Zori Noi, decembrie 1956 (Anul 9, nr. 2809-2832)

1956-12-04 / nr. 2809

Pag. 5-a D­n experiența întreprinderilor fruntașe Reducerea deșeurilor și a rebuturilor importantă sursa pentru scăderea prețului de cost Congresul al 11-lea al­­ partidului, a stabilit că elementele principale în dezvoltarea economiei noastre socialiste care duc la creșterea ni­velului material și cultural al oa­menilor muncii sunt continua spo­rire a productivității muncii și re­ducerea prețului­ de cost al produ­selor. Căile concrete de înfăptuire a acestor obiective sunt numeroa­se și variate pentru fiecare între­prindere. Ch­iar de la începutul anului 1956, întreprinderea noastră a pus un accent deosebit pentru îndepli­nirea acestor indici, în primul rînd prin realizare de economii la ma­teria primă, și materiale. In acest scop, încă la sfîrșitul anului 1955 s-a i studiat posibilitatea de utili­zare a deșeurilor, precum și gra­dul lor de recuperare și s-a elabo­rat un plan de măsuri tehnico- or­ganizatorice menite să reducă de­­șeurile provenite în cadrul proce­sului de producție la secția bunuri de larg consum. Aplicînd întocmai planul de măsuri, secția bunuri de larg consum a reușit ca în 10 luni să-și îndeplinească planul de producție cu 104 la sută, să de­pășească sarcina de reducere a pre­țului de cost cu 3,2 la sută. Datorită croirii tablei prin șablonare s-a reușit să se înlăture cu 8 la deșeurile la produsele: mașini sută de gătit și accesorii, sobe, produse a căror producție a fost în anul 1955 nerentabilă. La aceste reali­zări au contribuit muncitorii frun­tași Vasile Smid și Gheorghe Po­pescu care pentru economiile reali­zate au primit premii în valoare d­e 1550 lei. In cursul celor 10 luni ale anului, s-au recuperat 12.248 kg. deșeuri de tablă neagră aceasta fiind o contribuție de seamă la reducerea consumurilor specifice și scăderea prețului de cost la toate produsele care se confecționează în secția­ bunuri de larg consum. Prin recuperarea deșeurilor de tablă cositorită, întreprinderea noastră a contractat cu centrul mecanic Botoșani livrarea a 1000 bucăți pompe de ulei în­­ valoare de 9.000 lei, iar O.C.L.-ului Produse Industriale i-au fost livrate 15.000 bucăți pîlnii în valoare de 17.500 lei. In această muncă s-au eviden­țiat muncitorii Moise Mezies, Ghe­orghe Savischi și alții. Pentru a veni în­­ ajutorul între­prinderii regionale M. A. T. Su­ceava, cabinetul tehnic a lansat o temă de inovație în vederea con­fecționării din deșeuri de tablă co­sitorită a unui număr de 1.000.000 bucăți capse pentru sticle. Tema de inovație a fost rezolvată de tov Gutmain Nahman, maistru principal și Uterseher Huber, muncitor ma­­trițier, care au confecționat o ma­triță cu acțiune dublă ce permite realizarea acestui­ produs. Datorită acestei inovații întreprinderea a reușit să realizeze economii în va­loare de 35.000 lei. Vreme îndelungată, în turnătorie, sarcinile prevăzute secția în planul de producție se realizau în condițiuni destul de grele. Prin­cipala cauză provenea de la secto­rul de turnătorie, unde se lucra cu o productivitate scăzută, și nu per­mitea să se creeze un decalaj co­respunzător între acest sector și celelalte secții producătoare, și un­de se lăsa pieselor turnate adau­suri mari la prelucrare. Pentru în­lăturarea acestor deficiențe,­ înain­te de a se trece la confecționarea modelelor, s-a stabilit întîi tehno­logia executării lor, ținîndu-se seama de calitatea materialului, de posi­bilitatea extracției din forme, de simplitatea lor, de contracția care o suferă piesa în timpul răcirii în formă și altele. Datorită măsuri­lor tehnice luate, am reușit să im­punem un sistem de turnare, care pe lîngă faptul, că aduce o contri­buție de seamă la ridicarea produc­­ti­vitații muncii, îmbunătățește și calitatea pieselor. Datorită tuturor acestor măsuri la aplicarea cărora s-au evidențiat tov. Herman Satinger maistru tur­nător și Ilie Rusindiiar modelat, întreprinderea noastră a reușit să reducă cu mult adausurile de pre­lucrare, asigurînd în același timp o calitate superioară a pieselor cu un minim de rebuturi. In vederea obținerii unor rezul­tate mult mai importante în anul 1957, colectivul de conducere, spri­jinit de muncitorii fruntași, tehni­cienii întreprinderii și-a prevăzut în planul de măsuri tehnico-organi­­zatorice o serie de obiective noi menite să reducă și mai mult rebu­turile provenite din procesul de producție și să ridice la o treaptă mai înaltă calitatea produselor noastre. STURM ISIDOR conducător tehnic al întreprinderii ,,21 Decembrie” — Rădăuți FI ZORI NO! Cosnsfătuire ca­ părinții eterilor Un mijloc eficace de îmbunătă­țire a procesului instructiv și edu­cativ al copiilor1 sînt și consfătui­rile între părinți și cadrele didac­tice. De curînd la școala elemen­tară de 7 ani din comuna Ionă­­șeni, raionul Trușești a avut loc prima consfătuire din acest an cu părinții elevilor din clasa IV și a VII-a. La consfătuire s-au discutat probleme de instruire și educare a elevilor acestor clase. La dis­cuții s-au înscris numeroși părinți: Dumitru A. Zavastru, Pîrv Elena, Sandu G. Dumitru, etc. Ei au re­cunoscut­ că se interesează în mică măsură de situația școlară a copi­ilor lor și s-au angajat sa întă­rească pe viitor legăturile lor cu școala. După terminarea discuți­ilor, dirigintele clasei a VII-a a prezentat o interesantă informare politică asupra ultimelor eveni­mente interne și externe. Coresp. V. BEJENARU -O­ Întreprinderea comercială de stat „Filatelia“ achiziționează de la în­treprinderi, instituții, organizații economice și obștești precum și de la persoane particulare fragmente de plicuri și timbre ștampilate, ro­­mînești și străine. Colectarea se face prin unitățile „Librăriei noastre“ din toate ora­șele regiunii noastre. I. C. S. „Filatelia“ mai achizi­ționează orice fel de timbre romî­­nești în stare bună, în coli sau prelucrate (spălate și sortate) ofe­rind prețuri avantajoase. Orice alte informații mai detailate se pot lua de la spate, unitățile de librării. Ministerul Invățămîntului aduce la cunoștința celor interesați urmă­toarele: Examenul de admitere în învă­­țămîntul superior fără frecvență pentru salariații cuprinși în grafi­cele de calificare întocmite de in­stituții și întreprinderi, ca urmare a aplicării H.C.M. nr. 2.000/1955 complectat cu H.C.M. nr. 136/ 1956 va avea loc între 3—10 ia­nuarie 1957, înscrierile se fac pî­­nă la data de 30 decembrie 1956.­­ La data de 1 decembrie a înce­put­ campionatul republican mascu­lin individual de șah pe anul 1957. In orașul Suceava, jocurile se desfășoară zilnic între orele 21 în sala clubului „30 Decem­brie“. La acest campionat participă următorii jucători de categoria I-a: Constantin Mitrofan, Ananie Coli­nă, ing. Sandu Bulrnău, Ha­ni Copelovici, Constantin Cureșniuc, Traian Voronca, Wilibald Nifer, Aurel Stelea și alții. ACTUALITĂȚI Ceasornice atomice Așa numitele ceasornice ato­mice, de C­i rînd create de ingi­nerii sovietici, pot rămîne în urmă sau înainte numai cu­­ secundă în­ decurs de trei secole.­­ Acestea sînt cele mai precise din­tre cronometrele cunoscute. Ele sînt­ mai exacte decit ceasorni­cele astronomice ale căror erort se exprimă în fracțiuni de se­cundă pe zi.­­­­ Acele ceasornicului atomic sunt acționate de un electromo­tor special. Rolul pendulului este îndeplinit de un tub meta­­lic umplut cu gaz amoniac. Os­cilațiile foarte exacte­ și unifor­me ale atomilor acestui gaz sunt captate de un dispozitiv electro­nic special care, prin înregis­trarea acestor oscilații, reglează mersul ceasornicului. Noul aparat va găsi numeroa­se aplicații în știință­­ și în ac­tivitatea practică. Cu ajutorul lui marinarii vor putea să determine cu precizie mai mare depărtarea navelor, fior de­ țărm. Ceasornicul atomic permite să se soluționeze importante proble­me științifice, mmi sînt depla­sarea orizontală a continentelor, rotația neuniformă a pămîntului în jurul axei sale etc. Uzina de aparatură pentru te­leviziune din Moscova a început fabricarea televizoarelor „RU­BIN“. In comparație cu cunoscu­tul receptor de televiziune „TEMP—2“, noul aparat are di­mensiuni mai mici și o greutate mai mică, consumă mai puți­nă energie electrică, ecranul său este însă mai mare — 43 cm­­pe diagonală. Noul televizor va putea să re­cepționeze cinci programe de te­leviziune, precum și emisiunile de radio pe unde ultrascurte, va putea să redea înregistrări pe bandă­ de magnetofon. Apa­ratul „RUBIN“ se alimentează de la rețeaua de curent alterna­tiv de 110, 125 sau 220 de volți. El recepționează, emisiunile cu ajutorul unei antene exterioare, pe o rază de 100 km. de la pol-Dezvoltarea economiei pe ca­lea electrificării constituie în U­­niunea Sovietică un obiectiv principal al planurilor cincinale. In numeroase regiuni se cons­truiesc centralele hidro și ter­­mo-electrice de mare capacitate In Novosibirsk se construiește o hidrocentrală cu o putere in­stalată de 400.000 KW. IN CLIȘEU : Construcția ba­rajului hidrocentralei. sul de televiziune. In cel mai apropiat timp între­prinderea va începe fabricarea în serie a televizoarelor „SAN­­TAR“ la care dimensiunea ecra­­­nului, ne­diagonală, este de 53 cm. La montarea acestui recep­tor de televiziune vor fi folosite în linii generale aceleași suban­­samble și piese ca și la tele­vizorul­­„RUBIN“. O noutate a acestui an o vor constitui receptoarele de televi­ziune de protecție „MOSKVA“, ale căror prototipuri sunt aproa­pe terminate. Ecranul acestora are dimensiuni de 0,9XK2 m, datorită cărui fapt emisiunea de televiziune va putea fi vizionată în același timp de aproximativ 200 de persoane. Televizorul „MOSK­VA“ va fi prevăzut cu com­andă de la distanță, cu alte cuvinte, reglarea, punerea în funcțiune și schimbarea programului se vor face din capătul opus al sălii. O locomotivă atomică Inginerii sovietici au elaborat proiectul unei locomotive ato­mice cu o putere de 8.000 CP. Locomotiva se va compune din două secții. Prima va cu­prinde reactorul atomic și insta­lația cazanului. A doua — turbină cu aburi și dispozitivele­­ anexe, învelișul solid de protec­ție al reactorului va apăra oa­menii de radiațiile radioactive dăunătoare. Trenul atomic va circula pe o linie specială cu un ecartament de trei metri, în­treaga garnitură de tren, împre­ună cu încărcătura va depă­și 300 de tone. ma Locomotiva atomică va consta cel mult 15 grame de combustibil nuclear la un parcurs de LOCO km. Pentru alimenta­rea locomotivei cu­ combustibil, vor fi necesare nu mai mult de patru zile pe an. O singură sta­ție de alimentare va putea de­servi anual pînă la S01 de loco­motive atomice. Oamenii de știință sovietici lucrează de asemenea la un pro­iect de locomotivă­ atomică pen­tru liniile de cale ferată cu e­­cartament normal. Centrală electrică în Novosibirsk Noi televizoare ABONAȚI-VA LA ZIARUL 9,ZORI $01“ Organ al Comitetului regio­nal P.M.R. Suceava și al Sfa­tului popular regional. Abonamentele se fac la fac­torii poștali, direct la oficiile P.T.T.R. și la difuzorii volun­tari din întreprinderi, instituții și de ia gaze. Intr-Luna din zilele trecute prie­tenul meu R. in­ a invitat la el acasă. Invitația a fost prilejuită, de un eveniment deosebit pentru­­ familia lui, Georgică (cel mai drăgălaș, cel mai inteligent, cel mai... etc., etc. dintre toți copiii — cum obișnuiește să vorbească so­ția lui R. despre unicul lor fiu), împlinea trei ani. Cum n-am mai avut ocazia să particip la aseme­nea sărbătoriri am intrat puțin în panică. Nu știam cum trebuie să mă înfățișez, ce dar să fac. Unii mi-au­ spus să cumpăr puștiului niște bomboane, alții m-au sfătuit să-i dăruiesc o pușcă... Pînă la ur­mă n-am ținut seama de părerea nimănui. Mi-am zis : „De-i cumpăr bomboane i se strică copilului din­ții, de-ii duc pușcă poate să cape­te deprinderi brutale, belicoase și va fi „vai“ de tovarășii lui de joacă! De-i cumpăr... Nu, nu-i cumpăr nimic din toate acestea, li cumpăr o păpușă, o fetiță ! Nu-i pentru­­ băieți? Georgică-i singur la părinți și desigur tînjește­ după o surioară. Asta-i ! Și-apoi făcîn­­du-i acest dar le dau de înțeles și tinerilor mei prieteni că e timpul să se gîndească mai seri­os la... sporirea familiei lor. Au casă bună (în blocul muncitoresc), cîștigă destul de bine și vor pri­mi și alocația de stat conform re­centei hotărîri — deci toate condi­țiile ! (Leonora, soția prietenului meu, ar putea aspira, fără îngri­jorare, chiar și la titlul de.......ma­mă eroină“ !) Zis și făcut. In drum spre casa lui R. am intrat zis și am cumpărat într-un mag d­e frumusețe de păpușă. (Pe deasupra mai, și scîncea cînd o apăsai în­­tr-o­ anumită parte ai corpului). Ce se va mai bucura Georgică ! mă gîndeam eu grăbind pasul. Am a­­juns. Făcui urările de rigoare întinsei copilului darul. Dar cul­și mea! Georgică, în loc să se bu­cure cum mă așteptam, îmi arun­că păpușa la picioare . — Nu-mi trebuie ! toacă-te tu cu ea !... Rămăsei puțin dezorientat. Nu știam ce să fac. Prietenul meu însă îmi veni repede în ajutor, îmi spuse că odraslei sale nu-i plac decît animalele. Neavînd altceva de făcut am ridicat păpușa și am pus-o pe masă (să servească drept bibelou, barem !) și, totodată, mi­­am jurat în gînd să nu mai fac daruri iar copii pînă ce nu le aflu în prealabil preferințele, peste acest „incident“ aș Tre cînd putea spune că mi-am petrecut timpul plăcut, la­­ prietenii mei. Și lor le-a plăcut compania mea. Dovadă că m-au mai invitat. Pentru că am prea multe treburi le-am promis că voi veni pe la sfîrșitul lunii Adică în preajma pomului de iar­nă. Aceasta îmi atrăgea iarăși o­­bligația­­ de a-i aduce un dar lui Georgică. Și de-atun­ci îmi plimb privirile prin toate vitrinele ma­gazinelor cu jucării. Aflîndu-mă în interes de serviciu pe la Bo­toșani am auzit că întreprinderea „Flamura roșie“ are­ o secție de jucării, „Pionierul“, care confec­ționează animale. Atît mi-a tre­buit. Cu toată mulțimea de treburi ce-o aveam mi-am făcut timp ca să o vizitez, împreună cu tovarășa Șovan Natalia, secretara organi­zației de partid și șefa atelieru­lui de umplut păpușile, am colin­dat întreaga fabrică. Ceea ce m-a impresionat mai mult a fost pasiunea pe care o depun muncitoarele în­ branșa lor. Zeci d­­e femei munceau cu toată seriozitatea să producă mii de jucării pentru ca Georgică și alți copii de seama lui să se bucure,­­să se distreze. Unele din­tre muncitoare au, ca să zicem așa, o vechime ... matusalemică în această meserie. Tovarășa Un­gureanul Maria a împlinit un sfert de veac. De 25 de ani femeia a­­ceasta croiește diftina și catifea­ua — materiile prime în „indus­tria“ jucăriilor — după tiparele de iepurași, pisici și ursuleți. Ea își iubește enorm meseria și e mulțu­mită că, modest, prin munca ei, contribuie la educarea tinerei ge­nerații. Copiii, viitorul patriei, sunt în centrul atenției generale. Și Maria Ungureanu îi iubește. Fabricarea unor jucării frumoa­se, atrăgătoare preocupă mult con­ducerea fabricii. Cînd se sezisea­­ză vreo nemulțumire în rîndul mi­cilor cumpărători se discută serios cauzele și se iau­ măsuri pentru li­chidarea lipsurilor. Astfel, cu pri­lejul apariției în presă a foileton în care era vorba unul de proasta calitate a materialelor f­o­losite la unele­ pătumi, conducerea a cerut fabricii furnizoare să îm­bunătățească calitatea catifelii. Arta fabricării jucăriilor pentru cei mici atrage. Numeroase tinere se califică în această branșă. La atelierul de umplutorie, de pildă, nouă fete fac ucenicia sub­ îndru­marea atentă a maistrei Teodora Galan. Calificarea la locul de mun­­că e foarte răspîndită prin ateliere­le secției de păpuși a întreprin­derii „Flamura roșie“. Baur Eu­­genia și Biliuță Eugenia și-au is­prăvit ucenicia și vor trece curînd în rîndul lucrătoarelor calificate. Preocuparea pentru obținerea de economii e deosebit de vie. Se e­­conomisesc lunar mii de lei prin reducerea consumului specific și utilizarea la maximum a deșeuri­lor rezultate de la croit. Aceasta însă nu se face în detrimentul ca­lității. De lucrul acesta m­­-am con­vins cînd, în atelierul de finisaj, am­ văzut­ înșirate jucăriile ca în­­într-o vitrină, gata să ia drumul magazinelor. Am privit mulțimea d­e păpuși și am­ rămas puțin în­curcat. Nu știam ce jucărie să aleg pentru fiul prietenului meu. Nu-mi aduceam aminte în posesia căror jucării se află în prezent. Mă voi interesa și i-o voi cumpăra pe aceea care-i lipsește. Am de unde alege. Fabrica dă pieții de desfa­cere peste 60 de sortimente... G. MOCANU Ceva despre copii și jucării Nr. 2809 Posibilități nefolosite In centrul de comună Frumosul, raionul Cîmpulung­, et­a progra­mată faza intercomunală a con­cursului echipelor de teatru, recita­tori și cititori artistici. Trebuiau să se întreacă formațiile căminului cultural din Vama și cele din Fru­mosul. Vestea că o să fie o între­cere interesantă m-a făcut ca de dimineață să iau din Cîmpulung trenul de Moldovița pentru a ajun­ge la timp la Frumosul. Convinge­rea că voi asista la o întrecere viu disputată mi-a sporit cînd, din gara Vama, s-au urcat — cu în­credere în forțele lor dar și puțin emoționați — artiștii amatori din localitate. La Frumosul ne-a în­­tîmpinat directorul căminului cul­tural, tovarășul Nicolae Popescu, pe care îl cunoaștem încă de pe cînd era îndrumător cultural la raion. M-am informat mai întîi asupra condițiilor în care își desfășoară căminul cultural activitatea. Intr-a­devăr condiții există — căminul cultural dispune de o sală de fes­tivități cu circa 150 locuri în care funcționează și cinematograful, 2 camere mai mici pentru seri cultu­rale și audiții la radio, o sală re­cent amenajată pentru distracții ale tineretului, plus două camere­­în clădirea sfatului popular pen­tru bibliotecă. N-am putut răbda însă să nu-i arăt tovarășului N. Popescu podețul sfărîmat din fața căminului, clanțele lipsă ușile celor două camere sau gea­la murile sparte de la sala „cea nouă”. Nu am insistat prea mult asupra acestui lucru cu gend­ul să nu creez o stare de spirit care să influențeze rezultatul echipei de teatru în concurs. Intre timp formația de la Vama începuse să-și pregătească costu­mele, machiajul și decorul pentru spectacol. Am găsit , că e timpul să anunț programul de desfășurare a concursului. Tovarășul N. Po­pescu însă mi-a luat-o înainte: ,,Să vedeți , echipa noastră de teatru a pregătit „Referentul principal”, dar astăzi nu se poate prezenta”. Absența din concurs a echipei de teatru mi-a dat răgaz să mă in­formez mai amănunțit și despre celelalte forme de „activitate” ale căminului cultural. Am aflat astf­el că in centrul de comună Frumosul sunt 11 cadre didactice dintre care doua au activat la secția culturală raională Cîmpulung, deci cunosc bine munca culturală. Fiecare are diferite responsabilități în colectivul de muncă al căminului, dar dintre toți aceștia numai tovarășa Paras­­chica Chiraș se achită în mod con­știincios de sarcina de bibliote­cara., Rezultatul ? Echipa de cor și brigada artistică de agitație și-au întrerupt activitatea. Propa­­ganda prin conferințe nu se desfă­șoară în mod organizat. Aparatul de radio este defect de 6 luni zace uitat într-un atelier din Cîm­pi­pulung. Condiții sunt, dar nu există nici o preocupare. In timp ce echipa căminului cul­tural din­­­ama își desfășura pro­­gramul pe scenă, sala era înțesată de țărani muncitori, iar mulți erau nevoiți să se întoarcă înapoi de ușă, regretînd că nu au venit m devreme să aibă loc înăuntru. In­teresul și dorința de a participa la programe artistice educative bine organizate au ieșit cu putere în e­­vidență. Cum răspund însă dorinței și dragostei față de munca artistică culturală a țăranilor muncitori din Frumosul, activiștii culturali, sfa­tul popular și organizația de par­tid . Iată o întrebare căreia trebuie să i se dea imediat alt răspuns de­cît cel dat pînă acum în comună. Adică să­ se treacă cu toată serio­zitatea la o muncă cultural-educa­­tivă rodnică și de conținut. Odată cu aceasta se va­­­ezolva mai u­­șor și așa zisele greutăți în înde­plinirea planului de colectare, în­casarea autoimpunerii și educarea unor tineri din sat cu comportări nedemne. I. COMAN­ ­­­­I

Next