Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1430-1508)

1972-10-01 / nr. 1430

4 Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean In atenția tuturor lucrătorilor de pe ogoare, a specialiștilor, a organizațiilor de partid de la sate, trebuie să se afle: î. RECOLTAREA prioritară a produselor perisabile 2. TRANSPORTUL produselor agricole de pe cîmp 3. DEPOZITAREA în spații corespunzătoare l șmii iir j­I ZOBLENI I Se impun măsuri pentru i iFiiii Timiu­ I accelerarea recoltării produselor de toamna! C­ondițiile meteorologice ma­nifestate în ultimul timp în județul nostru impun lucră­torilor de pe ogoare accele­rarea ritmului la recoltatul produselor perisabile, astfel încît, deprecierile calitative să fie, pe cit posibil, evitate. De acest lucru, desigur,­ sînt convinși și coopera­torii din Zorleni care, în momen­tul actual, definitivează strînsul pro­duselor legumicole de pe ultimele suprafețe de grădină. Datorită mobilizării la vreme­a cooperato­rilor, precum și calității lucrărilor efectuate de ei, planul de pro­ducție la acest capitol a fost nu numai îndeplinit, ci și depășit cu aproximativ 10 tone. Din păcate, interesul de care au dat dovadă factorii de răs­pundere de aici pentru recoltarea la timp și fără pierderi a pro­duselor legumicole nu se manifestă în toate domeniile de activitate din cooperativă. In sectorul viticol, bunăoară, rit­mul de recoltare a strugurilor es­te încă nesatisfăcător, chiar dacă din 91 de ha., cultivate cu viță de vie, 60 sunt recoltate. Faptul că din cei 180 de lucrători ai fer­mei viticole, zilnic, participă la a­­ceastă operațiune doar 70-80 de brațe, ne conduce la concluzia că viteza de strîngere a produselor amintite este destul de redusă, întrucît consiliul de conducere al cooperativei, precum și factorii de la nivelul comunei, respectiv or­ganele locale de partid și de stat, nu mobilizează în suficientă mă­sură forța de muncă existentă. Dacă producția de struguri este organizată­­ în ceea ce privește retribuirea muncii pentru produce­rea ei­­ în acord global, atunci nu înțelegem de ce cooperatorii din fermă neglijează tocmai ceea ce este esențial : recoltatul ! Este vorba de o slabă muncă de popu­larizare a principiilor de funcțio­nare a acestui sistem de plată, după rezultatele producției, și nu sa iau mă sui disciplinare împo­triva acelora care nu participă la muncă. In acest caz, principiul e­­chității și al obligativității lucră­torilor de a participa la toate lu­crările din fermă sunt, practic, ne­glijate . Cam același lucru s-ar putea spune și despre recoltatul porum­bului, unde din 900 de ha. după cum ne spunea ing. șef al coope­rativei, tov. T. Tunaru, producția de porumb boabe a fost strînsă N. CAZACII (continuare In pag a 3-a) •­­p rimele ore ale zilei de­­­i 1#7 septembrie s-au ca­­­­­­racterizat, pentru melea­ t­­ » gurile vasluiene, prin » * soare și cer senin. Nu ț ^ întotdeauna, în schimb, ziua - i bună se cunoaște de dimineață.­­ J Pentru că, după cum aveam 1 \ să ne convingem, către prînz, \ ! cerul s-a acoperit cu nori și i 1­rafalele ploii au continuat cu ’ i intensitate pînă seara tirziu.­­ ¤ Totuși, oamenii care, încă din i l zorii zilei, au ieșit la lucru,­­­­ răspunzînd chemării organiza­ i­­­țiilor de partid, de a-și uni e­­u­­­­forturile, în scopul strîngerii i 1 roadelor toamnei, nu au pără­­­­­­sit tarlalele pînă către seară. ) 1 Am efectuat, in această zi, un 1­1 raid, însoțindu-l pe tovarășul­­ t Nicolae Mihalache, președinte­­l­e­le U.J.C.A.P., pe traseul­­ J Vaslui — Perieni — Pu­­i ț­iești, — Dragomirești — J­ J l­vănești — Vaslui. Am putut să i­­i consemnăm numeroase fapte ș­i demne de laudă ale miilor de i­a țărani cooperatori și școlari și /­i ale sutelor de tractoriști și sa­­­­­­­lariați de pe teritoriul comu­­­­­­nelor, pe care i-am găsit la­­­­ muncă. Am reținut, pentru în­­­­­­semnările de față, doar o par­­t­­­te din aspectele care ni s-au­­­­ părut mai semnificative. Pe­­­­ teritoriul fermei de stat Roși­­­­­­ești a I.A.S. Vaslui,­­ tractoriști lucrau la arat, cîțiva , iar 1 I alții la pregătit terenul în ve­­­­­­derea însămînțărilor de toam­­­­­­nă; școlarii de la Costești re-­s­­­coltau porumb, nu departe de > ^ (continuare tn pag. a 3-a) ^ Printre conducătorii auto fruntași în muncă, de la A­­utobaza Vaslui, se află și Ion Rusu, din clișeul de mai sus. RÎSESTI Timpul trece, activitatea pe ogoare bate pasul pe loc I­n satul Rîșești, își desfășoară activitatea una dintre coope­rativele agricole de produc­ție. Și aici, ca în toa­te celelalte unități simi­lare din județ, zilele toam­nei au aglomerat o serie de lucrări, dintre care nici una nu suferă amînare. Se cere, din partea comitetului de partid pe cooperativă și a organizațiilor de partid pe brigăzi, din partea consi­liului de conducere al unității și a tuturor tovarășilor cu munci de răspundere pe plan local, să ac­ționeze de așa natură, încît zil­nic, la lucru, să se afle întreaga forță de muncă a satului. Este nevoie, în același timp, ca for­țele să fie canalizate, prioritar, spre anumite lucrări și sectoare. Astfel fiind privite lucrurile, s-ar cuveni ca majoritatea covîrșitoa­­re a brațelor apte de muncă să se afle, în aceste zile, în vie. Unitatea deține 65 de ha. cu viță de vie nobilă pe rod. Or, deși cantitatea de struguri - și așa puțină­­ - ar fi trebuit să fie aproape în întregime recol­tată, totuși, pînă la 29 septem­brie, producția nu era culeasă decît de pe aproape jumătate din plantație, in zilele de marți și miercuri, de la această coope­rativă nu a fost livrat la unita­tea de vinificare nici un strugure. Joi a fost livrată o căruță cu stru­guri. Vineri, tovarășul Lambru Roșca, delegatul cooperativei a­­gricole, ne-a declarat : „Astăzi s-a cules bine. Livrăm la unitatea de vinificare trei căruțe de struguri". Dar oare ce fel de bine poate fi considerat acest ritm ? Tovară­șii din conducerea cooperativei recunoșteau deschis că în loc de G. S. VINATORU (continuare in pag. a 3-a) s I Anul V, nr. 1430 ) j |--------------------i ! ! ! DUMINICĂ ! ! 1 ! j octombrie j J 1972 1 J ! --------------------------------------------- - ! j 4 pagini, 30 bard sj j ! în pagina a 4-a: ■ Sesiunea Adunării j Generale a 0. N. U. S ■ Diferend j sudanezo-egiptean j O NOUĂ DOVADA A GRIJII PARTIDULUI PENTRU RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI AL CELOR CE MUNCESC VENITURILE NOASTRE VOR SPORI SIMȚITOR T­eleviziunea, radioul și pre­sa ne-au adus, zilele aces­tea, o nouă și îmbucurătoa­re veste. Alături de analiza și aprobarea în ședința Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. din ziua de 29 septembrie a unor importante probleme pri­vind politica internă și externă a partidului și statului nostru, s-a analizat, cu acest prilej, posibilitatea luării unor noi mă­si­suri pentru sprijinirea familiilor cu mulți copii, hotărîndu-se în acest sens ca începînd cu 1 no­iembrie 1972 să se­­ acorde aju­toare bănești lunare de 200 lei mamelor care au în întreținere 8—9 copii și de 300 lei celor cu peste 9 copii. îmbucurător este faptul că a­ceste ajutoare se vor acorda in­diferent dacă mamele sunt sau nu salariate, cooperatoare, pensiona­re sau dacă realizează venituri din alte surse și că ajutorul se acordă atît orășenilor cît și celor de la sate. La aflarea îmbucurătoarei vești, împreună cu soțul, cu co­piii mei, ne-am bucurat mult în­trucît această veste ne dovedește o dată în plus grija deosebită pe care o acordă partidul și statul nostru celor cu mulți copii, ne-am făcut și unele calcule. întrucît sunt mamă a 13 copii, voi primi, lunar, un ajutor bănesc în valoa­re de 300 lei. Familia mea va be­neficia, în plus, și de majorarea alocației de stat pentru copii, bugetul sporind astfel cu aproa­­pe 500 lei lunar. Conștientă fiind că asemenea măsuri se pot lua numai în con­dițiile în care și rezultatele în e­­conomie sunt din ce în ce mai bune și că asemenea măsuri so­licită eforturi în plus din partea celor ce muncesc, atît eu, cît și soțul care este salariat, nu ne vom precupeți eforturile pentru a munci mai mult și mai bine, pentru a ne ocupa cu grijă de e­­ducarea copiilor, astfel încît să dăm patriei oameni de nădejde, capabili să înfăptuiască în viitor politica realistă a partidului și statului nostru. MANDIȚA nistor comuna Tutova, județul Vaslui In ultimii ani, în municipiul Bîrlad au fost construite numeroase blocuri de locuințe. In clișeu: cîteva din a­­ceste blocuri. Foto : Radu Gabriel s <3­5 S § $ I­­ N­I în pagina a 2-a | S '-------------------> s \ s s s Ș (Vremea nouă j I literară I­a 5­3­3­S­S ) și artistică ( N­­> 3­3­3­3­3­N­S 3­3 $ $ § § S 'mmmmamammmmmmm S 3­3­3­v 3­S­3­3­5­s­s s I In pagina a 3-a | ^ ——— —" ‘ ^­­ SPORI 3 3 $ 5 $ $ Ș § U­rmare firească a dezvoltării multilaterale și în ritm susținut a tuturor ramurilor naționale, procesul extin­derii și diversificării rela­țiilor dintre întreprinderi a im­pus introducerea unor noi și mo­derne mijloace de transport a mărfurilor. „Este necesar să se extindă ac­țiunea de optimizare a trans­porturilor, — arăta tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU în Rapor­tul prezentat la Conferința Națio­nală a P.C.R. din iulie 1972 — să se introducă pe scară largă paletizarea și containerizarea. Se impune, de asemenea, să fie in­tensificată acțiunea de mecanizare a operațiilor de încărcare-descăr­­care". Diversitatea mare de condiții în care pot fi folosite containe­rele ilustrează pregnant avan­tajele deosebite în întrebuințarea lor, acestea asigurînd o înaltă eficiență economică printr-o de­servire ușoară a clienților, elimi­narea unor manipulări greoaie a coletelor, asigurarea integrității mărfurilor etc., simplificând și în­­lăturînd în mare parte ambalajul. Cum se acționează practic în acest domeniu și ce măsuri con­crete s-au luat ? Acesta a fost scopul vizitei noastre prin cîteva întreprinderi bîrlădene a căror activitate se pretează la acest modern mijloc de transport. „Utilizarea Și avantajele siste­mului de transport în containere — ne explica tovarășul Emil Copceac, inginer­-șe­f la Fabrica de confecții — aduce maxime re­zultate economice pentru unita­tea noastră. In condițiile unei aprovizionări ritmice cu astfel de mijloace, în medie 25 pe zi, ne realizăm și depășim sarcinile la livrări, obținem economii însem­nate la cheltuielile de ambalare. Produsele noastre se pretează per­fect la această formă de trans­port și ca atare vom extinde fo­losirea containerelor în relațiile multiple cu diferiți beneficiari. Pentru aceasta se impune însă mai multă solicitudine din par­tea Punctului de expediție și camional Bîrlad, subunitate care gestionează aceste mijloace de transport și care de foarte multe ori ne-a provocat greutăți. Recomandată prin eficiența de­osebită pentru unitățile ce o fo­losesc, containerizarea impune crearea unui lanț neîntrerupt de transport de la întreprinderea producătoare la beneficiar, în stare încărcată și retur, pentru reluarea procesului de producție, ciclu ce solicită utilizarea la în­treaga capacitate a containerelor, prin evitarea mersului în gol, în condițiile unui rulaj cît mai ridi­cat. Din motive diferite însă, nu întotdeauna unitățile producătoa­re au prilejul să intre în posesia containerelor în momentul soli­citării lor, fiind puse în situația folosirii unor învechite și neeco­­nomicoase mijloace auxiliare de transport, așa cum sunt lăzile con­fecționate din resurse proprii, de dimensiuni variabile, care măresc cheltuielile și încarcă prețul de cost, diminuînd substanțial be­neficiile celor în cauză. D. HUMA (continuare în pag. a 3-a) În utilizarea containerelor HU­ARE CE CĂUTA DESERVIREA PRESERENȚIALĂ S­trălucit reprezentant al țării sale în geologie, mineralogie și pedologie, Gheorghe Murgoci, a­­parține, prin toată ope­ra sa științifică, generației primei părți a secolului nos­tru, care a pus bazele învăță­­mîntului și cercetării științi­fice moderne în geologia ro­mânească ,el așezînd școala noastră pedologică pe baze naturalist-materialiste”. Locul „precis" al nașterii sale nu se cunoaște. Totuși, se presupune că în ziua de 20 iulie 1872, undeva pe lîngă Măcin, a venit pe lume... „în­­tr-o căruță", un copil care a­­vea să fie naturalistul Gheor­ghe Munteanu Murgoci de mai tîrziu, ei trăgîndu-se dintr-o vr­ednică familie de țărani păstori. Anii copilăriei i-a petrecut la Brăila, „hălăduind în zările fără limite ale Bărăganului, în pitoreștile tainițe ale Bălții Dunării și în peisajul intere­sant și plin de contraste al Dobrogei nordice, de la Măci­­nul stîncos și pînă departe în codrii Babadagului". In această perioadă, în min­tea fragedă și vioaie a copi­lului Murgoci se acumula acea comoară de impresii și cunoș­tințe, se dezvolta acea sensibi­litate sufletească care avea să fie „suportul material și mo­ral" al unui nesecat izvor de inspirate realizări în domeniul științei și de fermecător talent de scriitor și povestitor. După ce frecventează cursu­rile liceului real din Brăila, în 1892 își ia cu mare succes examenul de bacalaureat, în­­scriindu-se la Facultatea de științe de la Universitatea din București. Student fiind, este remarcat de profesorul Ludovic Mrazec, care, în 1894, îi încredințează postul de asistent al laborato­rului de mineralogie. După terminarea studiilor universitare, cu sprijinul ma­estrului său, Murgoci își desă­­vîrșește cunoașterea discipli­nelor de specialitate, la Viena și München, unde-și trece doc­toratul cu distincția „Magna cum laude". înapoiat în țară, Murgoci funcționează cîțiva ani ca pro­fesor­ la diferite licee din ca­pitală și provincie. Progresul științelor geologice de la noi și descoperirea bo­gățiilor subsolului fac simți­tă tot mai mult necesitatea unui institut de cercetări geo­logice. Astfel, în anul 1906 se înființează Institutul geologic al României, lui Gheorghe Munteanu Murgoci revenin­­du-i conducerea serviciului de agro-geologie pe care îl ridi­că la un înalt nivel științific „mult considerat și apreciat în străinătate”. Concomitent cu munca di­dactică, în cadrul Institutu­lui geologic, Murgoci desfă­șoară o vie activitate de cer­cetări în domeniul geologiei, geografiei, hidrogeologiei și agrogeologiei, elaborînd sin- VALER MITRU (continuare în pag. a 3-a) Din viață și din cărți Nume de renume V* i

Next