Zori Noi, octombrie-decembrie 1954 (Anul 7, nr. 2141-2217)

1954-10-01 / nr. 2141

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITIVUL PRGAM AL COMITETULUI REGIONAL RMR.SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL VIII NR. 2141 VINERI 1 OCTOMBRIE 1954 4 PAGINI 20 BANI Măreața sărbătoare a poporului chinez La 1 octombrie 1954, marele popor chi­nez — împreună cu întreaga omeni­re progresistă iubitoare de pace — săr­bătorește 5 ani de la proclamarea Re­publicii Populare Chineze. Cu bucurie nemărginită ș­i cu îndrep­tățită mândrie patriotică, poporul de 600 milioane al Chinei noi, trece în revis­tă succesele dobândite în cei 5 anii care au trecut de la instaurarea puterii popu­lare. Cu 5 ani în urmă, la 1 octombrie 1949, poporul chinez, condus de glori­osul Partid Comunist Chinez, a răstur­nat clica cland­aișistă și a instaurat pu­terea populară în patria sa, încununînd astfel cu o victorie epocală îndelunga­ta sa luptă revoluționară împotriva feudalismului intern și a imperialismului străin. Eliberarea Chinei a dat o lovitură pu­ternică imperi­alismul­ui mondial, schim­bând­­ astfel considerabili raportul de for­ță pe arena internațională în favoarea lagărului păcii, democrației și socialis­mului. Izb­înda revoluției populare b­i­­pieze a dat un nou și puternic avînt luptei de eliberare națională a popoare­lor din țările coloniale și semicoloniale ș­i îndeosebi popoarelor din țările Asiei. Cei cinci ani care au trecut de a­­tunci au arătat în mod grăitor marea forță vitală a Chinei democrat-popor tare. Poporul chinez realizează cu suc­ces transformări de importanță istorică mondială și întărește continuu noua oa rînduire sociial-economiciă și de stat. Pentru prima oară au fost reunite toa­te teritoriile țării, cu excepția insulei Taiwan, cotropită vremelnic de bandele gomindainiste cu sprijinul susținut al­­ immiperiailiștilor americani. Numenoatease naționalități din China, care formează acum o mare familie unită și priete­nească, se bucură de cele mai largi drepturi democratice și­ se autoguver­nează după specificul­ lor naționale în ra­ioanele autonome care au fost înfiin­țate în țară. Pentru prima oară î­n is­toria Chinei au avut loc alegeri gene­rale pentru adunările locale ale repre­zentanților populari, iar la 15 septem­brie s-a deschis prima sesiune a Adu­nării Reprezentanților Populari din în­treaga Chină — organul suprem all pu­terii de stat a R. P .Chineze — care a adoptat priimia comstituție democratică a a Chinei. In ședința din 27 septembrie Adunării reprezentanților din întreaga Chină, deputații au populari ales în unanimitate ca președinte al Repu­blicii Populare Chineze s pe tovarășul Mao Tze-dun. Constituția R. P. Chineze oglindește voința neclintită a poporului chinez de a merge înainte spre socialism, de a construi societatea socialistă. In­­ decurs de 5 ani, străvechiul și b>­gatul pămînt al Chinei și-a schimbat mult înfățișarea. Au fost vindecate ră­nile grele pricinuite de războaiele de co­tropire și de intervenție americană și­­ au fost înfăptuite uriașe transformări de­mocratice care au asigurat avîntuil e­­conomiei țării. Pe un teritoriu a cărui populație se ridică la 450 milioane fost înfăptuită reforma agrară. Dintr-o a țară a foametei, China a devenit o ța­ră excedentară, exportatoare de grîne și de alte mărfuri­­ alimentare. Numai în perioada octombrie 1953 — aprilie 1954, numărul cooperativelor agricole de­­ producție a sporit de peste 6 ori — de la 14.000 la peste 100.000, iar numă­rul gospodăriilor țărănești intrate în a­­ceste cooperative a sporit de la 273.000 la 1.700.000. In­ aceiași perioadă, numă­rul grupurilor de ajutor reciproc in muncă a crescut, cuprinzînd peste 50 la sută din­ N­umăru­l total al gospodăriilor țară­­­nești.. Se prevede că­ până în 1957 coo­perativele agricole de producție vor însuma aproximativ 50 la sută din nu­mărul total de gospodării țărănești și­ peste­­ 50 la sută din întreaga su­prafață cultivată a țării. In felul a­­cesta, agricultura chineză pășește pe făgașul socialismului. In afară de cooperativele agricole de tip semi-socialist, s-a trecut la o treap­tă superioară­­, la gospodăriile agri­cole de tip socialist. In prezent, în Chi­na există peste 200 gospodării agricole­ colective. Clasa­­ muncitoare chineză a restabilit complect și lărgit considerabil produc­ția industrială. Anul 1953 a deschis o pagină nouă în istoria Chinei: a înce­put înfăptuirea primului plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale a Chinei. Marea Chină se află acum în perioa­da de trecere la socialism, cu parti­cularitățile ei, condiționate , de dezvol­tarea istorică a țării. Partidul Comu­nist Chinez a elaborat linia și sarcinile centrale ale politicii generale sale, care în această perioadă de trecere constau în înfăptuirea treptată a indu­strializării socialiste a țării, în înfăp­tuirea treptată a transformării socia­liste a agriculturii, a producției mește­șugărești, a comerțului și industriei particulare. Odată cu aceasta, a înce­put transformarea Chinei dintr-u­n stat agrar înapoiat într-o mare putere indu­­strial-agrară. Cu ajutorul prețios al Uniunii So­vietice vor fi construite și reconstruite 141 de mari întreprinderi, între care :puternice centrale electrice, mine carbo­nifere, sonde și rafinării petrolifere, combinate metalurgice, uzine construc­toare de mașini și utilaj, de automobi­le și tractoare. „Noi mergem înainte — a spus pre­ședintele Mao Tze­dun­i la deschiderea primei sesiuni a Adunării reprezentan­ților populari din întreaga Chiolă. Noi înfăptuim o operă măreață și glorioa­să pe care străbunii noștri nu iau în­treprins-o niciodată. Țelul nostru trebuie s­ă fie atins. Este neîndoielnic că țelul nostru poate fi atins”. In anul 1953, valoarea globală a producției industri­ale a Chinei a sporit cu 33 la sută fa­ță de 1952,­­înregistrînd o depășire de 7 la sută a sarcinilor pianului pe 1953. Anul trecut au fost date total sau parțial în exploatare 36 de mari uni­tăți industriale, a­u început construcția­­ a 34­ de mari proiecte industriale și s-au continuat lucrările la alte 80. Odată cu industria grea se dezvoltă ș­i industria ușoară și alimentară. Se construiesc noi fabrici de țesături de bumbac, lină și mătase, de încălțămin­te și confecții, fabrici de zahăr. Dato­rită creșterii vertiginoase a producției industriale și agricole, salariile munci­torilor din întreprinderile industriale de stat au crescut cu 75­­ la sută față de 1949, iar puterea de cumpărare a ță­ranilor — cu peste 20 la sută. Numă­rul muncitorilor din întreprinderile in­dustriale a sporit cu 11 la sută, iar sa­lariile­­lor au crescut în medie cu 5 la sută față de 1952. Im ceea ce privește producția agrico­lă a­­ Chinei, în anul 1953 a fost obți­nută cea mai bogată recoltă­ de cereale cunoscută pînă atunci în istoria Chinei. Astfel, producția globală de cereale a atins 165 milioane de tone, depășind cu peste 50 milioane tone nivelul anului 1949 și cu aproximativ 2 milioane to­ne recolita anului precedent. Producția totală de bumbac s-a cifrat la 1.170.090 tone. In cei cinci ani care au trecut de la eliberare, producția agricolă a Chi­­­nei a sporit cu aproape 50 la sută. Și anul acesta s-a obținut o producție a­­gricolă îmbelșugată. Pentru următorii 2—3 ani s-a prevăzut ca recolta de ce­reale să sporească la 360 milioane to­ne­, ceea ce va însemna că producția cerealieră a Chinei va fi de două ori mai m­are decât producția S.U.A., Ar­gentinei, Canadei și Australiei luate la un loc. De pe acum R. P. Chineză o­­­­cupă primele locuri în lume in ce pri­vește producția de orez, grîu, bum­bac, soia și ceai. In cei cinci ani de putere popu­lară iau crescut considerabil producția bu­nurilor de larg consum, construcția de locuințe pentru oamenii muncii, con­strucția de așezăminte pentru scopuri sociale și culturale. In prezent, în Ghana se desfășoară chimi prin revoluția culturală. Puterea populară ia a creat o vastă rețea de școli, elementare, medii și superioare, de cursuri și cercuri de învățământ. Nu­mai în școlile elementare învățau anul tre­cut 50 milioane elevi, iar numărul studenților înscriși în școlile superioa­re se ridică la peste 230.000. In China nouă se lărgește neîncetat rețeaua instituțiilor culturale. Bibliote­cile, cinematografele, teatrele, palatele de cultură, cluburile și casele de cul­tură, presa și radioul au devenit un bun al maselor celor mai largi ale populației. A fost înființată Academia de Științe a R. P. Chineze, sub a cărei conducere activează zeci de institute de cercetări științifice. Cu totul independentă în domeniul comerțului exterior, China caută să sta­bilească cu toate țările relații comercia­le în condițiile egalității în drepturi și ale avantajului reciproc. Embargoul aplicat de S.U.A. împotriva R. P. Chi­neze nu a reușit să reducă volumul co­merțului­ exterior al Chinei care dim­potrivă, s-a mărit; începând din 1951 exportul a depășit importul. In 1953, volumul comerțului exterior al Chinei a sporit cu 36 i la sută față­ de 1952. In anul 1953, peste 50 de țări au în­treținut relații comerciale cu China. Politica externă a marelui stat chi­nez­ este­­ menită să consolideze inde­pendența de stat a R.P. Chineze, să pro­moveze și să întărească pacea în lu­mea întreagă. Prietenia de­­ nezdruncinat cu U.R.S.S. șii cu țările de democrație populară, eforturile deosebite făcute în scopul destinderii încordării internațio­­nal­e, participarea fructuoasă a Chinei populare la conferința de la Geneva, — sunt expresia profundă a­­ caracterului pașnic al politicii externe a Chinei populare. Politica provocatoare dusă de impe­rialiștii americani și de unealta aces­tora, clica cu­ ancaiștistă cuibărită vre­melnic la Taiwan — este o politică brea­listă și absurdă, condamnată de în­treaga lume și sortită eșecului. Pe­­ l­­inia acestei politici se situează mane­vra întreprinsă zilele trecute de dele­gația americană la O.N.U. care, cu aju­torul mașinii sale de vot, a impus în­că odată amânarea discutării propune­rii delegației sovietice cu privire la restabilirea drepturilor legitime ale Re­publicii Populare Chineze în Organi­zația Națiunilor Unite. Poporul român urmărește cu nespusă bucurie fiecare succes al oamenilor iam­icii din China. In cei 5 ani care au trecut de la e­­liberarea poporului chinez, legaturile de prietenie dintre poporul român și popo­rul chinez s-au dezvoltat și întărit considerabil, colaborarea economică și culturală dintre Republica Populară Romînă și Republica Populară Chine­ză, este concretizată în acordurile eco­nomice,­­comerciale și culturale încheia­te între cele două țări. Cu prilejul celei de­­ a 5-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chi­neze, poporul român urează din adîn­­cul inimii sale harnicului și talentatu­lui popor de 600 milioane al Chinei noi, tot mai multe victorii pe drumul, consolidării neîncetate a statului său democrat-popular, pe drumul fericirii și progresului, în lupta pentru realizarea țelurilor nobile ale păcii în Asia și în lumea întreagă. * In acest număr: — Cinci ani de­­ la proclamarea R. P. Chineze (pa­g. 2-a). —H. BEER —• Colțurile roșii din gospodăriile agricole colective să devină centre puternice de propagare a metodelor înaintate (pag. 3-a) — A. ADRIAN — Subfilialele S.R.S.C. să desfășoare o propagandă concretă și vie (p­ag. 3-a). — G. GIURDEA și E MINDRILA — Din activitatea comisiilor de femei (pag. 3-a). — Sesiunea Adunării reprezentanților populari din întreaga Chină (pag. 4-a). — Planuri diferite — un singur scop: reînarmarea Germaniei occidentale (pag 4-a). — Scrisoarea P.S.U.G. — adresată Conferinței anuale a partidului laburist en­glez (pag. 4-a). Tovarășului TELEGRAMĂ MAO­TZE-DIN Președintele Republicii Populare Chineze pekin Cu prilejul alegerii Dv. ca președinte al Republicii Populare Chineze, Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române vă transmite cele mai călduroase felicitări și vă urează Dv. și marelui popor chinez noi succese pentru continua dezvoltare și întărire a Republicii Populare Chineze. PREZIDIUL MARII ADUNARI NAȚIONALE A­L REPUBLICII POPULARE ROMINE IN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI ȘI A ZILEI DE 7 NOIEMBRIE Pentru belșugul recoltei din anul viitor Oamenii muncii de pe ogoarele raio­nului Rădăuți muncesc­­ cu sîrguință pentru strângerea la vreme­a târziu­, efectuează arături adînci culturilor pentru însămînțările de toamnă și primăvară, însămânțează grîul, secara și orzul de toamnă. Pînă­­ acum în întreg raionul s-a re­coltat porumbul de pe o suprafață de 4.932 hectare, cartofii de pe o suprafață de 935 hectare, iar floarea soarelui s-a recoltat în întregime. Alături pentru însămînțările de toam­nă s-au efectuat, pînă la 25 septembrie, pe o suprafață de 2.704 ha, iar arături adînci pentru însămîmțărire de primăvară pe o suprafață de 204 hectare. Tot pînă la 25 septembrie s-au însă­mânțat 467 hectare cu secară, 711 hectare cu grîu, etc. In frunte la însămîmțări se află țăranii muncitori din comunele Grămești, und­e s-au însămînțat 420 hectare, Siret, Șer­­băuți. Fruntași la însămânțări sînt­ și membrii gospodăriei agricole colective din Țibeni, care intensificând întrecerea socialistă în cinstea Congresului parti­dului și­­ a zilei de 7 Noiembrie au însă­mânțat pînă la data de 25 septembrie, 30 ha. Pentru asigurarea unei recolte sporite la hectar în anul viitor, în întreg raionul s-au cărat la câmp 7­060 tone îngrășă­minte maturate și s-au curățat și tratat 627 tone semințe necesare însă­­mînțărilor de toamnă. Goresp. S. SONNTAG 00---------------- ■ Noi întovărășiri agricole In satul Ciușmăreni, comuna Dobîr­­ceni, raionul Trușești a luat ființă de cu­­rînd o nouă întovărășire. 18 țărani muncitori și-iau unit de bună voie fâșiile lor de păm­înt cu o suprafață totală de 16 hectare, pe care o vor putea lucra cu mijloace mecanizate și vor reu­și să aplice în mai bune condițiuni re­gulile agrotehnice. Printre cei dintîi care au făcut cerere Dragostea și­­ devotamentul lor față de partid i-a determinat și pe țăranii munci­tori din satul Corni, comuna Liteni, ra­ionul Fălticenii să denumească noua lor întovărășire agricolă „Al doilea Congres al partidului”. Noua întovărășire cuprin­de 15 membri cu o suprafață de 11,50 hectare Țăranii muncitori care au format în­tovărășirea sînt convinși de avantagiile­­ muncii .în comun și ei s-au angajat să muncească cu toată inima pentru a ob­ține un rod cît mai bogat, pentru constitu­irea întovărășirii sînt co­munistul Costă­che Corduneanu, țărani­i muncitori Petru Muraru, Maria Bara­­novschi, Natalia Iacob și alții. îndată după constituire, un număr de încă 3 țărani muncitori au făcut cereri pentru­­ a fi primiți în noua întovărășire, car­e va purta denumirea „Congresul al II-lea al P.M.R.”. Coresp. ELENA PETROV Comunistul Ioan Neamțu a fost primul care a făcut cerere pentru înființarea întovărășirii, îndemnînd și pe alți țărani muncitori. Urmîndu-i pilda și îndemnul țăranii muncitori Lucian Neamțu, Nico­­lae Zamă, Emil Neamțu, Natalia Grigore, au intrat de asemenea printre primii în întovărășire. La inaugurarea noii întovărășiri au participat țăranii muncitori din comunele Valea Glodului și Dolhasca. Goresp. ALEX. GAVRIL V. ARDELEANU ---------------0---------------­ S-au înscris în întovărășirile agricole Prin realizările în creșterea producției agricole, întovărășirile agricole din raio­nul Săveni, au dovedit, și dovedesc ce­lorlalți țărani muncitori că întovărăși­­­rea agricolă asigură recolte bogate ță­ranilor muncitori. Întovărășirea agricolă „1 Mai” din Săveni, numără peste 80 familii, cu ■mai mult de 200 ha. teren arabil. Pă­mânturile întovărăși­ților au fost lucrate cu tractoarele și mașinile S.M.T., după sfaturile și îndrumările inginerilor și tehnicienilor agronomi de la raion. Re­­zultatele s-au văzut la împărțirea re­coltei. Membrii acestei întovărășiri a­­gricole au­­ strîns peste 1.300 kg. grîu la ha., mai mult cu 500 kg. decît au ob­ținut ceilalți țărani muncitori, care nu erau în întovărășirea agricolă. Văzînd rezultatele faimoase pe care le-a obținut întovărășirea agricolă da­torită aplicării metodelor înaintate de lucru a pământului, în primele zile, după împărțirea recoltei, încă 7 ță­rani muncitori, printre care Frun­ză Constantin, Anica Topală, Ian­cu Panieci și alții, au cerut să fie pri­miți în întovărășirea agricolă. După ce au fost primiți, noii întovărășiți au pornit la muncă, împreună cu ceilalți membri ai întovărășirii, pentru asigu­rarea succesului campaniei agricole de toamnă. In întovărășirea agricolă „Flacăra” din satul Bold, comuna­­ Manoileasa, au mai fost primiți țăranii muncitori Fan Ion, Sfărcăuțeanu Aglaia, care s-au în­scris în întovărășire cu cîte un hectar, și alții. De asemenea, în întovărășirea agrico­lă „Secerișul” din Liveni s-au înscris încă 7 țărani muncitori, la întovărășirea agricolă din sa­tul Avram Iancu din co­muna Adășeni au mai fost primite în­că 6­ familii de țărani muncitori, iar la întovărășirea agricolă „I. C. Frimu” din satul Zahoreni-Manoleasa ș­i-au mai alăturat pământurile alte 4 familii de țărani muncitori. Numeroși țărani muncitori au mai cerut să fie primiți în întovărășirile a­­gricole din satele Patricani, Sîrbi, etc.Manoleasa, Volovăț,

Next