Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1582)

1973-01-05 / nr. 1510

Proletari din toate tarile, uniti-va! 1973 — an hotărâtor în îndeplinirea cincinalului înainte de termen In prima zi de lucru a anului 1973, colectivul secției I de la Fabrica de confecții din Vaslui, alături de celelalte, și-a îndeplinit in întregime sarcinile de plan, ca urmare a condițiilor create încă din anul trecut. 1 ianuarie 1973. Pentru toată lumea această primă zi a anului este o zi de petrecere sau de odihnă după revelion. Pentru toată lu­mea și totuși nu pentru toți. La ora 7,30, au intrat în ser­viciu, sub conducerea șefului formației de recepție, muncito­rul Petru Rîpan, lucrătorii de la industria laptelui Bîrlad. Fie că îi cheamă Constantin Coz- Printre muncitorii de la industria laptelui muncă, muncitor, Eugenia Ri­ i­pan, laborantă, Gheorghe A­­­­listar, mecanic la centrala ter­­ț­mică, Dumitru Tașcă, electri­­­­cian, sau Matei Apostol, frigu­­r tehnist, cu toții știu că popu­­l­­ația, copiii municipiului, aș­­­­teaptă și în aceasta zi, și mii­ ^­ne de asemenea, laptele și­­ produsele lactate necesare.­­ La aceeași oră, au început­­ să plece în curse șoferii de pe­­ autocisterne : Costică Pleșu la­­ Tanacu - Vaslui, Ioan Sărăr­ă­văstru la Crețești, Tîrzii, Roși­­­­ești, Petrache Jacotă la Banca,­­ Dumitru Turcu la Tutova, Ivești , Pogonești, ca și ceilalți, Nico­­­­lae Ivan, Gheorghe Iovu, Du­­­­mitru Șerban sau Nicolae Gri­­­­goraș, care au împinzit drumu­­­­rile județului pentru a l transporta la fabrică materia­­ primă, laptele ce se prelucrea­­­­ză aici,­­ însoțiți de ofițerul de ser­­­­viciu, tovarășul Arcadie Tcaciuc, 1 pătrundem în fabrică, acolo­­ unde laptele suferă tot felul­­ de transformări pentru a ne fi­i apoi vîndut sub formă lichidă 1 sau de preparate și unde to­­­­tul, în această dimineață inso­­l­rită de început de an, stră­­­­lucește de curățenie.­­ Sîntem informați că fabrica­­ a început să lucreze din plin i la ora 8, pentru a asigura co­­­­menzile pentru data de 2 ia­­­­nuarie, că se produce brînză . E. MUNTEANU | (continuare in pag. a 3-a) | Au fost livrate primele loturi și modele noi de confecții Abia astăzi urmează să se afle precis unitatea care a realizat in anul 1972 cea mai mare producție marfă suplimentară j pînă la de­finitivarea situației însă, noi cre­dem că au fost bătute mai multe recorduri. O convorbire avută, ieri dimineață, cu tovarășul S. Grimberg, inginerul șef al Fa­bricii de confecții Vaslui, a scos în evidență faptul că harnicul colectiv al acestei unități a exe­cutat în anul care a trecut o pro­ducție marfă suplimentară în va­loare de 48 milioane lei. Mai bine, de o treime din angajamentul a­­nual luat de industria județului Vaslui a fost realizat în această unitate. Este un rezultat care face cinste organizației de partid din fabrică, întregului colectiv. Buna organizare a muncii, va­lorificarea capacității tehnice și umane la cei mai înalți parametri au fost factori decisivi în obține­rea succesului amintit și tot a­­ceastă organizare stă astăzi la baza producției anului 1973, în­cepută cu toate forțele prezente la lucru (în ziua de 3 ianuarie in Fabrica de confecții n-a lipsit nici un om nemotivat), cu tot op­timismul și încrederea că sarci­nile celui de al treilea an al cin­cinalului vor fi îndeplinite la pre­vederile maximale. In prima zi a anului au existat toate condițiile pentru ca produc­ția să se desfășoare normal, ma­terie primă asigurată, marfa con­tractată și tot în această zi au fost livrate și primele confecții la fondul pieței, noile modele de scurte din teten. Peste cîteva zile urmează să fie expediate benefi­ciarilor externi primele loturi de costume pentru băieți. In anul 1973, în fabrica vaslu­iana de confecții urmează să se producă cu 40 la sută mai mult decît în 1972. Este o sarcină deo­sebit de mobilizatoare și există toate premisele să fie îndeplinită, încă din prima zi a anului, în magaziile de mărfuri ale fabricii, au intrat confecții în valoare de 1,5 milioane lei. Așa cum se des­fășoară în prezent activitatea aici, nimeni nu mai pune la îndoială hotărîrea acestui colectiv și po­sibilitatea de a realiza cincinalul cu 13 luni mai devreme așa cum s-a angajat. La F. C. B. — două procente peste planul la zi începerea noului an de produc­ție, într-un ritm normal, a avut loc și la Fabrica de confecții din Bîrlad. Și aici, ca și la Vaslui a fost bătut recordul unei înalte producții. Tovarășul director Te­odor Frăteanu ne spunea ieri di­mineață la telefon că cifrele de­finitive ale bilanțului arată că în 1972 a fost obținută o producție suplimentară în valoare de 48 milioane lei. Așadar, la egalita­te cu colectivul Fabricii de con­fecții din Vaslui, A doua treime din angajamentul județului s-a realizat aici. Pentru anul 1973, cînd planul de producție crește cu 50 la sută comparat cu 1972, harnicul colec­tiv de la Bîrlad este decis să-și realizeze sarcinile la parametrii­­ maximali, să facă un pas hotărîtor" spre îndeplinirea angajamentului ce și l-a luat de a termina cin­cinalul cu 10 luni mai devreme. Acest pas a început pe 3 ianua­rie cînd planul de producție fost depășit încă de la început a cu 2 procente. S-au evidențiat colectivul „Prod 2 B“, care a e­­xecutat 100 de confecții peste prevederile zilei și colectivul bri­găzii 38 cu 20 de confecții peste plan. Au fost, de asemenea, pre­gătite pentru export 2 500 de pi­jamale bărbătești. Un start bun și la F. R. R. Prima zi de lucru a constituit și pentru colectivul Fabricii de rulmenți din Bîrlad un prim suc­ces. La producția globală, au fost înregistrate primele 2 milioane lei, s-au montat primele 14 mii de rulmenți din planul anului 1973. Preocuparea întregului co­lectiv este acum de a asigura un ritm sporit producției pentru că sarcinile celui de al treilea an al cincinalului prevăd o creștere la producția marfă de 21 la sută față de anul 1972. Și aici, ca în toate fabricile județului Vaslui, produc­ția a fost bine pregătită, din timp, astfel că startul luat poate fi ca­lificat bun, Anul V, nr. 1510"^ VINERI ! 5 î IANUARIE 1973 4 pagini, 30 bani în pagina a 4-a. 9 PARIS Ședința plenară din cadrul Conferinței cvadripartite în problema Vietnamului i Manifestări prilejuite de apropiata vizită a tovarășului Nicolae Ceaușescu în Pakistan Producțiile mari — o prezentă statornică întrebarea: „Care sînt reali­­­­zările obținute de coopera­tori la cultura plantelor de cîmp, în unitatea dumnea­voastră?“, am adresat-o, recent, mai multor factori de con­ducere din cooperativa agricolă din Berezeni, localitate în care producțiile mari sunt o prezență statornică, o tradiție ce se cere în permanență respectată. Răspun­sul ? Unul singur, prevederile planului de producție în ceea ce privește cultura mare au fost nu numai îndeplinite, ci chiar sub­stanțial depășite. Intr-adevăr, o scurtă privire asu­pra evidențelor existente în aceas­tă unitate ne îndreptățește să credem că faima cooperatorilor din Berezeni nu este întîmplătoa­­re, ci își are sorgintea în conști­ința oamenilor, în iubirea manifes­tată față de locurile lor, natale, pe care le muncesc de veacuri, în atașamentul, dragostea și recu­noștința lor față de partid, față de patrie. Și dacă ar fi să dăm cîte­va cifre — și cifrele înseamnă, fapte — ei bine, atunci, ar tr­e­­bui să începem cu cele 3.534.000­ de lei venituri realizate numai din cultivarea plantelor de cîmp,­­ori poate cu cele 8.680.000 de lei, care reprezintă, — după cum ne spunea tov. Ene Tătăruș, Erou al SA C. A. P. BEREZENI Muncii Socialiste, președintele u­­nității — valoarea totală a pro­ducției obținute, în sectorul a­­mintit, în acest mult prea capri­cios — din punct de vedere me­teorologic, firește ! — an care a trecut. Demne de remarcat sînt fără îndoială, producțiile și depăși­rile înregistrate aici, la majorita­tea speciilor de plante. Cităm cî­teva dintre rezultatele amintite :­3.600 kg. de porumb (plan 3143 de kg./ha.), 2425 kg. de grîu (plan 2400), 18.500 de kg. de cartofi (plan 13.500) etc., într-un cuvînt, cifre care atestă și hărnicia oa­menilor, dar și organizarea judi­cioasă a proceselor de muncă, do­menii în care specialiștii unității — ing. Viorel Pințea și ing. Ga­briel Popovici — și-au adus o substanțială contribuție. De altfel,­ dacă vorbim de aportul acestor oameni, nu putem omite faptul că la realizarea acestor producții a concurat respectarea regulilor a­­grotehnice, în alegerea cărora in­ginerii au dat dovadă de mult dis­­cernămînt, și de o bună cunoaș­tere a solurilor, a potențialului lor productiv, îmbinînd experiența proprie cu litera și rigorile cărții. Dar, marele merit trebuie să-l atribuim, totuși, cooperatorilor și mecanizatorilor, celor care, zi de zi, muncesc cu dăruire, cu aline­ e. paunescu (continuare în pag. a 3-a) ț / Activitatea echipelor de control obștesc in unitățile comerciale­­ ș­­ și de prestări de servicii H­otărîrile adoptate de Con­gresul al X-lea și de Con­ferința Națională a par­tidului privind perfecțio­narea continuă a vieții sociale și adîncirea democrației socialiste au determinat mobili­zarea largă a energiilor și ca­pacităților creatoare ale mase­lor la elaborarea și înfăptuirea politicii partidului și statului, participarea lor activă la con­ducerea treburilor de stat și obștești. In cadrul formelor instituțio­­nalizate care permit antrenarea tuturor categoriilor de oameni ai muncii la o mai bună gos­podărire și folosire a mijloacelor pe care le oferă societatea, pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață și de mun­că ale poporului, la înfăptuirea politicii partidului de ridicare a bunăstării celor ce muncesc, un rol deosebit îl are exercita­rea controlului obștesc în sec­toarele importante ale activității economico-sociale și de servire a populației. Așa cum se arată în „Legea cu privire la organizarea și funcționarea controlului obștesc”, aceasta acționează ca un factor de educație civică, contribuind la dezvoltarea unei atitudini înaintate a lucrătorilor din u­­nitățile controlate, la generali­zarea experienței bune, la com­baterea manifestărilor de negli­jență, de nepăsare și lipsă de răspundere față de interesele populației, pentru respectarea legislației socialiste. Zilele trecute, echipele de control obștesc din municipiul Bîrlad, orașele Vaslui și Huși, din unele comune ale județului au organizat acțiuni de control în unitățile comerciale și de servire a populației. Constatările făcute cu această ocazie au a­­vut darul să demonstreze preo­cuparea organelor privind îmbunătățirea comerciale continuă a aprovizionării­­ populației, gri­ja pentru lărgirea continuă sortimentelor, mai ales a măr­f­furilor de sezon, înființarea u­­nor noi spații comerciale, cît mai aproape de locuințele oa­menilor, alte măsuri luate cu competență mai ales de către conducerile U.J.C.C. Vaslui, T.A.P.L. Bîrlad și altele, care manifestă receptivitate față de propunerile ce se fac și pe ca­re le rezolvă cu operativitate. Aceasta dovedește că controlul obștesc se manifestă ca o pîr­­ghie importantă de antrenare a maselor la buna organizare și desfășurare a activității în uni­tăți. Unele echipe de control obștesc formate din muncitori, țărani, intelectuali, din gospodi­ne și pensionari activează per­manent și aplică în viață pre­vederile Legii 6 din 1972 de a controla cel puțin o dată pe lună unitățile repartizate spre control. Echipele conduse de to­varășii Ioan Moișanu, Temistocle Penciuc de la C.F.R. Bîrlad, Ion Dedub­escu, Ion Savin, Dumi­tru Năstruț de la F.R.B., unele din orașele Vaslui, Huși și Ne­grești, își îndeplinesc cu cinste sarcina încredințată ,­­fac sesi­zări și propuneri, se străduiesc să-și exercite mandatul cu cea mai mare eficiență. Exemple de acest fel s-ar putea da și din alte multe localități din ju­dețul nostru, unde dacă în ge­neral se manifestă același inte­res privind activitatea de con­trol obștesc, nu peste tot exis­tă o preocupare permanentă și concretă pentru rezolvarea pro­blemelor ridicate, a sesizărilor­ și propunerilor.­­ Din controalele efectuate de echipele de control obștesc, a reieșit că în activitatea organi­zațiilor și unităților care au sarcini comerciale și de deser­vire a populației se mai mani­festă neajunsuri. In multe uni­tăți alimentare, spațiile destina­te circulației cumpărătorilor sunt ocupate cu ambalaje de diferi­te tipuri și mărimi care îm­piedică desfășurarea activității unităților. Graficele de ridicare a amba­lajelor întocmite de I.C.V.A. și O.C.L. „Alimentara” s-au dove­dit formale, pentru că nu sînt respectate așa cum s-a întîm­­plat la unitățile 3, 6, 11, 51, 21, 73, 19 și altele din orașul Vas­lui, din Bîrlad și Huși. S-au întîlnit și atitudini necuviin­cioase atît a lucrătorilor din­ sectorul de alimentație publică.­ I. S MALUREANU ________________________ i (continuare in pag. a 4-a) I­î . "f In pagina a 2-a I CULTURA I­­ și VIATA '////////////////////////­/////////////////////////////////////////////////////,///..„. Unul din obiectivele legate de aprovizionarea orașului Vaslui cu apă este și Barajul de la Pușcași. Vă prezentăm în această fotografie o imagine din amonte de baraj unde a început să se formeze lacul de acumulare, o dată cu închide­rea cursului rîului Racova spre sfîrșitul lunii decembrie, anul trecut. * 4

Next