Zori Noi, decembrie 1956 (Anul 9, nr. 2809-2832)
1956-12-04 / nr. 2809
La ordinea zilei Aprovizionarea și buna deservire a consumatorilor prin unitățile comerțului socialist Pe măsura sporirii producției industriale și agricole, crește și cantitatea de mărfuri aprovizionării populației, destinată Numai în cursul acestui an, de la 1 ianuarie și pînă la 31 octombrie, oamenii muncii din orașul și raionul Fălticeni au primit prin rețeaua comerțului de stat și cooperatist mărfuri în valoare de peste 93 milioane lei, sumă egală cu valoarea mărfurilor întregul an 1955. Succese vîndute în deosebire s-au obținut și în dezvoltarea rețelei comerțului cooperatist precum și în creșterea volumului de desfacere al mărfurilor prin cooperative. In 1958, numai în trimestrul III, s-au deschis încă 52 unități de desfacere, iar în primele 3 trimestre ale anului 1956 s-au distribuit oamenilor muncii mărfuri a căror valoare întrece pe cea din anul precedent cu peste 8 milioane lei. Realizări de seră au fost obținute și de alte uniăți comerciale, cum ar fi O.C.L. „Alimentara“ și „Produse Industriale“ din Vatra Dornei, Botoșani, Suceava etc. Conducerile O.C.L. „Alimentara“ și „Produse Industriale“ din Vatra Dornei, au acordat atenție aprovizionării cu tot felul de produse a centrului minier Iacobeni, centrului forestier Bornișoara etc. Aceste realizări oglindesc grija permanentă a partidului și guvernului pentru satisfacerea nevoilor mereu crescînde ale oamenilor muncii. Odată cu creșterea rețelei comerciale și a volumului de desfacere a mărfurilor se îmbunătățește continuu și atitudinea față de muncă a lucrătorilor din comerțul de stat și cooperatist. In regiunea noastră există mulți vânzători și gestionari de magazine care se preocupă în permanență de asigurarea aprovizionării și de buna deservire a cumpărătorilor. Numele tovarășilor Ion Hrețiuc de la Iacobeni, Sala Costiner din Suceava, Vasile Haluca din Ițcani, 1. Sega din Fălticeni și a multor altora este cunoscut miilor de consumatori datorită conștiinciozității și a atitudinii lor față de muncă. In acești ani, cînd industria noastră dobîndește uriașe progrese, cînd varietatea mărfurilor abundă tot mai mult magazinele au crescut pretențiile și gusturile populației. Datoria lucrătorilor din comerțul socialist este de a ține seama de acest lucru, să satisfacă în orice moment gusturile și pretențiile cumpărătorilor. Numeroși conducători de unități, responsabili de magazine, vînzători din regiunea noastră țin seama de sugestiile populației. La Botoșani și Fălticeni bunăoară magazinele de confecții au fost înzestrate cu ateliere de retuș. Nu se poate spune însă că peste tot, în toate raioanele regiunii, activitatea comerțului socialist este satisfăcătoare. Mai există încă lipsuri și greutăți — inerente, dar care pot fi înlăturate,—în aprovizionare cît și în domeniul desfacerii. La Dorohoi, de pildă, lipsesc uneori mărfuri de strictă necesitate, cum ar fi drojdia, petrolul, dulciurile de diferite sorturi, iar în magazinele de încălțăminte, textile și confecții nu se găsesc sortimente de mărfuri care să satisfacă în permanență pe consumatori. In multe magazine se mai găsesc măruri greu vandabile care stau rafturi de mai mulți ani deși acestntea sunt căutate în raioanele de unte. Deși s-au făcut propuneri cu privire la lichidarea acestor stocuri prin deschiderea atelierelor de retuș, prin schimbul cu alte magazine, totuși la Suceava, Dorohoi, Siret, Vatra Dornei, conducerile unităților O.C.L. Produse Industriale și Uniunilor raionale ale cooperativelor de consum nu au întreprins prea multe în această direcție. Lipsuri serioase se observă și în ce privește aprovizionarea oamenilor muncii cu mărfuri de larg consum. Dacă mai există încă lipsuri în această direcție, se fac în primul rînd vinovate întreprinderile comerțului cu ridicata pentru produse alimentare și textile din Suceava și Botoșani, întreprinderea comerțului cu ridicata pentru produsele alimentare (I.C.R.A.) nu a vegheat ca contractele economice încheiate cu diferiți beneficiari să fie pe deplin respectate, nu a luptat pentru o justă planificare în ceea ce privește repartizarea mărfurilor pe raioane. . Reducerea cheltuielilor de circulație constituie de asemeni o sarcină de mare importanță care stă în fața lucrătorilor din comerțul socialist. Există exemple pozitive în această direcție, dar cu toate acestea, unele unități comerciale nu au reușit să reducă cheltuielile de circulație. Pentru ca lupta de reducere a cheltuielilor de circulație să se desfășoare pe toate fronturile este necesar să se scadă continuu procentul de perisabilitate, să se îmbunătățească munca în sectorul transporturilor, să se reducă pe cît posibil cheltuielile administrativo-gospodărești. O contribuție de seamă în reducerea cheltuielilor de circulație o constituie fără îndoială mărirea volumului de desfacere a mărfurilor. Acest lucru se poate obține printr-o prezentare mai bună a mărfurilor cît și printr-o organizare mai temeinică a reclamei comerciale. Un rol important în îmbunătățirea activității comerțului socialist îl au organizațiile de partid, sindicale și U.T.A. din aceste unități și întreprinderi. Acestea trebuie să mobilizeze întreaga masă de lucrători din comerțul de stat la o mai bună deservire, să creeze o puternică opinie muncitorească împotriva celora care înșeală, care nesocotesc dorințele și gusturile consumatorilor. Educarea tinerilor care lucrează în comerțul de stat și cooperatist în spiritul atitudinii noi față de consumatori trebuie să preocupe îndeaproape organizațiile U.T.M. Sarcini de mare răspundere revin și întreprinderilor producătoare de bunuri de larg consum ale căror produse intră în circuitul comercial. De nenumărate ori cumpărătorii au sezisat că produsele de carne fabricate de întreprinderea „Producția“ sunt de proastă calitate, nu au aspect comercial, sînt lipsite de gust. Aceste sezisări nu au fost însă luate în seamă. Primul an al cincinalului se apropie de sfîrșit. Este de datoria fiecărui lucrător din comerțul socialist să țină seama de experiența pozitivă, să lupte cu hotărîre pentru lichidarea lipsurilor mai persistă încă, îndeplinind care această îndatorire, lucrătorii din comerțul de stat și cooperatist se vor achita cu cinste de marea sarcină trasată de partid, continua îmbunătățire a aprovizionării și deservirii populației cu mărfuri tot mai multe și mai bune. Agențiile de presă transmit : — Darul poporului sovietic pentru populația Egiptului (pag. 4-a). — Pe marginea dezbaterilor din Adunarea Generală O. N. U. în problema agresiunii împotriva Egiptului (pag. 4-a). — Un program artistic prezentat la Moscova de studenții și aspiranții străini ce studiază în UJ.R.S.S. (pag. 4-a). ANUL XI — NR. 2809 MARȚI 4 DECEMBRIE 1956 4 PAGINI — 20 BANI Bibliotecari fruntași Preocupîndu-se necontenit de popularizarea cărții în rîndul maselor, bibliotecarii Artemizia Gotlarciuc din Vatra Moldoviței, Paraschiva Ghiraș din comuna Frumosul Alexandru Paulenco din Cîmpulung Est și Paula Constantinescu din comuna Pojorîta, raioaffT^HÎmpulung au reușit să atragă un număr mare de cititori, cărora le indică cu răbdare și pricepere cele mai potrivite cărți de literatură beletristică, literatură tehnică etc. Femeile din cercul legumicol existent în comuna Vatra Moldoviței, condus de tov. Aspazia Bret, ia pildă, și-au îmbogățit cunoștințele teoretice prin lectura unor care tratează despre cultura cărți legumelor. La biblioteca din Poprița, muncitorii și țăranii muncitori își petrec ceasuri întregi, citind cărțile ce-i interesează. Pentru meritele lor în cu cartea, bibliotecarii de munca mai sus au fost premiații de curînd, de către secțiunea culturală regională, cu cîte un premiu în valore de 250 lei. Acest fapt a dus la o înviorare a muncii bibliotecarilor din raionul Cîmpulung, care se străduiesc acum, în timpul iernii, să atragă noi cititori și să îmbunătățească conținutul muncii cu cartea. Este de datoria secției culturale a sfatului popular raional Cîmpulung, de a generaliza experiența pozitivă dobîndită de către bibliotecarii fruntași în scopul însușirii și aplicării ei și de către ceilalți bibliotecari din raion. Coresp. VRANAU TIMPUL PROBABIL Ascultăm de mulți ani la radio „Timpul probabil“ și tot de-atîtea ori ne-am pus întrebarea cum se stabilesc aceste date. Iată în parte răspunsul : Ziua sau noaptea, pe căldură sau în gerul cel mai năprasnic, observatorul ȘERBAN CONSTATIN de la cabana Rărân își face datoria, notind datele indicate de aparatele de înregistrare a presiunii atmosferice, de termometre și pluviometre cu ajutorul cărora se poate apoi stabili la stația centrală timpul probabil. VEȘTI I>li iiiOfITL TMIȘEȘTI Țăranii muncitori vînd vite statului A intrat în obiceiul țăranului muncitor Gheorghe Boca din satul Cucuteni-Trușești și a altor țărani muncitori să vîndă statului animale. Nu de mult, Gheorghe Boca a contractat cu O.R.A.C.A. îngrășarea unui porc în greutate de 120 kg. El și femeia și-au luat de la" început" în serios angajamentul, știind că cu cît vor crește mai bine animalul, cu atît mai mari vor fi avantajele. Zi de zi pe la casa lui Gheorghe Boca veneau agentul comunal și achizitorul. Ei se interesau de animalul contractat și îl sfătuiau pe Boca să-l hrănească bine pentru a se putea, ține de cuvînt.. — Statul are grijă de noi țăranii și noi trebuie să-i răsplătim aceasta grijă prin fapte — spunea Gheorghe Boca. Va veni ziua sorocită și veți vedea ce animal voi preda. Iitr-adevăr, Gheorghe Boca nu s-a făcut de rîs. El a predat statului un porc de 130 kg. și a avut de cîștigat. In afară de 100 kg. porumb și 10 kg. carne cu care a fost scutit de la cota obligatorie, a mai primit aproape 900 lei. Gheorghe Boca j a mai crescut și alte animale pe care le-a vîndut statului. Acum cîteva zile, el a vîndut statului doi boi pentru care a primit circa 5.000 lei. Cu banii primiți își va cumpăra un cal și o căruță, îmbrăcăminte pentru copii și alte lucruri pentru casă. La Todirenii este cunoscut colectivistul Pantele Păunescu. Muncind în colectivă își asigură venituri frumoase, care fac fericită ale. Pentru un juncan contractat cu Y.R.A.G.A. și pe care l-a predat statului în greutate de 210 kg., Pantele Păunescu a primit 5 lei de fiecare kilogram, ceea ce înseamnă 1.050 lei. In afară de banii primiți, i s-a acordat dreptul de a cumpăra peste 1 m.c. cherestea și material pentru o pereche de bocanci la preț de stat. Zilele acestea Pantele Păunescu a mai vîndut statului o vidcă. Ar fi de înșiruit multe exemple de acest fel. Producătorul Constantin Vrînceanu din satul Drislea, de pildă, a contractat și a vîndut statului mai multe animale și a fost mulțumit de avantajele de care s-a bucurat. Vînzînd statului animalele, țăranii din raionul Trușești contribuie la buna aprovizionare a orașelor și centrelor muncitorești, la ridicarea nivelului de viață a oamenilor muncii. I I A. ADRIAN Noul magaziin universal Datorită grijii regimului nostru democrat popular se dezvoltă ani de an viața economică a raionului Trușești. Printre realizările cele mai recente se numără nemi magazin universal care s-a deschis acum cîteva zile în centrul raional. Cele 4 raioane ale magazinului au fost aprovizionate de U.R.G.G Trușești cu mărfuri alimentare, textile, confecții, metalo chimice și altele în valoare de peste 2.000.000 lei. In magazin, cumpărătorii găsesc: covoare, stofe diferite, mașini de coisat, biciclete, aparate de radio, încălțăminte, bomboane, halva, zahăr, orez, biscuiți, conserve și altele. Munca gestionarilor este bine organizată. Sub îndrumarea comunistului C. Șelaru, responsabilul magazinului, ei deservesc în mod civilizat, cu multă grijă și atenție pe fiecare cumpărător. In prima jumătate a zilei de 29 noiembrie a.c. s-au vîndut mărfuri în valoare de circa 50.000 lei. Faptul că magazinul e bine aprovizionat atrage numeroși cumpărători din satele raionului. Și-au îndeplinit planul anual TRUȘEȘTI (Coresp. „Zori noi“) Situația realizării planului la O.R.A.G.A. Trușești dovedește colectivul oficiului raional a munci cit hotărît pentru îndeplinirea sarcinilor planului de stat la achiziții și contractări de animale, îndrumați îndeaproape de organele de partid și de stat, lucrătorii oficiului Trușești au reușit ca pînă la data de 19 noiembrie să realizeze planul anual la achiziții și contractări de animale. Pînă la data de 30 noiembrie s-au achiziționat circa 974 tone și s-a realizat din contractări peste 963 tone carne vie, depășindu-se simțitor planul anual. In lupta pentru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor, de pian pe anul 1956 s-au evidențiat achizitorii Gh. Caluțchi, S. Idelovici, V. Grosu, I. Leibovici, precum și agenții comunali Ion Neamțu din Călărași, Nicolai Drughie din Todireni și alții. Șeful mecanic al Combinatului Pe tov. Otto Ditthardt, șef mecanic al combinatului forestier „A 5-a aniversare a R. P. R.” din Fălticeni nu l-am găsit în biroul său. De la cei ce lucrează în apropierea sa, am aflat că majoritatea timpului și-l petrece prin secțiile de mașini. Cînd am ieșit din birou l-am zărit. Mai tîrziu cu cîteva secunde discutam pe-ndelete cu tov, Dithardt. Aveam în față un bărbat înalt, voinic, cu obraji rotunzi, ai căror ochi sclipeau strălucitor. Am rămas plăcut impresionat de primirea caldă ce mi-a făcut-o mecanicul șef și asta m-a încurajat chiar ca din primele minute să arăt motivele venirii mele. — Se știe că combinatul a obținut succese însemnate, și că un rol principal l-a avut serviciul mecanicului șef. Aș vrea ca, în calitate de corespondent voluntar, să scriu la ziar cum ați muncit dvs. pentru obținerea acestor succese. Nu știu dacă felul cum am formulat întrebarea era tocmai nimerit, întrucît interlocutorul meu îmi răspunse oarecum nemulțumit: — Da, intr-adevăr întreținerea și repararea la timp a mașinilor a contribuit mult la realizarea planului, dar pentru asta, meritul nu este al meu ci al întregului colectiv de muncă din atelier. Și tovarășul Dithardt a început să-mi povestească — pe alocuri chiar cu lux de amănunte - cum lucrează lăcătușii Petru și Nicolae Andrioaia, Ioan Bărbierița pentru ca mașinile să fie în bună stare de funcționare, să dea maximum de randament. Despre fochistul Gherculete Mihai, mi-a vorbit cu multă căldură, subliniind în mod deosebit rolul important pe care-l are fochistul în întreținerea cazanelor și în alimentația cu apă. Mi-a vorbit apoi și despre alți oameni vrednici, curajoși și plini de elan. — Sîntem mîndri de oameni ca mecanicul Carpinschi Dumitru și strungarul Naghi Iosif care sînt și inovatori, ca ascuțitorul Gheorghe Bosînceanu și alții care au dat dovadă în nenumărate împrejurări de o înaltă conștiinciozitate în producție. L-am rugat să-mi spună ceva despre munca sa personală. A refuzat dar am aflat cîte ceva de la alți tovarăși din colectivul său. Mecanicul Otto Dithardt a realizat în ultima vreme patru inovații: inelele prestatură care înlocuiesc cu succes garniturile de azbest de la mașini, un dispozitiv pentru confecțonarea circularelor sferice necesare producerii fondurilor de butoaie, apoi o pendulă portativă la hala gatere și un circular dublu frezer la secția de lăzi. Aceste inovații duc la mărirea productivității muncii, la reducerea numărului de muncitori folosiți la anumite faze de lucru și repartizarea lor la alte faze de lucru și prin aceasta la reducerea prețului de cost. De la muncitorii atelierului mecanic oameni pe care Otto Dithardt i-a învățat să mînuiască strungul, să țină dupa în mînă și să măsoare exactitatea piesei,oi executate, am mai aflat că mecanicul șef este un bun prieten și sfătuitor al muncitorilor, un bun conducător și organizator al producției, este înainte de toate un gospodar vrednic care le are toate sub ochi și nimic nu-i scapă neobservat, un „medic” priceput al mașinilor, cărora le ascultă cu atenție ritmul, le pune diagnosticul cu precizie, după care lăcătușii, strungarii și ceilalți meseriași le vindecă în scurt timp „rănile”. Iată numai cîteva trăsături ale șefului mecanic Otto Dithardt de la combinatul forestier care însuflețit de chemările Fălticeni partidului a mobilizat întregul atelier la realizarea planului înainte de termen. Csresj». S. LEVENTER tehnician în industria forestieră — Se schimbă —— înfățișarea satelor Din Dorohoi spre Iași trenul aleargă o bună bucată de drum alături de apele abia clipocinde ale Jijiei. Unul după altul apar în fața ochilor dealuri în revărsare domoală pe ale căror costișe deslușești căsuțe albe, ce contrastează plăcut cu presajul sur al serii de toamnă. Călătorul care a străbătut cu ani în urmă acest peisaj nu poate uita tabloul monoton al acestor locuri: stuf și iar stuf, dar mai ales case acoperite cu stuf. Astăzi, stuful a început să dispară din lunca Jijiei, însemnate suprafețe fiind redate agriculturii. Treptat el dispare și de pe acoperișurile caselor. In locul bordeielor acoperite cu stuf, care în trecut se bucurau de o tristă faimă, au apărut case noi acoperite cu țiglă, tablă și draniță. Să luăm de pildă Todirenii. Numai în ultimii 2 ani, în această comună 56 țărani muncitori au reușit cu sprijinul statului să-și înalțe case noi. Situație asemănătoare întâlnești și pe valea lașeului. Cu veniturile realizate, 54 colectiviști și întovărășiți din Săveni și-au înălțat case noi. Printre ei se numără Vasile Cojocaru, Filareta Burduja, Constantin Gheorghiu. Despre „ulița colectiviștilor" vorbesc cu mîndrie țăranii muncitori din comuna Roma, raionul Botoșani. Sunt numai cîteva exemple. Despre schimbările intervenite în viața satelor regiunii noastre grăiesc și următoarele date: în ultimii 5 ani, în mediul sătesc au fost construite aproape 16.000 locuințe cu o suprafață locuibilă de circa 900.000 m.p.