Zori Noi, decembrie 1956 (Anul 9, nr. 2809-2832)

1956-12-04 / nr. 2809

La ordinea zilei Aprovizionarea și buna deservire a consumatorilor prin unitățile comerțului socialist Pe măsura sporirii producției in­dustriale și agricole, crește și cantitatea de mărfuri aprovizionării populației, destinată Numai în cursul acestui an, de la 1 ia­nuarie și pînă la 31 octombrie, oamenii muncii din orașul și ra­ionul Fălticeni au primit prin re­țeaua comerțului de stat și coope­ratist mărfuri în valoare de peste 93 milioane lei, sumă egală cu valoarea mărfurilor întregul an 1955. Succese vîndute în deosebi­re s-au obținut și în dezvoltarea rețelei comerțului cooperatist pre­cum și în creșterea volumului de desfacere al mărfurilor prin coo­perative. In 1958, numai în trimes­trul III, s-au d­eschis încă 52 uni­tăți de desfacere, iar în pri­mele 3 trimestre ale anului 1956 s-au distribuit oamenilor muncii mărfuri a căror valoare întrece pe cea din anul precedent cu peste 8 milioane lei. Realizări de ser­­ă au fost obținute și de alte uni­ăți comerciale, cum ar fi O.C.L. „Alimentara“ și „Produse Industria­le“ din Vatra Dornei, Botoșani, Suceava etc. Conducerile O.C.L. „Alimentara“ și „Produse Indus­triale“ din Vatra Dornei, au acor­dat atenție aprovizionării cu tot felul de produse a centrului mi­nier Iacobeni, centrului forestier Bornișoara etc. Aceste realizări oglindesc gri­ja permanentă a partidului și gu­vernului pentru satisfacerea nevo­ilor mereu crescînde ale oamenilor muncii. Odată cu creșterea rețelei co­merciale și a volumului de desfa­cere a mărfurilor se îmbunătățește continuu și atitudinea față de mun­că a lucrătorilor din comerțul de stat și cooperatist. In regiunea noastră există mulți vânzători și gestionari de magazine care se preocupă în permanență de asigu­rarea aprovizionării și de buna de­servire a cumpărătorilor. Numele tovarășilor Ion Hrețiuc de la Iaco­beni, Sala Costiner din Suceava, Vasile Haluca din Ițcani, 1. Sega­ din Fălticeni și a multor altora este cunoscut miilor de consuma­tori datorită conștiinciozității și a atitudinii lor față de muncă. In acești ani, cînd industria noastră dobîndește uriașe progrese, cînd varietatea mărfurilor abundă tot mai mult magazinele au cres­cut pretențiile și gusturile populați­­­ei. Datoria lucrătorilor din co­merțul socialist este de a ține sea­m­a de acest lucru, să satisfacă î­n orice moment gusturile și preten­țiile cumpărătorilor. Numeroși con­ducători de unități, responsabili de magazine, vînzători din regiu­nea noastră țin seama de suges­tiile populației. La Botoșani și Făl­ticeni bunăoară magazinele de confecții au fost înzestrate cu a­­teliere de retuș. Nu se poate spune însă că peste tot, în toate raioanele regiunii, activitatea comerțului socialist este satisfăcătoare. Mai există încă lipsuri și greutăți — inerente, dar care pot fi înlăturate,—în aprovizio­nare cît și în domeniul desfacerii. La Dorohoi, de pildă, lipsesc une­ori mărfuri de strictă necesitate, cum ar fi drojdia, petrolul, dulciu­rile de diferite sorturi, iar în ma­gazinele de încălțăminte, textile și confecții nu se găsesc sortimen­te de mărfuri care să satisfacă în permanență pe consumatori. In mul­te magazine se mai găsesc măr­­uri greu vandabile care stau rafturi de mai mulți ani deși aces­tn­tea sunt căutate în raioanele de­­ unte. Deși s-au făcut propuneri cu privire la lichidarea acestor stocuri prin deschiderea atelierelor de retuș, prin schimbul cu alte ma­gazine, totuși la Suceava, Dorohoi, Siret, Vatra Dornei, conducerile unităților O.C.L. Produse Indus­triale și Uniunilor raionale ale coo­perativelor de consum nu au între­prins­ prea multe în această direc­ție. Lipsuri serioase se observă și în ce privește aprovizionarea oa­menilor muncii cu mărfuri de larg consum. Dacă mai există încă lipsuri în această direcție, se fac în primul rînd vinovate întreprinderile com­er­țului cu ridicata pentru produse alimentare și textile din Suceava și Botoșani, întreprinderea comer­țului cu ridicata pentru produse­­le alimentare (I.C.R.A.) nu a vegheat ca contractele economice încheiate cu diferiți beneficiari să fie pe deplin respectate, nu a luptat pentru o justă planificare în ceea ce privește repartizarea mărfurilor pe raioane. . Reducerea cheltuielilor de circula­ție constituie de asemeni o sarcină de mare importanță care stă în fața lucrătorilor din comerțul so­cialist. Există exemple pozitive în această direcție, dar cu toate aces­tea, unele unități comerciale nu au reușit să reducă cheltuielile de cir­culație. Pentru ca lupta de redu­cere a cheltuielilor de circulație să se desfășoare pe toate frontu­rile este necesar să se scadă con­tinuu procentul de perisabilitate, să se îmbunătățească munca în sectorul transporturilor, să se re­ducă pe cît posibil cheltuie­lile administrati­vo-gospodărești. O contribuție de seamă în reducerea cheltuielilor de circu­lație o constituie fără îndoială măr­­irea volumului de desfacere a mărfurilor. Acest lucru se poate obține printr-o prezentare mai bună a mărfurilor cît și printr-o organi­zare mai temeinică a reclamei co­merciale. Un rol important în îmbunătăți­rea activității comerțului socialist îl au organizațiile de partid, sindi­cale și U.T.A­. din aceste unități și întreprinderi. Acestea trebuie să mobilizeze întreaga masă de lucră­tori din comerțul de stat la o mai bună deservire, să creeze o puter­nică opinie muncitorească împotri­va celora care înșeală, care neso­cotesc dorințele și gusturile consu­matorilor. Educarea tinerilor care lucrează în comerțul de stat și coo­peratist în spiritul atitudinii noi fa­ță d­e consumatori trebuie să preo­cupe îndeaproape organizațiile U.T.M. Sarcini de mare răspunde­re revin și întreprinderilor producă­toare de bunuri de larg consum ale căror produse intră în circuitul co­mercial. De nenumărate ori cumpă­rătorii au sezisat că produsele de­­ carne fabricate de întreprinderea „Producția“ sunt de proastă calitate, nu au aspect comercial, sînt lip­site de gust. Aceste sezisări nu au fost însă luate în seamă. Primul an al cincinalului se a­­propie de sfîrșit. Este de datoria fiecărui lucrător din comerțul so­cialist să țină seama de experien­ța pozitivă, să lupte cu hotărîre pentru lichidarea lipsurilor mai persistă încă, îndeplinind care a­­ceastă îndatorire, lucrătorii din co­merțul de stat și cooperatist se vor achita cu cinste de marea sarcină trasată de partid, continua îmbu­nătățire a aprovizionării și deser­virii populației cu mărfuri tot mai multe și mai bune. Agențiile de presă transmit : — Darul poporului sovietic pentru populația Egiptului (pag. 4-a). — Pe marginea dezbaterilor din Adunarea Generală O. N. U. în problema agresiunii împotri­va Egiptului (pag. 4-a). — Un program artistic prezentat la Moscova de studenții și as­piranții străini ce studiază în UJ.R.S.S. (pag. 4-a). ANUL XI — NR. 2809 MARȚI 4 DECEMBRIE 1956 4 PAGINI — 20 BANI Bibliotecari fruntași Preocupîndu-se necontenit de popularizarea cărții în rîn­dul ma­selor, bibliotecarii Artemizia Gotlar­ciuc din Vatra Moldoviței, Paras­­chiva Ghiraș din comuna Frumosul Alexandru Paulenco din Cîmpulung Est și Paula Constantinescu din comuna Pojorîta, raioaffT^HÎmpu­­lung au reușit să atragă un nu­măr mare de cititori, cărora le indică cu răbdare și pricepere cele mai potrivite cărți de literatură beletristică, literatură tehnică etc. Femeile din cercul legumicol exis­tent în comuna Vatra Moldoviței, condus de tov. Aspazia Bret, ia pildă, și-au îmbogățit cunoștințele teoretice prin lectura unor care tratează despre cultura cărți le­gumelor. La biblioteca din Pop­rița, muncitorii și țăranii munci­tori își petrec ceasuri întregi, ci­tind cărțile ce-i interesează. Pentru meritele lor în cu cartea, bibliotecarii de munca mai sus au fost premiații de curînd, de către secțiunea culturală regio­nală, cu cîte un premiu în va­lore de 250 lei. Acest fapt a dus la o înviorare a muncii bibliote­carilor din raionul Cîmpulung, care se străduiesc acum, în­ timpul iernii, să atragă noi cititori și să îmbunătățească conținutul muncii cu cartea. Este de datoria secției cultura­le a sfatului popular raional Cîm­pulung, de a generaliza experien­ța pozitivă dobîndită de către bi­bliotecarii fruntași în scopul însu­șirii și aplicării ei și de către cei­lalți bibliotecari din raion. Coresp. VRANAU TIMPUL PROBAB­IL Ascultăm de mulți ani la ra­dio „Timpul probabil“ și tot de-atîtea ori ne-am pus întreba­rea cum se stabilesc aceste date. Iată în parte răspunsul : Ziua sau noaptea, pe căldură sau în gerul cel mai năprasnic, obs­er­va­torul ȘERBAN CON­ST­ATIN de la cabana Ră­­rân își face datoria, no­­tind datele indicate de aparatele de înregistrare a presiunii atmos­ferice, de termometre și pluvio­­metre cu ajutorul cărora se poa­te apoi stabili la stația centra­lă timpul probabil. VEȘTI I>li­ iiiOfITL TMIȘEȘTI Țăranii muncitori vînd vite statului A intrat în obiceiul țăranului muncitor Gheorghe Boca din sa­tul Cucuteni-Trușești și a altor ță­rani muncitori să vîndă statului a­­nimale. Nu­ de mult, Gheorghe Boca a contractat cu O.R.A.C.A. îngrășa­­rea unui porc în greutate de 120 kg. El și femeia și-au luat de la" început" în serios angajamentul, ști­ind că cu cît vor crește­­ mai bine animalul, cu atît mai mari vor fi avantajele. Zi de zi pe la casa lui Gheorghe Boca veneau agentul comunal și achizitorul. Ei se interesau de ani­malul contractat și îl sfătuiau pe Boca să-l hrănească bine pentru a se putea, ține de cuvînt.. — Statul­­ are grijă de noi țăra­nii și noi trebuie să-i răsplătim a­ceasta grijă prin­ fapte — spunea Gheorghe Boca. Va veni ziua so­rocită și veți vedea ce animal voi preda. I­itr-ad­evăr, Gheorghe Boca nu s-a făcut de rîs. El a predat sta­tului un porc de 130 kg. și a a­­vut de cîștigat. In afară de 100 kg. porumb și 10 kg. carne cu care a fost scutit de la cota obli­gatorie, a mai primit aproape 900 lei.­­ Gheorghe Boca j a mai crescut și alte animale pe care le-a vîndut statului. Acum cîteva zile, el a vîndut statului doi boi pentru care a pri­mit circa 5.000 lei. Cu banii pri­miți își va cumpăra un­ cal și o căruță, îmbrăcăminte pentru copii și alte lucruri pentru casă. La Todirenii este cunoscut colec­tivistul Pantele Păunescu. Mun­cind în colectivă își asigură ve­nituri frumoase, care fac fericită ale. Pentru un juncan contractat cu Y.R.A.G.A. și pe care l-a predat statului în greutate de 210 kg., Pantele Păunescu a primit 5 lei de fiecare kilogram, ceea ce în­seamnă 1.050 lei. In afară de ba­nii primiți, i s-a acordat dreptul d­e a cumpăra peste 1 m.c. cherestea și material pentru o pereche de bocanci la preț de stat. Zilele a­­cestea Pantele Păunescu a mai v­îndut statului o vid­că. Ar fi de înșiruit multe exemple de acest fel. Producătorul Constan­tin Vrînceanu din satul Drislea, de pildă, a contractat și a vîndut statului mai multe animale și a fost mulțumit de avantajele de care s-a bucurat. Vînzînd statului animalele, ță­ranii din raionul Trușești contri­buie la buna aprovizionare a orașe­lor și centrelor muncitorești, la ridicarea nivelului de viață a oamenilor muncii. I I A. ADRIAN N­oul magaziin universal Datorită grijii regimului nostru democrat popular se dezvoltă an­i de an viața economică a raionului Trușești. Printre realizările cele mai recente se numără nemi ma­gazin universal care s-a deschis acum cîteva zile în centrul raional. Cele 4 raioane ale magazinului au fost aprovizionate de U.R.G.G Trușești cu mărfuri alimentare, textile, confecții, metalo­ chimice și altele în valoare de peste 2.000.000 lei. In magazin, cumpărătorii gă­sesc: covoare, stofe diferite, ma­șini de coisat, biciclete, aparate de radio, încălțăminte, bomboane, halva, zahăr, orez, biscuiți, con­serve și altele. Munca gestionarilor este bine organizată. Sub îndrumarea comu­nistului C. Șelaru, responsabilul magazinului, ei deservesc în mod civilizat, cu multă grijă și atenție pe fiecare cumpărător. In prima jumătate a zilei de 29 noiembrie a.c. s-au vîndut mărfuri în valoare de­­ circa 50.000 lei. Faptul că ma­gazinul e bine aprovizionat atrage numeroși cumpărători din satele ra­ionului. Și-au îndeplinit planul anual TRUȘEȘTI (Coresp. „Zori noi“) Situația realizării planului la O.R.A.G.A. Trușești dovedește colectivul oficiului raional a mun­ci cit hotărît pentru îndeplinirea sar­cinilor planului de stat la achizi­ții și contractări de animale, îndrumați îndeaproape de orga­nele de partid și de stat, lucră­torii oficiului Trușești au reușit ca pînă la data de 19 noiem­brie să realizeze planul anual la achiziții și contractări de animale. Pînă la data de 30 noiembrie s-au achiziționat circa 974 tone și s-a realizat din contractări peste 963 tone carne vie, depășin­­du-se simțitor planul anual. In lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor, de pian pe anul 1956 s-au evidențiat achizitorii Gh. Caluțchi, S. Idelo­­vici, V. Grosu, I. Leibovici, pre­cum și agenții comunali Ion Neamțu din Călărași, Nicolai Drughie­­ din Todireni și alții. Șeful mecanic al Combinatului Pe tov. Otto Ditthardt, șef me­­canic al combinatului forestier „A 5-a aniversare a R. P. R.” din Fălticeni nu l-am găsit în biroul său. De la cei ce lucrează în apro­pierea sa, am aflat că majoritatea timpului și-l petrece prin secțiile de mașini. Cînd am ieșit din bi­rou l-am zărit. Mai tîrziu cu cîteva secunde discutam pe-ndelete cu tov, Dithardt. Aveam în față un băr­bat înalt, voinic, cu obraji rotunzi, ai căror ochi sclipeau strălucitor. Am rămas plăcut impresionat de primirea caldă ce mi-a făcut-o mecanicul șef și asta m-a încurajat chiar ca din primele minute să a­­răt motivele venirii mele. — Se știe că combinatul a ob­ținut succese însemnate, și că un rol principal l-a avut serviciul me­canicului șef. Aș vrea ca, în cali­tate de corespondent voluntar, să scriu la ziar cum ați muncit dvs. pentru obținerea acestor succese. Nu știu dacă felul cum am for­mulat întrebarea era tocmai nime­rit, întrucît interlocutorul meu îmi răspunse oarecum nemulțumit: — Da, intr-adevăr întreținerea și repararea la timp a mașinilor a contribuit mult la realizarea planu­lui, dar pentru asta, meritul nu este al meu ci al întregului colectiv de muncă din atelier. Și tovarășul Dithardt a început să-mi povesteas­că — pe alocuri chiar cu lux de amănunte - cum lucrează lăcătușii Petru și Nicolae Andrioaia, Ioan Bărbierița pentru ca mașinile să fie în bună stare de funcționare, să dea maximum de randament. Despre fochistul Gherculete Mi­­hai, mi-a vorbit cu multă căldură, subliniind în mod deosebit rolul important pe care-l are fochistul în întreținerea cazanelor și în ali­mentația cu apă. Mi-a vorbit apoi și despre alți oameni vrednici, curajoși și plini de elan. — Sîntem mîndri de oameni ca mecanicul Carpinschi Dumitru și strungarul Naghi Iosif care sînt și inovatori, ca ascuțitorul Gheor­­ghe Bosînceanu și alții care au dat dovadă în nenumărate împre­jurări de o înaltă conștiinciozitate în producție. L-am rugat să-mi spună ceva despre munca sa personală. A re­fuzat dar am aflat cîte ceva de la alți tovarăși din colectivul său. Mecanicul Otto Dithardt a realizat în ultima vreme patru inovații: inelele prest­atură care înlocuiesc cu succes garniturile de azbest de la mașini, un dispozitiv pentru con­­fecțonarea circularelor sferice ne­cesare producerii fondurilor de bu­toaie, apoi o pendulă portativă la hala gatere și un circular dublu frezer la secția de lăzi. Aceste ino­vații duc la mărirea productivității muncii, la reducerea numărului de muncitori folosiți la anumite faze de lucru și repartizarea lor la alte faze de lucru și prin aceasta la reducerea prețului de cost. De la muncitorii atelierului me­canic oameni pe care Otto Dit­hardt i-a învățat să mînuiască strungul, să țină d­upa în mînă și să măsoare exactitatea piesei,oi executate, am mai aflat că meca­nicul șef este un bun prieten și sfătuitor al muncitorilor, un bun conducător și organizator al pro­ducției, este înainte de toate un gospodar vrednic care le are toate sub ochi și nimic nu-i scapă neob­servat, un „medic” priceput al ma­șinilor, cărora le ascultă cu atenție ritmul, le pune diagnosticul cu precizie, după care lăcătușii, strun­garii și ceilalți meseriași le vin­decă în scurt timp „rănile”. Iată numai cîteva trăsături ale șefului mecanic Otto Dithardt de la combinatul forestier care însuflețit de chemările Fălticeni parti­dului a mobilizat întregul atelier la realizarea planului înainte de termen. Csresj». S. LEVENTER tehnician în industria forestieră — Se schimbă —— înfățișarea satelor Din Dorohoi spre Iași trenul aleargă o bună bucată de drum alături de apele abia clipocinde ale Jijiei. Unul după altul apar în fața ochilor dealuri în revăr­sare domoală pe ale căror cos­tișe deslușești căsuțe albe, ce contrastează plăcut cu presaju­l sur al serii de toamnă. Călăto­rul care a străbătut cu ani în urmă acest peisaj nu poate uita tabloul monoton al acestor locuri: stuf și iar stuf, dar mai ales case acoperite cu stuf. Astăzi, stuful a început să dispară din lunca Jijiei, însem­nate suprafețe fiind redate agriculturii. Trep­tat el dispare și de pe acoperi­șurile caselor. In locul borde­ielor acoperite cu stuf, care în trecut se bucurau de o tristă fai­mă, au apărut case noi acope­rite cu țiglă, tablă și draniță. Să luăm de pildă Todirenii. Numai în ultimii 2 ani, în această co­mună 56 țărani muncitori au re­ușit cu sprijinul statului să-și înalțe case noi. Situație asemănătoare întâl­nești și pe valea l­așeului. Cu veniturile realizate, 54 colecti­viști și întovărășiți din Săveni și-au înălțat case noi. Printre ei se numără Vasile Cojocaru, F­ilareta Burduja, Constantin Gheorghiu. Despre „ulița colectiviștilor" vorbesc cu mîndrie țăranii mun­citori din comuna Roma, raio­nul Botoșani. Sunt numai cîteva exemple. Despre schimbările in­tervenite în viața satelor regi­unii noastre grăiesc și următoarele date: în ul­timii 5 ani, în mediul sătesc au fost construite aproape 16.000 locuințe cu o suprafață locuibilă de circa 900.000 m.p.

Next