu se manifestă în toate domeniile de activitate din cooperativă. In sectorul viticol, bunăoară, ritmul de recoltare a strugurilor este încă nesatisfăcător, chiar dacă din 91 de ha., cultivate cu viță de vie, 60 sunt recoltate. Faptul că din cei 180 de lucrători ai fermei viticole, zilnic, participă la această operațiune doar 70-80 de brațe, ne conduce la concluzia că viteza de strîngere a produselor amintite este destul de redusă, întrucît consiliul de conducere al cooperativei, precum și factorii de la nivelul comunei, respectiv organele locale de partid și de stat, nu mobilizează în suficientă măsură forța de muncă existentă. Dacă producția de struguri este organizată în ceea ce privește retribuirea muncii pentru producerea ei în acord global, atunci nu înțelegem de ce cooperatorii din fermă neglijează tocmai ceea ce este esențial : recoltatul ! Este vorba de o slabă muncă de popularizare a principiilor de funcționare a acestui sistem de plată, după rezultatele producției, și nu sa iau mă sui disciplinare împotriva acelora care nu participă la muncă. In acest caz, principiul echității și al obligativității lucrătorilor de a participa la toate lucrările din fermă sunt, practic, neglijate . Cam același lucru s-ar putea spune și despre recoltatul porumbului, unde din 900 de ha. după cum ne spunea ing. șef al cooperativei, tov. T. Tunaru, producția de porumb boabe a fost strînsă N. CAZACII (continuare In pag a 3-a) •p rimele ore ale zilei dei 1#7 septembrie s-au caracterizat, pentru melea t » gurile vasluiene, prin » * soare și cer senin. Nu ț ^ întotdeauna, în schimb, ziua - i bună se cunoaște de dimineață. J Pentru că, după cum aveam 1 \ să ne convingem, către prînz, \ ! cerul s-a acoperit cu nori și i 1rafalele ploii au continuat cu ’ i intensitate pînă seara tirziu. ¤ Totuși, oamenii care, încă din i l zorii zilei, au ieșit la lucru, răspunzînd chemării organiza ițiilor de partid, de a-și uni euforturile, în scopul strîngerii i 1 roadelor toamnei, nu au părăsit tarlalele pînă către seară. ) 1 Am efectuat, in această zi, un 11 raid, însoțindu-l pe tovarășul t Nicolae Mihalache, președintelele U.J.C.A.P., pe traseul J Vaslui — Perieni — Pui țiești, — Dragomirești — J J lvănești — Vaslui. Am putut să ii consemnăm numeroase fapte și demne de laudă ale miilor de ia țărani cooperatori și școlari și /i ale sutelor de tractoriști și salariați de pe teritoriul comunelor, pe care i-am găsit la muncă. Am reținut, pentru însemnările de față, doar o partte din aspectele care ni s-au părut mai semnificative. Pe teritoriul fermei de stat Roșiești a I.A.S. Vaslui, tractoriști lucrau la arat, cîțiva , iar 1 I alții la pregătit terenul în vederea însămînțărilor de toamnă; școlarii de la Costești re-scoltau porumb, nu departe de > ^ (continuare tn pag. a 3-a) ^ Printre conducătorii auto fruntași în muncă, de la Autobaza Vaslui, se află și Ion Rusu, din clișeul de mai sus. RÎSESTI Timpul trece, activitatea pe ogoare bate pasul pe loc In satul Rîșești, își desfășoară activitatea una dintre cooperativele agricole de producție. Și aici, ca în toate celelalte unități similare din județ, zilele toamnei au aglomerat o serie de lucrări, dintre care nici una nu suferă amînare. Se cere, din partea comitetului de partid pe cooperativă și a organizațiilor de partid pe brigăzi, din partea consiliului de conducere al unității și a tuturor tovarășilor cu munci de răspundere pe plan local, să acționeze de așa natură, încît zilnic, la lucru, să se afle întreaga forță de muncă a satului. Este nevoie, în același timp, ca forțele să fie canalizate, prioritar, spre anumite lucrări și sectoare. Astfel fiind privite lucrurile, s-ar cuveni ca majoritatea covîrșitoare a brațelor apte de muncă să se afle, în aceste zile, în vie. Unitatea deține 65 de ha. cu viță de vie nobilă pe rod. Or, deși cantitatea de struguri - și așa puțină - ar fi trebuit să fie aproape în întregime recoltată, totuși, pînă la 29 septembrie, producția nu era culeasă decît de pe aproape jumătate din plantație, in zilele de marți și miercuri, de la această cooperativă nu a fost livrat la unitatea de vinificare nici un strugure. Joi a fost livrată o căruță cu struguri. Vineri, tovarășul Lambru Roșca, delegatul cooperativei agricole, ne-a declarat : „Astăzi s-a cules bine. Livrăm la unitatea de vinificare trei căruțe de struguri". Dar oare ce fel de bine poate fi considerat acest ritm ? Tovarășii din conducerea cooperativei recunoșteau deschis că în loc de G. S. VINATORU (continuare in pag. a 3-a) s I Anul V, nr. 1430 ) j |--------------------i ! ! ! DUMINICĂ ! ! 1 ! j octombrie j J 1972 1 J ! --------------------------------------------- - ! j 4 pagini, 30 bard sj j ! în pagina a 4-a: ■ Sesiunea Adunării j Generale a 0. N. U. S ■ Diferend j sudanezo-egiptean j O NOUĂ DOVADA A GRIJII PARTIDULUI PENTRU RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI AL CELOR CE MUNCESC VENITURILE NOASTRE VOR SPORI SIMȚITOR Televiziunea, radioul și presa ne-au adus, zilele acestea, o nouă și îmbucurătoare veste. Alături de analiza și aprobarea în ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din ziua de 29 septembrie a unor importante probleme privind politica internă și externă a partidului și statului nostru, s-a analizat, cu acest prilej, posibilitatea luării unor noi măsisuri pentru sprijinirea familiilor cu mulți copii, hotărîndu-se în acest sens ca începînd cu 1 noiembrie 1972 să se acorde ajutoare bănești lunare de 200 lei mamelor care au în întreținere 8—9 copii și de 300 lei celor cu peste 9 copii. îmbucurător este faptul că aceste ajutoare se vor acorda indiferent dacă mamele sunt sau nu salariate, cooperatoare, pensionare sau dacă realizează venituri din alte surse și că ajutorul se acordă atît orășenilor cît și celor de la sate. La aflarea îmbucurătoarei vești, împreună cu soțul, cu copiii mei, ne-am bucurat mult întrucît această veste ne dovedește o dată în plus grija deosebită pe care o acordă partidul și statul nostru celor cu mulți copii, ne-am făcut și unele calcule. întrucît sunt mamă a 13 copii, voi primi, lunar, un ajutor bănesc în valoare de 300 lei. Familia mea va beneficia, în plus, și de majorarea alocației de stat pentru copii, bugetul sporind astfel cu aproape 500 lei lunar. Conștientă fiind că asemenea măsuri se pot lua numai în condițiile în care și rezultatele în economie sunt din ce în ce mai bune și că asemenea măsuri solicită eforturi în plus din partea celor ce muncesc, atît eu, cît și soțul care este salariat, nu ne vom precupeți eforturile pentru a munci mai mult și mai bine, pentru a ne ocupa cu grijă de educarea copiilor, astfel încît să dăm patriei oameni de nădejde, capabili să înfăptuiască în viitor politica realistă a partidului și statului nostru. MANDIȚA nistor comuna Tutova, județul Vaslui In ultimii ani, în municipiul Bîrlad au fost construite numeroase blocuri de locuințe. In clișeu: cîteva din aceste blocuri. Foto : Radu Gabriel s <35 S § $ I NI în pagina a 2-a | S '-------------------> s \ s s s Ș (Vremea nouă j I literară Ia 533SS ) și artistică ( N> 33333NS 33 $ $ § § S 'mmmmamammmmmmm S 333v 3S335ss s I In pagina a 3-a | ^ ——— —" ‘ ^ SPORI 3 3 $ 5 $ $ Ș § Urmare firească a dezvoltării multilaterale și în ritm susținut a tuturor ramurilor naționale, procesul extinderii și diversificării relațiilor dintre întreprinderi a impus introducerea unor noi și moderne mijloace de transport a mărfurilor. „Este necesar să se extindă acțiunea de optimizare a transporturilor, — arăta tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în Raportul prezentat la Conferința Națională a P.C.R. din iulie 1972 — să se introducă pe scară largă paletizarea și containerizarea. Se impune, de asemenea, să fie intensificată acțiunea de mecanizare a operațiilor de încărcare-descărcare". Diversitatea mare de condiții în care pot fi folosite containerele ilustrează pregnant avantajele deosebite în întrebuințarea lor, acestea asigurînd o înaltă eficiență economică printr-o deservire ușoară a clienților, eliminarea unor manipulări greoaie a coletelor, asigurarea integrității mărfurilor etc., simplificând și înlăturînd în mare parte ambalajul. Cum se acționează practic în acest domeniu și ce măsuri concrete s-au luat ? Acesta a fost scopul vizitei noastre prin cîteva întreprinderi bîrlădene a căror activitate se pretează la acest modern mijloc de transport. „Utilizarea Și avantajele sistemului de transport în containere — ne explica tovarășul Emil Copceac, inginer-șef la Fabrica de confecții — aduce maxime rezultate economice pentru unitatea noastră. In condițiile unei aprovizionări ritmice cu astfel de mijloace, în medie 25 pe zi, ne realizăm și depășim sarcinile la livrări, obținem economii însemnate la cheltuielile de ambalare. Produsele noastre se pretează perfect la această formă de transport și ca atare vom extinde folosirea containerelor în relațiile multiple cu diferiți beneficiari. Pentru aceasta se impune însă mai multă solicitudine din partea Punctului de expediție și camional Bîrlad, subunitate care gestionează aceste mijloace de transport și care de foarte multe ori ne-a provocat greutăți. Recomandată prin eficiența deosebită pentru unitățile ce o folosesc, containerizarea impune crearea unui lanț neîntrerupt de transport de la întreprinderea producătoare la beneficiar, în stare încărcată și retur, pentru reluarea procesului de producție, ciclu ce solicită utilizarea la întreaga capacitate a containerelor, prin evitarea mersului în gol, în condițiile unui rulaj cît mai ridicat. Din motive diferite însă, nu întotdeauna unitățile producătoare au prilejul să intre în posesia containerelor în momentul solicitării lor, fiind puse în situația folosirii unor învechite și neeconomicoase mijloace auxiliare de transport, așa cum sunt lăzile confecționate din resurse proprii, de dimensiuni variabile, care măresc cheltuielile și încarcă prețul de cost, diminuînd substanțial beneficiile celor în cauză. D. HUMA (continuare în pag. a 3-a) În utilizarea containerelor HUARE CE CĂUTA DESERVIREA PRESERENȚIALĂ Strălucit reprezentant al țării sale în geologie, mineralogie și pedologie, Gheorghe Murgoci, aparține, prin toată opera sa științifică, generației primei părți a secolului nostru, care a pus bazele învățămîntului și cercetării științifice moderne în geologia românească ,el așezînd școala noastră pedologică pe baze naturalist-materialiste”. Locul „precis" al nașterii sale nu se cunoaște. Totuși, se presupune că în ziua de 20 iulie 1872, undeva pe lîngă Măcin, a venit pe lume... „într-o căruță", un copil care avea să fie naturalistul Gheorghe Munteanu Murgoci de mai tîrziu, ei trăgîndu-se dintr-o vrednică familie de țărani păstori. Anii copilăriei i-a petrecut la Brăila, „hălăduind în zările fără limite ale Bărăganului, în pitoreștile tainițe ale Bălții Dunării și în peisajul interesant și plin de contraste al Dobrogei nordice, de la Măcinul stîncos și pînă departe în codrii Babadagului". In această perioadă, în mintea fragedă și vioaie a copilului Murgoci se acumula acea comoară de impresii și cunoștințe, se dezvolta acea sensibilitate sufletească care avea să fie „suportul material și moral" al unui nesecat izvor de inspirate realizări în domeniul științei și de fermecător talent de scriitor și povestitor. După ce frecventează cursurile liceului real din Brăila, în 1892 își ia cu mare succes examenul de bacalaureat, înscriindu-se la Facultatea de științe de la Universitatea din București. Student fiind, este remarcat de profesorul Ludovic Mrazec, care, în 1894, îi încredințează postul de asistent al laboratorului de mineralogie. După terminarea studiilor universitare, cu sprijinul maestrului său, Murgoci își desăvîrșește cunoașterea disciplinelor de specialitate, la Viena și München, unde-și trece doctoratul cu distincția „Magna cum laude". înapoiat în țară, Murgoci funcționează cîțiva ani ca profesor la diferite licee din capitală și provincie. Progresul științelor geologice de la noi și descoperirea bogățiilor subsolului fac simțită tot mai mult necesitatea unui institut de cercetări geologice. Astfel, în anul 1906 se înființează Institutul geologic al României, lui Gheorghe Munteanu Murgoci revenindu-i conducerea serviciului de agro-geologie pe care îl ridică la un înalt nivel științific „mult considerat și apreciat în străinătate”. Concomitent cu munca didactică, în cadrul Institutului geologic, Murgoci desfășoară o vie activitate de cercetări în domeniul geologiei, geografiei, hidrogeologiei și agrogeologiei, elaborînd sin- VALER MITRU (continuare în pag. a 3-a) Din viață și din cărți Nume de renume V* i