Zori Noi, aprilie 1957 (Anul 10, nr. 2910-2933)
1957-04-02 / nr. 2910
ANUL XI NR. 2910 MARȚI 2 APRILIE 1957 4 PAGINI — 20 BANI Importante propuneri pentru creșterea productivității muncii O mai bună organizare a muncii . Anul acesta, cooperativa noastră a fost profilată pentrua produce bunuri de larg consum și a executa presta fiird de serviciu. In momentul de față se pune problema unei mai bune organizări a producției, mai ales in secțiile de producere a bunurilor de larg consum. Se impune organizarea lucrului in chipe de cite 3 pină la 4 oameni, care să confecționeze iiterie produse, după sistemul de organizare pe faze de operațiuni. Aceasta va asigura producției un flux tehnologic f continuu. 1 . Aceste măsuri organizatorice nu sunt insă suficiente. Chiar de la începutul lunii aprilie, vom lua o serie de măsuri tehnice, menite să aducă o contribuție de seamă la creșterea productivității vineu și la ușurarea efortului fzic al cooperatorilor. In construirile de producție s-a propus de pildă confecționarea unui ascensor cu ajutor șl căruia materia primă va putea fi ridicată de la parter la etaj, iar produsele finite vor fi coboate la parter. Această măsură va ușura piuit munca lucrătorilor din secția bunuri de larg consum și va contribui la inlăturarea timpilor morți in producție. In momentul de față in cooperativă se confecționează din resurse proprii o macara necesară secției mecanice. Această macara va înlocui munca a 6—8 oameni care efectuau operațiunile de mutare a motoarelor dintr-un capăt in altul al halei de lucru. In secția de împletituri din piimă, ne-am propus ca in lupa apride să confecționăm din fesuse locale războaie mecanice de împletit sírnia. Acestea, pe lângă faptul că vor ușura munca oamenilor, vor contribui la creșterea simțitoare a productivității muncii la această operațiune. O parte din aceste propuneri au început să fie înfăptuite, iar altele se vor înfăptui in cursul lunii aprilie. Ele sunt fără îndoială măsuri importante care vor asigura o creștere simțitoare a productivității muncii și secțiile respective. M. OPINCARU conducător tehnic Hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 decembrie 1860, prevăd printre altele, în scopul ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, intensificarea luptei pentru creșterea rapidă a productivității muncii în toate ramurile economiei. Iată mai jos părerile a trei lucrători de la cooperativa „Electrometal“ din Fălticeni in legătură cu această problemă. Dezvoltarea mișcării de inovafii și raționalizari Un factor important in lupta pentru creșterea productivitații muncii il constituie introducerea inovațiilor și a raționalizărilor. O raționalizare făcută la strung, oricât de mică ar fi ea, prezintă totuși importanță, deoarece contribuie la îmbunătățirea procesului de muncă. Spre exemplu, strungului meu i-am adoptat un dispozitiv de găurit bolțurile la pistoane. Dispozitivul nu este prea greu de realizat, și prin aceasta am reușit ca gaurirea bolțurilor să se faca cu mai multă precizie, iar productivitatea muncii la această operațiune să crească cu 75 la sută. Comecționarea acestui dispozitiv mi-a dat posibillitatea să găuresc zilnic cite 10 bolțuri in loc de 4 cit realizam inaime, ușuindu-mi in același timp munca. De aceea m-am gindit să mai confecționez un alt dispozitiv cu ajutorul căruia sa pot șlefui pistoanele. Noul dispozitiv este în lucru și pestn ceva zile îl vom putea folosi. Din dileme calcule și socoteli făcute de noi, am ajuns la concluzia că dispozitivul de șlefuit pisica ne va duce la o simțitoare reducere a timpilor neproductivi și va avea drept rezultat o creștere a productivității muncii cu 35 la sută. Confecționarea celor două dispozitive mi-a aratat că aplicarea inovațiilor in procesul de producție face sa sporească productivitatea muncii și ușurează munca lucrătorilor. GHEORGHE SFERCIUC strungar inovator Să calificăm cu griji«* tinerele cadre De andi am învățat cu meseria, multe s-au schimbat in atitudinea oamenilor față de muncă și fața de acei cu care lucrează. Se remarcă ceva nou, ceva care nu exista pe vremea cind erau stăpîni i i țară capitaliștii și moșierii, cind meseria se învăța pe furate. In unitatea la care lucrez au venit să muncească și tineri și vîrstnici care la început nu cunoșteau vreo meserie. La propunerea consiliului cooperativei am primit să-i calific și eu pe unii dintre noii veniți, chiar la locul de muncă. Începutul a fost mai greu, dar cu răbdare se pot realiza multe. Printre elevii mei se numără Ion Moldoveanu, Mircea Șerbănescu, Aurel Rotărița și Mihai Ciobanu. Intii le-am arătat atelierul și i-am întrebat, pe fiecare în parte, unde vor sa lucreze. Tovarășii Ioan Moldoveanu și Mircea Șerbănescu mi-au spus că ar dori să învețe meseria de lăcătuș mecanic. Mihai Ciobanu și Aurel Rotărița și-au manifestat dorința să lucreze la fibrărie. I-am îndrumat spre atelierele respective unde le-am arătat ce trebuie să facă, cum să mînuiască sculele cele mai elementare, ca: ciocanul, cleștele, cheia franceză și altele. Și așa, cu răbdare din partea mea, cu bunăvoință din partea lor, au început să prindă meseria pe care și-au ales-o. E suficient să arăt că in ultima luna a anului trecut ci și-au depășit normele cu 30 la sută, iar in luna februarie a anului acesta tinerii au reușit să-și depășească normele cu 50 la sută și câștigurile lor au crescut în raport cu realizările obținute in producție. La o recentă consfătuire de producție, ei și-au luat angajamentul să-și îndeplinească planul pe luna martie cu 5 zile înainte de termen. TOFAN CONSTANTIN fruntaș în productie Vreți să știți cumva unde se află semănăturile, care trebuie să efectuieze lucrările de insămunțare pe terenurile ce urmează a fi cultivate cu soia ? Le puteți găsi în curtea bazei de recepție soia din Dorohoi, unde ruginesc, „ascunse“ acoperișul de stuf. Pentru sub ca culturile contractate să fie însămînțate din timp, este necesar ca cei de la baza de recepție să fie treziți din hibernarea lor și trași la răspundere pentru nepăsarea lor față de bunurile poporului. s Agențiile de presă transmit: Mesajul adresat de N. A. Bulgarin primului ministru al Danemarcei. Delegația guvernamentală și de partid a R.P. Ungare s-a înapoiat la Budapesta. Conferința de presă a președintelui Nasser. RAioNUL GALAȚI al 10-lea raion din țară complect cooperativizat Zilele trecute în raionul Galați s-a terminat cooperativizarea agriculturii. Acesta este all cincilea raion din regiune și al zecelea din țară complet cooperativizat. Sutele de parcele ale țăranilor muncitori sunt astăzi grupati in 29 gospodării colective, 53 întovărășiri agricole și o cooperativă agricolă de producție. In satele și comunele raionului peste 13.600 de familii de țărani muncitori lucrează laolaltă 45.210 hectare teren. Ca rezultat al muncii desfășurată de către organele și organizațiile de partid și de sfaturile populare, de la 1 ianuarie 1957 și până acum au fost înființate 13 noi unități socialiste și s-au înscris în cele existentei 5.718 familii. "" Unul dintre Instituții secției de Constantin Furnică din secția bunuri de larg consum a întreprinderii metalurgice „21 Decembrie’’ din Rădăuți îl cunosc toți muncitorii, fie de la locul de muncă, fie de la panoul de onoare unde îi este expusă fotografia alături de alți fruntași in producție. Motive pentru a fi cunoscut sunt destule. Nu de puține ori cu realizările dobîndite în întrecerea socialistă, acest vrednic muncitor a entuziasmat întregul colectiv, determinînd pe mulți să-i urmeze exemplul. De la începutul acestui an, n-a fost zi în care Constantin Furnică să nu-și depășească sarcinile de pe an. Dar Constantin Furnică nu-i apreciat numai pentru aceasta. El este și un bun îndrumător al muncitorilor care au o calificare mai slabă din punct de vedere profesional. Muncitorii Leopold Hoffman, Ana Cnjincu, To mV Wein, Maria Prelipceanu, Ștefania Seniuc și alții au devenit fruntași în producție datorită ajutorului dat de Constantin Furnică. De aceea se poate spurte că la succesele secției bunuri de larg consum contribuie din plin și Constantin Furnică cu echipa lui care nu precupețește nici un efort pentu a se menține printre fruntașii întrecerii. Coresp. DORA WOLFER Vizita delegației române în Bulgaria prietena In ziua de 29 martie, orele 16, au început la Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Bulgare convorbirile intre delegația guvernamentală a Republicii Populare Romíne si delegația guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria. Intr-o atmosferă deosebit de cordială și prietenească a avut loc un schimb de păreri asupra unor probleme care interesează ambele țări. In zilele de 30 și 31 martie a.c. delegația guvernamentală și de partid a țarii noastre și-a continuat vizita in țara prietenă. R.P. Bulgaria. In dimineața zilei de 30 martie au început la Sofia, la Comitetul Central al Partidului Comunist Bulgar, tratativele intre cele două partide frățești ale țărilor noastre. Convorbirile din dimineața zilei de 30 martie, la care au luat parte membrii delegației Partidului Muncitoresc Român și conducători ai Partidului Comunist Bulgar, au decurs într-o atmosferă cordială și prietenească. Cu acest prilej delegațiile P.M.R. și P.C.R. au făcut un schimb de informații despre activitatea și sarcinile celor două partide. In seara aceleași zile, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria, Anton lugov, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Comunist Bulgar a oferit o recepție în cinstea delegației guvernamentale și de partid a Republicii Populare Române. La recepție au asistat atît membrii delegației române cât și personalități de seamă ale vieții publice bulgare. In timpul recepției, tovarășii Tudor Jivcov și Gheorghe Gheorghiu-Dej au rostit cuvintări. In ziua de 31 martie, tovarășii Gheorghe Gheorghiu- Dej, Chivu Stoica și Petre Bontă au vizitat complexul hidroenergetic „Stalin" de pe nul Isker, in apropiere de Sofia. In a doua jumătate a seiii de 31 martie delegația română in frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu—Dej, a viizitat gospodăria de stat și parcul Vrania din apropierea Solfiei, iar apoi centrul reconstruit al capitalei Bulgariei și Magazinul Universal Central, inr cursul vizitelor, delegația romină a fost insoțită de conducători ai Partidului Comunist Bulgar și ai guvernului Republicii Populare Bulgaria in frunte cu tovarășul Todor Jivcov. Luni dimineața delegația guvernamentală și de partid a R. P. Romine a plecat spre Plovdiv. Pe parcurs, delegației, care călătorește cu mașiinile, i s-a făcut o primire călduroasă de către populație. La Plovdiv delegația a fost întâmpinată de o imensă mult ținte de oameni. Delegației este însoțită de Anton lugolp și Dimo Dicev. In sprijinul mecanizării agriculturii și stupul unei bune efectuări a reparațiunilor de mașini și utilaje agricole de la S.M.T.-uri, a fost construit în ultimii ani la Botoșani un centru mecanic dotat cu utilaj perfecționat și cadre cu calificare superioară. In clișeu. Vedere exterioară a centrului mecanic cârh Botoșani. In satul Vițcani din raionul Siret a luat ființă de curînd o întovărășire agricolă in care s-au inscris VI familii de țărani muncitori unindu-și o suprafață de 10 ha. teren. Pentru a cinsti ziua solidarității international a celor ce muncesc, țăranii muncitori din Vițcani au hatorit ca întovărășirea lor să poarte denumirea de « Mai». Printre cei elenni care au depus cererile de înscriere au fost Ilie Țifrigan, Mihai Cozăcu, Ion Nistor, Gh. Rusu și alți țărăni muncitori. asp. V... esvrUTl , — Lucrările agricole executate la timp asigură recoite bugete — Colectiviștii în frunte Măsurile organizatorice luate au permis ca pînă la această dată la gospodăria agricolă colectivă „23 August" din comuna Șosea, raionul Fălticeni să fie terminată insămințarea culturilor din epoca sa. Astfel, au fost însâmînțate 30 ha. cu ovăz, 5 ha. cu orz și a fost Împrăștiată o cantitate de 3.000 kg. de azotat de amoniu pe suprafețele însămînțate cu grîu de toamnă. Colectiviștii Ion D. Cîșlaru, Constantin S. Sandu, Gheorghe Murărița și alții, s-au hotărît să realizeze care un număr mare de zile muncă, au fost fruntași în executarea lucrărilor de mai sus. Coresp. IACOBESCU fi Cursanții celor două cercuri agrotehnice din comuna Uidești, din raionul Făliceni, sunt fruntași în actuala campanie agrolă. Ilie lanase — fruntaș al recoltelor bogate, care în anul trecut a obținut producții de orz și ovăz mai mari cu 200 kg. la hectar decit vecinii săi — a însămînțat din timp și de data aceasta. La fel au făcut și alți membri ai cercurilor agrotehnice, cum sînt: Ilie Piticar, Ion Dumiriu, Filip Cozman. (Coresp. S. PETIANU). Ii Anul acesta membrii gospodăriei agricole colective „30 Decembrie“ din comuna Marginea, raionul Rădăuți, au aplicat pe suprafața de 41 ha. insămînțată cu grîu de toamnă, cantitatea de 8.800 kg. îngrășăminte chimice. Cu ajutorul brigăzii de tractoare de la S.M.T., ei au însămînțat cu borceag suprafața de 20 ha. (Coresp. A. CH1B1C1). ft Pe tarlalele gospodăriei agricole colective din Rădăuți—Prut, raionul Darabani, brigada de tractoare de la S.M.T. Darabani, execută arături și însămințări la culturile din epoca s-a. Pînă acum s-a arat și însămînțat o suprafață de 5 ha. cu orz, iar alte 15 ha. s-au dat cu cultivatorul. (Coresp. ADRIAN IGNAT). Primii la însămințări Gospodăriile agricole colective din satele Milișăuți și Bădeuți, din raionul Rădăuți, precum și țăranii muncitori cu gospodării individuale din aceste sate au început muncile agricole de primăvară. Pe lotul zootehnic al sfatului popular comunal Milișăuți, au fost însămînțate 10 ha. cu ovăz. In întreaga comună au fost arate și însămînțate 30 ha., colectiviștii situîndu-se în fruntea executării acestor munci. Urmînd exemplul lor, țăranii muncitori Traian Cazacu, Gheorghe Lauraș, Neculai Vitega și alții au arat primele parcele de pămînt pe care au însămînțat orz și ovăz. Coresp. M. LIICESCI In cîteva rînduri r. ADAUȚI Invățind din experiența colectiviștilor din Dornești, raionul Rădăuți, un grup de 11 țărăni muncitori cu gospodării individuale din acest sat s-au convins de avantajele lucrării primi'ului cu mijloace mecanizate pe tarlale întinse și au xieșit să constituie prima întovărășire agricolă. Ca președinte a fost ales Gh. Kap*ciuc, iar ca secretar Severin Gherman. In memoria țăranilor care au luptat in răscoala din 1907 pentru dreptate, pămînt și libertate, adunarea generală a hotărît ca întovărășirea lor să se numească „1907". Coresp. ST. ILAȘ și I. DUZINSCHI De ce lipsesc unele unelte agricole la cooperativele din raionul Gura Humorului? Țăranii muncitori din raionul Gura Humorului au ieșit la arat și semănat. Mulți dintre ei și-au pregătit din vreme plugurile și grăpile; alții însă au plănuit să-și cumpere unelte agricole noi, sau piese de schimb de la cooperativă. Nimeni nu s-a gindit că acum in primăvară, cooperativele nu vor fi aprovizionate cu asemenea mărfuri. Dar iată că la cooperativa din Pîrteștii de Jos, lipsesc de mai multă vreme plugurile de coastă nr. 5, brăzdare și fiare de plug. Țăranii muncitori din această comună au mare nevoie de aceste articole. După adunarea generală, noul consiliu de conducere al cooperativei s-a angajat să aducă la magazine unelte și piese pentru mașini agricole. S-au interesat atît de mult, nicit nici la sfirșitul lunii martie plugurile și piesele pentru uneltele agricole necesare în campania de primăvară n-au sosit. Lipsa acestor mărfuri se simte și la filiala din satul Măzănăiești a cooperativei Drăgoești. Numai că aici se găsesc brăzdare nr. 5 și nu se găsesc brăzdare nr. 7 și 8, de care au nevoie unii țărani muncitori. Ce dovedește acest lucru ? Că Uniunea raională a cooperativelor de consum — Gura Humorului face repartițiile în mod birocratic nefinind seama de specificul și nevoile comunelor. In loc ca brăzdarele nr. 5 să fie trimise in comuna Pîrteștii de Jos, unde este nevoie, ele zac in magazinul din satul Măzănăiești, unde se simte nevoia unui alt tip de brăzdare. Lipsa plugurilor și brăzdarelor nu-i singura. Mai sunt cooperative ca cea din comuna Capu Codrului unde de mai bine de două luni lipsesc tocătoarele de nutreț, care se aflau la data de 27 martie in magazia U.R.C.C., precum și unele îngrășăminte chimice. Acum e timpul muncilor de primăvară. Organelor care răspund de aprovizionarea cooperativelor sătești, nu le este îngăduit să manifeste atitudine nepăsătoare, condamnabilă de care dau dovadă tocmai acum când se hotărăște soarta recoltei din acest an. Al. BARBU, Pentru fant??’FestiÎ Tatlusail Răspunzind chemării lansate de pionierii din Dornești, raionul Rădăuți, unitatea di, pionieri nr. 44 din comuna Bdbecea, raionul Botoșani, a stabilit in ultima adunare ca cele 22 grupe de pionieri și școlari să adune cantitatea de 1.500 kg. fier vechi. Aceasta cantitate de fier urmează a fi predată cooperativei, iar salma de bani realizată va fi trecută în fondul Festivalului. ? ! GABRIELA FLUPESCĭí Brigada legumicolă Mă aflam la gospodăria colectivă din Iurești raionul Trușești. Ami intrat în vorba cu brigadierul legumicol al gospodăriei, tovarășul loader Gh. Aiacoboaie. Printre altele mi-a spus: —• A intrat în obișnuința sătenilor ca în fiecare an să înceapă însămîn țările imediat după topirea zăpezii. Spun aceasta despre întreg satul, pentru că din cele cîteva sute de țărani muncitori din Iurești, au mai rămas doar 8 săteni înafara colectivei. In continuare, am aflat că brigada legumicolă a contribuit în mare măsură la realizarea fondului de bază al gospodăriei care în prezent depășește suma de două milioane și jumătate lei. Pe piața din orașul Suceava, colectiviștii din Iurești au valorificat un vagon de varză, 9.000 kg. de ardei, 5.000 kg. morcov, precum și însemnate cantități de ceapă și castraveți. Pentru belșugul recoltei de legume și zarzavaturi din acest an, colectiviștii din brigada legumicolă a ai plantat cîteva hectare cu ceapă și usturoi, iar în momentul de față pregătesc terenul în care se vor cultiva roșii, ardei, varză, castraveți, praz, morcov, pătrunjel etc. 36 de membri ai Printre cei brigăzii legumicole, i-am cunoscut pe Dumitru Garcea, Vasile Manole, Mihai Vlad și alții care trebăiuiau în jurul celor 10 paturi calde ce produc răsadurile necesare pentru grădina colectivei. La marginea iazului un alt grup de oameni lucrau la instalarea unei motopompe pentru udatul grădinii, iar mai la o parte câțiva flăcăi și fete plantau ceapă, arpagic și usturoi. Utemistele Veronica D. Chiriac și Rodica Maxim, sopranele brigăzii artistice de agitație, erau în fruntea celorlalți tineri. Trăgind cu coada ochiului către cei rămași în urma lor, în semn de ironie, ele au început să fredoneze cintecul „Marinică". Cei care s-au simțit cu „musca pe căciulă” au dat zor cu plantatul pînă cind au ajuns din urmă fetele.. BULIGA %