Zori Noi, aprilie-iunie 1952 (Anul 5, nr. 1380-1456)

1952-04-01 / nr. 1380

k K X Anul V Nr. 1380 Marți 1 Aprilie 1952 4 pagini 20 bani BUGETUL ȚĂRII NOASTRE PE 1952, BUGET AL CONSTRUCȚIEI PAȘNICE Bugetul R.P.R. pe 1­952 — votat în unanimitate d­e Ma­rea Adunare Națională — o­­glindește pe deplin succese­le obținute de poporul nos­tru muncitor în drum spre so­cialism sub conducerea înțe­leaptă a partidului și deschi­de largi posibilități în fața poporului nostru muncitor spre o viață mai luminoasă, mai fericită. Dacă în trecut, când țara noastră era înhămată la re­morca capitalismului și când toate bogățiile țării noastre stăteau la picioarele imperia­liștilor americano-englezi, bu­getul se încheia cu deficite uriașe, pe care asupritorii gu­vernanți ai poporului nostru le acopereau prin spiorirea bi­rurilor și jafurilor populați­ei muncitoare, bugetul socia­list este departe de a cunoaș­­­te deficite, după cum nici­­ rânduirea socialistă nu cu­noaște criză, șomaj, anarhie în producție și celelalte rele caracteristice orânduirii ca­pitaliste. Bugetul de stat pe 1952, întocmit în condițiile favorabi­le create de reforma băneas­că, cuprinde un vast pro­gram de investiții, care va duce la întărirea și des­vol­ta­r­ea industriei noastre so­cialiste, la ridicarea nivelului de viață al poporului mun­citor, la consolidarea succe­sului reformei bănești. Bugetul de Stat pe 1952 prevede, la venituri, suma de 32 miliarde 108,4 milioane lei, iar la cheltuieli suma de 30 miliarde 608,4 milioane lei, prevăzând un excedent de venituri de 1.500 milioane lei. Ca urmare a muncii plinie de avânt a întregului nostru popor muncitor condus de partid și a ajutorului multila­teral și frățesc al Uniunii­­ Sovietice, Bugetul țării noas­tre pentru acest an prevede o creștere la venituri cu 30,8 la sută, iar la cheltuielile total­­e o creștere de 41 la sută. Sursa principală a venitu­rilor Bugetului nostru d­e Stat — buget al păcii construcției socialiste — o șa constitue acumulările ce se realizează în întreprinderile socialiste. Impozitele de la populație reprezintă numai 9,4 la sută din totalul gen­er­­al al veniturilor bugetare. Faptul că cea mai mare parte a fondurilor bugetare este destinată pentru finanța­rea industrializării socialiste a țării, transformării socia­liste a agriculturii, dezvoltă­rii economiei naționale, ridi­cării nivelului material și cul­tural al celor ce muncesc, es­te o dovadă vie a politicii de pace a poporului nostru. Din cifra totală a cheltuieli­lor, 70,1 la sută­­ reprezintă cheltuieli privind­­ finanțarea economiei naționale și acțiuni social-culturale, iar cheltuie­lile în vederea întăririi capa­cității de apărare a patriei noastre împotriva uneltirilor războinice ale dușmanilor di­năuntru și din afara țării re­prezintă 16,4 la sută față de totalul general al cheltuieli­lor bugetare. Ca de la zi la noapte se deo­sebește structura Bugetului de Stat al patriei noastre, de bugetul țărilor capitaliste un­de sie­ intensifică pe zi ce trece cursa nebunească a înarmărilor și pregătirilor de război. In Statele Unite ale Americii, din proectul de bu­get pe 1952—1953, peste p­a­­tru cincimi din întreaga su­mă a cheltuielilor generale sunt prevăzute pentru chel­tuieli militare directe și camuflate, reprezentând deci peste­ 80 la sută din bugetul S.U.A., în timp ce cheltuie­lile pentru învățământ repre­zintă mai puțin de 1 la sută, iar alocările pentru sănăta­tea publică ating abia 0,4 la sută din totalul cheltuielilor bugetare. In contrast cu bugetul ță­rilor capitaliste, Bugetul de Stat al R.P.R. exprimă mun­ca pașnică a poporului nos­tru, care cu ajutorul nepre­cupețit al marii noastre prie­tene — Uniunea Sovietică — construește cu succes socia­lismul. Bugetul Republicii Popu­lare Române pe anul 1952 reprezintă o armă puternică în mâna poporului muncitor din țara noastră pentru înde­plinirea sarcinilor celui de al doilea an al planului cinci­nal, pentru făurirea unei vieți fericite. Pentru realizarea bu­getului de Stat, fiecare­­ om al muncii din patria noastră trebue să depună toate efor­turile și capacitatea sa de muncă. Alături de întregul popor muncitor, oamenii muncii din regiunea noastră, trebue să lupte pentru creșterea pro­ducției industriale, desvolta­­rea transporturilor, creșterea producției agricole și spori­rea șeptelului, pentru realiza­rea unui seve­r regim de eco­nomii și a unei stricte dis­(Continua­re în pagina 4-a). In acest SA folosim cat mai BINE MAȘINILE ȘI UTI­LAJUL 1 Raidul — anchetă organizat de redacția ziarului „Zori noi” (paginile 2 și­ 3), Programul cabinetului de partid de la 1­6 Aprilie 1952. (pagina 4-a). număr : Muncitorii mineri din bazi­nul carbonifer Moscova își ridică nivelul de calificare. (pagina 4-a). învățământul public în­ RSS Kazahă. (pagina 4-a) O metodă simplificată pen­tru învățarea scrierii chine­­ze (pagina 4-a) Consolidarea succesului reformei bănești — cauza întregului popor muncitor își îndeplinesc cu cinste angajamentele luate în întreprinderea metalur­gică „21 Decembrie” din Rădăuți, tineretul întâmpină alegerile organelor conducă­toare UTM prin angajamen­te concrete în scopul obține­rii celor mai bune rezultate în producție. Tovarășa Simian Elena, fruntașă în producție în sec­ția turnătorie, vine cu 5 mi­nute înainte­ de începerea lu­crului, își pregătește sculele și la ora fixată începe lucrul din plin. Disciplina în mun­că, înlăturarea timpilor morți și folosirea din plin a utila­jului, o ajută pe tovarășa Si­­miom Elena să depășească zilnic norma cu 60 la sută. In secția „Dore Pantzer”, lucrează tovarășul Scântei Gheorghie la bormașină. Da­torită bune­i organizări a muncii și folosirii din plin a capacității de producție, a u­tilajului, în cele 8 ore de muncă mașina lui este opri­tă doar 15 minute. Astfel, el a reușit să găurească cu aceeași mașină cu 250 mai multe doze decât în anul tre­cut. Cu aceeași însuflețire mun­cesc și tinerii din celelalte secții, contribuind astfel la consolidarea succesului refor­mei bănieștti. Z. ZONTAG coresp. Depășiri de Conștienți că prin fiecare d­epășire de normă, pri­n fie­care succes obținut în produc­ție contribue la consolidarea succesului reformei bănești, muncitorii fabricii de cheres­tea de la Gura Humorului de­pun eforturi sporite pentru realizarea înainte de termen a sarcinilor de plan. Muncitorii Budăi Iohan, Dumitru Blaga, Dumitru Ca­­targiu, V. Maftei și Fr. Kopp, realizează zilnic depășiri de norme de 15-30 la sută. M.UNGUREANU coresp. norme la fabrica de cherestea Gura Humorului Intensifică achizițiile prin cooperativă Consiliul de conducere al cooperativei, din comuna Gră­­mești, raionul Rădăuți, a ți­nut de curând o consfătuire la care au participat tova­răși din partea organizației de partid, din partea sfatu­lui popular comunal SS ță­rani muncitori, în cadrul că­reia tov. Hrițcu D. a­ arătat munca desfășurată de coope­rativă pentru achiziționarea produselor agricole și măsu­rile de trebuesc luate pentru intensificarea achizițiilor. In urma acestei consfătuiri, datorită intensei munci de lămurire, desfășurate, nume­roși țărani muncitori au și început a se prezenta la co­operativă pentr­u a-și valori­fica tot mai­ însemnate can­tități de produse agricole. Primii care au valorificat prin cooperativă au fost tov. Alf­­tincăi Fr., secretarul organi­zației d­e partid, Hrițcu D., Maxim Macovei, Cioban Bar­bă și Scrutari. Exemplul lor a fost urmat de țăranii muncitori Aman­d­­­esiei Ilie, Hiaralambie M, Costache Barbă și alții. Numai în primele zile de la consfătuire s’a putut consta­ta o intensificare a achiziți­ilor prin cooperativă. Astfel, cooperativa a achiziționat pes­te 2.000 kg. fasole, 500 kg. grâu își secară, 250 k­g. pă­sări și­ altele. C. IONESCU coresp. învățători și profesori fruntași Motrescu Vasile, profesor de fizico,­chimice la școală elementară din Vicov de Jos­ pentru­ Rădăuți, Cojocaru Minodora, învățătoare la școala din Dolhasca-Fălticeni, Gheorghe Savin, directorul școalei din Lămășeni-Fălticeni, învățător emerit, Pop Feli­cia, profesoară în orașul Vatra Dor­nei. 1 ! Acești tovarăși fac un învățământ de calitate puternic legat de realitățile construirii socialismului, obținând succese remarcabile. întâmpină Congresul învățăto­rilor din R.P.R. cu o muncă neobosită atât în ce privește sarcinile școlare, cât și cele extrașcolare. ! j 1 ! j. : : : .1

Next