Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1510-1582)
1973-01-05 / nr. 1510
Proletari din toate tarile, uniti-va! 1973 — an hotărâtor în îndeplinirea cincinalului înainte de termen In prima zi de lucru a anului 1973, colectivul secției I de la Fabrica de confecții din Vaslui, alături de celelalte, și-a îndeplinit in întregime sarcinile de plan, ca urmare a condițiilor create încă din anul trecut. 1 ianuarie 1973. Pentru toată lumea această primă zi a anului este o zi de petrecere sau de odihnă după revelion. Pentru toată lumea și totuși nu pentru toți. La ora 7,30, au intrat în serviciu, sub conducerea șefului formației de recepție, muncitorul Petru Rîpan, lucrătorii de la industria laptelui Bîrlad. Fie că îi cheamă Constantin Coz- Printre muncitorii de la industria laptelui muncă, muncitor, Eugenia Ri ipan, laborantă, Gheorghe Alistar, mecanic la centrala terțmică, Dumitru Tașcă, electrician, sau Matei Apostol, frigur tehnist, cu toții știu că populația, copiii municipiului, așteaptă și în aceasta zi, și mii ^ne de asemenea, laptele și produsele lactate necesare. La aceeași oră, au început să plece în curse șoferii de pe autocisterne : Costică Pleșu la Tanacu - Vaslui, Ioan Sărărăvăstru la Crețești, Tîrzii, Roșiești, Petrache Jacotă la Banca, Dumitru Turcu la Tutova, Ivești , Pogonești, ca și ceilalți, Nicolae Ivan, Gheorghe Iovu, Dumitru Șerban sau Nicolae Grigoraș, care au împinzit drumurile județului pentru a l transporta la fabrică materia primă, laptele ce se prelucrează aici, însoțiți de ofițerul de serviciu, tovarășul Arcadie Tcaciuc, 1 pătrundem în fabrică, acolo unde laptele suferă tot felul de transformări pentru a ne fii apoi vîndut sub formă lichidă 1 sau de preparate și unde totul, în această dimineață insolrită de început de an, strălucește de curățenie. Sîntem informați că fabrica a început să lucreze din plin i la ora 8, pentru a asigura comenzile pentru data de 2 ianuarie, că se produce brînză . E. MUNTEANU | (continuare in pag. a 3-a) | Au fost livrate primele loturi și modele noi de confecții Abia astăzi urmează să se afle precis unitatea care a realizat in anul 1972 cea mai mare producție marfă suplimentară j pînă la definitivarea situației însă, noi credem că au fost bătute mai multe recorduri. O convorbire avută, ieri dimineață, cu tovarășul S. Grimberg, inginerul șef al Fabricii de confecții Vaslui, a scos în evidență faptul că harnicul colectiv al acestei unități a executat în anul care a trecut o producție marfă suplimentară în valoare de 48 milioane lei. Mai bine, de o treime din angajamentul anual luat de industria județului Vaslui a fost realizat în această unitate. Este un rezultat care face cinste organizației de partid din fabrică, întregului colectiv. Buna organizare a muncii, valorificarea capacității tehnice și umane la cei mai înalți parametri au fost factori decisivi în obținerea succesului amintit și tot această organizare stă astăzi la baza producției anului 1973, începută cu toate forțele prezente la lucru (în ziua de 3 ianuarie in Fabrica de confecții n-a lipsit nici un om nemotivat), cu tot optimismul și încrederea că sarcinile celui de al treilea an al cincinalului vor fi îndeplinite la prevederile maximale. In prima zi a anului au existat toate condițiile pentru ca producția să se desfășoare normal, materie primă asigurată, marfa contractată și tot în această zi au fost livrate și primele confecții la fondul pieței, noile modele de scurte din teten. Peste cîteva zile urmează să fie expediate beneficiarilor externi primele loturi de costume pentru băieți. In anul 1973, în fabrica vasluiana de confecții urmează să se producă cu 40 la sută mai mult decît în 1972. Este o sarcină deosebit de mobilizatoare și există toate premisele să fie îndeplinită, încă din prima zi a anului, în magaziile de mărfuri ale fabricii, au intrat confecții în valoare de 1,5 milioane lei. Așa cum se desfășoară în prezent activitatea aici, nimeni nu mai pune la îndoială hotărîrea acestui colectiv și posibilitatea de a realiza cincinalul cu 13 luni mai devreme așa cum s-a angajat. La F. C. B. — două procente peste planul la zi începerea noului an de producție, într-un ritm normal, a avut loc și la Fabrica de confecții din Bîrlad. Și aici, ca și la Vaslui a fost bătut recordul unei înalte producții. Tovarășul director Teodor Frăteanu ne spunea ieri dimineață la telefon că cifrele definitive ale bilanțului arată că în 1972 a fost obținută o producție suplimentară în valoare de 48 milioane lei. Așadar, la egalitate cu colectivul Fabricii de confecții din Vaslui, A doua treime din angajamentul județului s-a realizat aici. Pentru anul 1973, cînd planul de producție crește cu 50 la sută comparat cu 1972, harnicul colectiv de la Bîrlad este decis să-și realizeze sarcinile la parametrii maximali, să facă un pas hotărîtor" spre îndeplinirea angajamentului ce și l-a luat de a termina cincinalul cu 10 luni mai devreme. Acest pas a început pe 3 ianuarie cînd planul de producție fost depășit încă de la început a cu 2 procente. S-au evidențiat colectivul „Prod 2 B“, care a executat 100 de confecții peste prevederile zilei și colectivul brigăzii 38 cu 20 de confecții peste plan. Au fost, de asemenea, pregătite pentru export 2 500 de pijamale bărbătești. Un start bun și la F. R. R. Prima zi de lucru a constituit și pentru colectivul Fabricii de rulmenți din Bîrlad un prim succes. La producția globală, au fost înregistrate primele 2 milioane lei, s-au montat primele 14 mii de rulmenți din planul anului 1973. Preocuparea întregului colectiv este acum de a asigura un ritm sporit producției pentru că sarcinile celui de al treilea an al cincinalului prevăd o creștere la producția marfă de 21 la sută față de anul 1972. Și aici, ca în toate fabricile județului Vaslui, producția a fost bine pregătită, din timp, astfel că startul luat poate fi calificat bun, Anul V, nr. 1510"^ VINERI ! 5 î IANUARIE 1973 4 pagini, 30 bani în pagina a 4-a. 9 PARIS Ședința plenară din cadrul Conferinței cvadripartite în problema Vietnamului i Manifestări prilejuite de apropiata vizită a tovarășului Nicolae Ceaușescu în Pakistan Producțiile mari — o prezentă statornică întrebarea: „Care sînt realizările obținute de cooperatori la cultura plantelor de cîmp, în unitatea dumneavoastră?“, am adresat-o, recent, mai multor factori de conducere din cooperativa agricolă din Berezeni, localitate în care producțiile mari sunt o prezență statornică, o tradiție ce se cere în permanență respectată. Răspunsul ? Unul singur, prevederile planului de producție în ceea ce privește cultura mare au fost nu numai îndeplinite, ci chiar substanțial depășite. Intr-adevăr, o scurtă privire asupra evidențelor existente în această unitate ne îndreptățește să credem că faima cooperatorilor din Berezeni nu este întîmplătoare, ci își are sorgintea în conștiința oamenilor, în iubirea manifestată față de locurile lor, natale, pe care le muncesc de veacuri, în atașamentul, dragostea și recunoștința lor față de partid, față de patrie. Și dacă ar fi să dăm cîteva cifre — și cifrele înseamnă, fapte — ei bine, atunci, ar trebui să începem cu cele 3.534.000 de lei venituri realizate numai din cultivarea plantelor de cîmp,ori poate cu cele 8.680.000 de lei, care reprezintă, — după cum ne spunea tov. Ene Tătăruș, Erou al SA C. A. P. BEREZENI Muncii Socialiste, președintele unității — valoarea totală a producției obținute, în sectorul amintit, în acest mult prea capricios — din punct de vedere meteorologic, firește ! — an care a trecut. Demne de remarcat sînt fără îndoială, producțiile și depășirile înregistrate aici, la majoritatea speciilor de plante. Cităm cîteva dintre rezultatele amintite :3.600 kg. de porumb (plan 3143 de kg./ha.), 2425 kg. de grîu (plan 2400), 18.500 de kg. de cartofi (plan 13.500) etc., într-un cuvînt, cifre care atestă și hărnicia oamenilor, dar și organizarea judicioasă a proceselor de muncă, domenii în care specialiștii unității — ing. Viorel Pințea și ing. Gabriel Popovici — și-au adus o substanțială contribuție. De altfel, dacă vorbim de aportul acestor oameni, nu putem omite faptul că la realizarea acestor producții a concurat respectarea regulilor agrotehnice, în alegerea cărora inginerii au dat dovadă de mult discernămînt, și de o bună cunoaștere a solurilor, a potențialului lor productiv, îmbinînd experiența proprie cu litera și rigorile cărții. Dar, marele merit trebuie să-l atribuim, totuși, cooperatorilor și mecanizatorilor, celor care, zi de zi, muncesc cu dăruire, cu aline e. paunescu (continuare în pag. a 3-a) ț / Activitatea echipelor de control obștesc in unitățile comerciale ș și de prestări de servicii Hotărîrile adoptate de Congresul al X-lea și de Conferința Națională a partidului privind perfecționarea continuă a vieții sociale și adîncirea democrației socialiste au determinat mobilizarea largă a energiilor și capacităților creatoare ale maselor la elaborarea și înfăptuirea politicii partidului și statului, participarea lor activă la conducerea treburilor de stat și obștești. In cadrul formelor instituționalizate care permit antrenarea tuturor categoriilor de oameni ai muncii la o mai bună gospodărire și folosire a mijloacelor pe care le oferă societatea, pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor de viață și de muncă ale poporului, la înfăptuirea politicii partidului de ridicare a bunăstării celor ce muncesc, un rol deosebit îl are exercitarea controlului obștesc în sectoarele importante ale activității economico-sociale și de servire a populației. Așa cum se arată în „Legea cu privire la organizarea și funcționarea controlului obștesc”, aceasta acționează ca un factor de educație civică, contribuind la dezvoltarea unei atitudini înaintate a lucrătorilor din unitățile controlate, la generalizarea experienței bune, la combaterea manifestărilor de neglijență, de nepăsare și lipsă de răspundere față de interesele populației, pentru respectarea legislației socialiste. Zilele trecute, echipele de control obștesc din municipiul Bîrlad, orașele Vaslui și Huși, din unele comune ale județului au organizat acțiuni de control în unitățile comerciale și de servire a populației. Constatările făcute cu această ocazie au avut darul să demonstreze preocuparea organelor privind îmbunătățirea comerciale continuă a aprovizionării populației, grija pentru lărgirea continuă sortimentelor, mai ales a mărffurilor de sezon, înființarea unor noi spații comerciale, cît mai aproape de locuințele oamenilor, alte măsuri luate cu competență mai ales de către conducerile U.J.C.C. Vaslui, T.A.P.L. Bîrlad și altele, care manifestă receptivitate față de propunerile ce se fac și pe care le rezolvă cu operativitate. Aceasta dovedește că controlul obștesc se manifestă ca o pîrghie importantă de antrenare a maselor la buna organizare și desfășurare a activității în unități. Unele echipe de control obștesc formate din muncitori, țărani, intelectuali, din gospodine și pensionari activează permanent și aplică în viață prevederile Legii 6 din 1972 de a controla cel puțin o dată pe lună unitățile repartizate spre control. Echipele conduse de tovarășii Ioan Moișanu, Temistocle Penciuc de la C.F.R. Bîrlad, Ion Dedubescu, Ion Savin, Dumitru Năstruț de la F.R.B., unele din orașele Vaslui, Huși și Negrești, își îndeplinesc cu cinste sarcina încredințată ,fac sesizări și propuneri, se străduiesc să-și exercite mandatul cu cea mai mare eficiență. Exemple de acest fel s-ar putea da și din alte multe localități din județul nostru, unde dacă în general se manifestă același interes privind activitatea de control obștesc, nu peste tot există o preocupare permanentă și concretă pentru rezolvarea problemelor ridicate, a sesizărilor și propunerilor. Din controalele efectuate de echipele de control obștesc, a reieșit că în activitatea organizațiilor și unităților care au sarcini comerciale și de deservire a populației se mai manifestă neajunsuri. In multe unități alimentare, spațiile destinate circulației cumpărătorilor sunt ocupate cu ambalaje de diferite tipuri și mărimi care împiedică desfășurarea activității unităților. Graficele de ridicare a ambalajelor întocmite de I.C.V.A. și O.C.L. „Alimentara” s-au dovedit formale, pentru că nu sînt respectate așa cum s-a întîmplat la unitățile 3, 6, 11, 51, 21, 73, 19 și altele din orașul Vaslui, din Bîrlad și Huși. S-au întîlnit și atitudini necuviincioase atît a lucrătorilor din sectorul de alimentație publică. I. S MALUREANU ________________________ i (continuare in pag. a 4-a) Iî . "f In pagina a 2-a I CULTURA I și VIATA '/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////,///..„. Unul din obiectivele legate de aprovizionarea orașului Vaslui cu apă este și Barajul de la Pușcași. Vă prezentăm în această fotografie o imagine din amonte de baraj unde a început să se formeze lacul de acumulare, o dată cu închiderea cursului rîului Racova spre sfîrșitul lunii decembrie, anul trecut. * 4