Zori Noi, aprilie-iunie 1952 (Anul 5, nr. 1380-1456)
1952-04-01 / nr. 1380
k K X Anul V Nr. 1380 Marți 1 Aprilie 1952 4 pagini 20 bani BUGETUL ȚĂRII NOASTRE PE 1952, BUGET AL CONSTRUCȚIEI PAȘNICE Bugetul R.P.R. pe 1952 — votat în unanimitate de Marea Adunare Națională — oglindește pe deplin succesele obținute de poporul nostru muncitor în drum spre socialism sub conducerea înțeleaptă a partidului și deschide largi posibilități în fața poporului nostru muncitor spre o viață mai luminoasă, mai fericită. Dacă în trecut, când țara noastră era înhămată la remorca capitalismului și când toate bogățiile țării noastre stăteau la picioarele imperialiștilor americano-englezi, bugetul se încheia cu deficite uriașe, pe care asupritorii guvernanți ai poporului nostru le acopereau prin spiorirea birurilor și jafurilor populației muncitoare, bugetul socialist este departe de a cunoaște deficite, după cum nici rânduirea socialistă nu cunoaște criză, șomaj, anarhie în producție și celelalte rele caracteristice orânduirii capitaliste. Bugetul de stat pe 1952, întocmit în condițiile favorabile create de reforma bănească, cuprinde un vast program de investiții, care va duce la întărirea și desvoltarea industriei noastre socialiste, la ridicarea nivelului de viață al poporului muncitor, la consolidarea succesului reformei bănești. Bugetul de Stat pe 1952 prevede, la venituri, suma de 32 miliarde 108,4 milioane lei, iar la cheltuieli suma de 30 miliarde 608,4 milioane lei, prevăzând un excedent de venituri de 1.500 milioane lei. Ca urmare a muncii plinie de avânt a întregului nostru popor muncitor condus de partid și a ajutorului multilateral și frățesc al Uniunii Sovietice, Bugetul țării noastre pentru acest an prevede o creștere la venituri cu 30,8 la sută, iar la cheltuielile totale o creștere de 41 la sută. Sursa principală a veniturilor Bugetului nostru de Stat — buget al păcii construcției socialiste — o șa constitue acumulările ce se realizează în întreprinderile socialiste. Impozitele de la populație reprezintă numai 9,4 la sută din totalul general al veniturilor bugetare. Faptul că cea mai mare parte a fondurilor bugetare este destinată pentru finanțarea industrializării socialiste a țării, transformării socialiste a agriculturii, dezvoltării economiei naționale, ridicării nivelului material și cultural al celor ce muncesc, este o dovadă vie a politicii de pace a poporului nostru. Din cifra totală a cheltuielilor, 70,1 la sută reprezintă cheltuieli privind finanțarea economiei naționale și acțiuni social-culturale, iar cheltuielile în vederea întăririi capacității de apărare a patriei noastre împotriva uneltirilor războinice ale dușmanilor dinăuntru și din afara țării reprezintă 16,4 la sută față de totalul general al cheltuielilor bugetare. Ca de la zi la noapte se deosebește structura Bugetului de Stat al patriei noastre, de bugetul țărilor capitaliste unde sie intensifică pe zi ce trece cursa nebunească a înarmărilor și pregătirilor de război. In Statele Unite ale Americii, din proectul de buget pe 1952—1953, peste patru cincimi din întreaga sumă a cheltuielilor generale sunt prevăzute pentru cheltuieli militare directe și camuflate, reprezentând deci peste 80 la sută din bugetul S.U.A., în timp ce cheltuielile pentru învățământ reprezintă mai puțin de 1 la sută, iar alocările pentru sănătatea publică ating abia 0,4 la sută din totalul cheltuielilor bugetare. In contrast cu bugetul țărilor capitaliste, Bugetul de Stat al R.P.R. exprimă munca pașnică a poporului nostru, care cu ajutorul neprecupețit al marii noastre prietene — Uniunea Sovietică — construește cu succes socialismul. Bugetul Republicii Populare Române pe anul 1952 reprezintă o armă puternică în mâna poporului muncitor din țara noastră pentru îndeplinirea sarcinilor celui de al doilea an al planului cincinal, pentru făurirea unei vieți fericite. Pentru realizarea bugetului de Stat, fiecare om al muncii din patria noastră trebue să depună toate eforturile și capacitatea sa de muncă. Alături de întregul popor muncitor, oamenii muncii din regiunea noastră, trebue să lupte pentru creșterea producției industriale, desvoltarea transporturilor, creșterea producției agricole și sporirea șeptelului, pentru realizarea unui sever regim de economii și a unei stricte dis(Continuare în pagina 4-a). In acest SA folosim cat mai BINE MAȘINILE ȘI UTILAJUL 1 Raidul — anchetă organizat de redacția ziarului „Zori noi” (paginile 2 și 3), Programul cabinetului de partid de la 16 Aprilie 1952. (pagina 4-a). număr : Muncitorii mineri din bazinul carbonifer Moscova își ridică nivelul de calificare. (pagina 4-a). învățământul public în RSS Kazahă. (pagina 4-a) O metodă simplificată pentru învățarea scrierii chineze (pagina 4-a) Consolidarea succesului reformei bănești — cauza întregului popor muncitor își îndeplinesc cu cinste angajamentele luate în întreprinderea metalurgică „21 Decembrie” din Rădăuți, tineretul întâmpină alegerile organelor conducătoare UTM prin angajamente concrete în scopul obținerii celor mai bune rezultate în producție. Tovarășa Simian Elena, fruntașă în producție în secția turnătorie, vine cu 5 minute înainte de începerea lucrului, își pregătește sculele și la ora fixată începe lucrul din plin. Disciplina în muncă, înlăturarea timpilor morți și folosirea din plin a utilajului, o ajută pe tovarășa Simiom Elena să depășească zilnic norma cu 60 la sută. In secția „Dore Pantzer”, lucrează tovarășul Scântei Gheorghie la bormașină. Datorită bunei organizări a muncii și folosirii din plin a capacității de producție, a utilajului, în cele 8 ore de muncă mașina lui este oprită doar 15 minute. Astfel, el a reușit să găurească cu aceeași mașină cu 250 mai multe doze decât în anul trecut. Cu aceeași însuflețire muncesc și tinerii din celelalte secții, contribuind astfel la consolidarea succesului reformei bănieștti. Z. ZONTAG coresp. Depășiri de Conștienți că prin fiecare depășire de normă, prin fiecare succes obținut în producție contribue la consolidarea succesului reformei bănești, muncitorii fabricii de cherestea de la Gura Humorului depun eforturi sporite pentru realizarea înainte de termen a sarcinilor de plan. Muncitorii Budăi Iohan, Dumitru Blaga, Dumitru Catargiu, V. Maftei și Fr. Kopp, realizează zilnic depășiri de norme de 15-30 la sută. M.UNGUREANU coresp. norme la fabrica de cherestea Gura Humorului Intensifică achizițiile prin cooperativă Consiliul de conducere al cooperativei, din comuna Grămești, raionul Rădăuți, a ținut de curând o consfătuire la care au participat tovarăși din partea organizației de partid, din partea sfatului popular comunal SS țărani muncitori, în cadrul căreia tov. Hrițcu D. a arătat munca desfășurată de cooperativă pentru achiziționarea produselor agricole și măsurile de trebuesc luate pentru intensificarea achizițiilor. In urma acestei consfătuiri, datorită intensei munci de lămurire, desfășurate, numeroși țărani muncitori au și început a se prezenta la cooperativă pentru a-și valorifica tot mai însemnate cantități de produse agricole. Primii care au valorificat prin cooperativă au fost tov. Alftincăi Fr., secretarul organizației de partid, Hrițcu D., Maxim Macovei, Cioban Barbă și Scrutari. Exemplul lor a fost urmat de țăranii muncitori Amandesiei Ilie, Hiaralambie M, Costache Barbă și alții. Numai în primele zile de la consfătuire s’a putut constata o intensificare a achizițiilor prin cooperativă. Astfel, cooperativa a achiziționat peste 2.000 kg. fasole, 500 kg. grâu își secară, 250 kg. păsări și altele. C. IONESCU coresp. învățători și profesori fruntași Motrescu Vasile, profesor de fizico,chimice la școală elementară din Vicov de Jos pentru Rădăuți, Cojocaru Minodora, învățătoare la școala din Dolhasca-Fălticeni, Gheorghe Savin, directorul școalei din Lămășeni-Fălticeni, învățător emerit, Pop Felicia, profesoară în orașul Vatra Dornei. 1 ! Acești tovarăși fac un învățământ de calitate puternic legat de realitățile construirii socialismului, obținând succese remarcabile. întâmpină Congresul învățătorilor din R.P.R. cu o muncă neobosită atât în ce privește sarcinile școlare, cât și cele extrașcolare. ! j 1 ! j. : : : .1