Zori Noi, iulie 1957 (Anul 10, nr. 2985-3010)
1957-07-02 / nr. 2985
ANUL XI NI. 2985 MARTI 2 JULIE 1957 4 PAG INI 20 BANI Planurile de productie ale gospodariilor colective sa capete viata! Anul acesta gospodariile colective din regiunea noastra ?s-au intocmit planuri de productie mai corespunzatoare posibilitatilor si necesitatilor. La alcatuirea planurilor de productie s-a avut in vedere folosirea mai rafionala a pamintului, a fortei de iniinca. S-a avut in vedere de asemenea sporirea veniturilor gospodariile colective fiind banesti, indrumate sa cultive legume si zarzavaturi, plante tehnice, sa creeze si sa dezvolte fermele zootehnice pi alte ramuri de productie, aducatoare de mari venituri. Experienta de pian acum a dovedit ca pentru continua intodre economica a gospodariilor colective nu-i suficient un plan de productie bine intocmit, ci se cere neaparat ca toate prevederile planului sa fie infaptuite, sa nu ramina cifre moarte. Pentru aceasta este insa absolut necesar ca in cadrul gospodariei colective sa se organizeze mai bine munca,ori colectivistii sa participe la lucru, sa se tina o stricta evidenta a muncii si a productiei. In multe gospodarii agricole colective se acorda importanta cuvenita infaptuirii prevederilor din planul de productie. La gospodaria colectiva din Roma-Botopani de pilda, indata dupa alcatuirea planului, consiliul de conducere a organizat mai bine munca pe brigazi si echipe carora li s-au repartizat suprafetele de teren de care raspund pe durata intregului ciclu de lucrari, iar pentru cointeresarea materiala a colectivistilor s-a hotarit ca in toate sectoarele sa se aplice plata suplimentara a muncii. S-a introdus de asemenea o stricta evidenta a muncii si a productiei. Procedindu-se in felul acesta s-a reunit ca insamnnturile de primavara sa fie facute in conditiuni agrotehnice corespunzatoare iar in ceea ce priveste lucrarile de intretinere a culturilor, gospodaria colectiva se situeaza fruntape raion. Culturile sunt bine dezvoltate si se poate spune ca dupa cum se prezinta, gospodaria va obtine pe putin 2.000 kg. grlu si 3.000 kg. orz la ha. Pe baza prevederilor din plan, gospodaria colectiva a cumparat 33 familii stupi albine a contractat sa cumpere 2.000 rate. La unul din iazurile planificate a fi amenajate anul acesta, colectivistii au executat lucrarile in proportie de peste 60 la suta, si au plantat vita de vie pe 6 ha. Printr-o buna ingrijire si furajare a animalelor s-a reusit ca planul anual la lapte de vaca sa fie indeplinit pina acum in proportie de peste 60 la suta etc. Din vinzarea de produse vegetale si animale, gospodaria a incasat pina deunazi peste 200.000 lei. O parte din acesti bani, au fost impartul colectivistilor. La infaptuirea acestor realizari, colectivistii au fost sprijiniti de activisti de partid, de stat si de agronomii secfiei agricole raionale si SMT. Respectind prevederile planului de productie colectivistii din Sirbi, raionul Säveni, si-au marit efectivul de animale cu inca 5 vaci de lapte, iar prin stradania celor care ingrijesc oile, aceasta gospodarie colectivä a obtinut pina acum doua saptämani de 10 kg. brinza de la fiecare oaie. Din pacate mai sunt unele gospodarii colective care, neavind sprijinul si indrumarea organelor de partid, de stat si agricole, nu au izbutit sa dea viata celor inscrise in planurile de productie. Prost se prezinta situatia, din acest punct de vedere, la gospodaria colectiva din Frätäufii Noi, raionul Radäufi. Aici, planul de productie n-a fost intocmit pe baza posibilitatilor reale existente in gospodarie, iar colectivul care a ajutat la intocmirea lui n-a fost sprijinit si indrumat de consiliul de conducere ca toate prevederile planului de productie sa devina fapte. Animalele existente sint rau intretinute, iar vacile planificate n-au fost inca cumparate. Ca urmare a faptului ca munca nu-i bine organizata iar colectivistii nu participa regulat la lucru, gospodaria colectiva a ramas in urma cu lucrarile de intretinere a culturilor. Lucrurile nu se prezinta mai bine nici la gospodaria colectiva din Rogojesti, raionul Siret. Consiliul de conducere al acestei gospodarii (presedinte tov. 1. Dascaliuc), nu mobilizeaza pe toti colectiviștii la lucru, din care cauza prasii a 1a la cartofi a fost intirziata peste mäsura. Potrivit planului de productie, aceasta gospodarie colectivä trebuia sa-i procure pina acum 7 scroafe §1 alte animale. Acestea n-au fost Incä cumparate. Gospodaria colectivä din Säveni nu i-a cumparat Inca radio planificate pentru ca consiliul de conducere a neglijat terminarea constructiei grajdului. Intarirea economico-organizatorica a gospodariilor colective ?i deci cresterea bunastarii colectivistilor depinde in cea mai mare masura de modul in care se va lupta pentru ca planurile de productie sa devina tapte. In acest scop, comitetele raionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale si organele agricole au datoria sa acorde zi de zi sprijin si indrumare concreta consiliilor de conducere ale gospodariilor colective. Specialistii care au ajutat la alcatuirea planurilor de productie sa mearga la gospodariile colective respective pi, la fata jocului, impreuna cu colectivistii sa analizeze ce s-a realizat pi ce nu s-a realizat din planul de productie, elaborindu-se totodata masuri concrete pentru infaptuirea tuturor obiectivelor aprobate de adunarile generale. In perioada aceasta, toti colectivistii buni de munca sa fie mobilizati la executarea lucrarilor de Intretinere a culturilor, de recoltare a furajelor, sa termine repede pregatirile pentru recoltarea cerealelor paioase. Gospodariile colective trebuie sprijinite pentru a-pi cumpara animalele de productie, sa-pi creeze si sa-pi dezvolte ramurile de productie planificate in vederea sporirii veniturilor banesti. Sprijin deosebit sa se acorde gospodariilor colective in vederea procurarii materialelor necesare executarii constructiilor planificate astfel ca inmagazinarea cerealelor, adapostirea animalelor si a uneltelor sa se faca in conditiuni bune. Datoria organizatiilor de partid este de a mobiliza colectivistii la lucru, de a analiza in adunari generale modul in care consiliul de conducere si membrii de partid lupta pentru indeplinirea planului de productie. In felul acesta gospodariile agricole colective vor putea obtine succese din ce in ce mai mari, vor deveni tot mai muli centre de atractie pentru taranii muncitori cu gospodarii individuale. Ziua Fiie unei nsi coii... pe ...se inalta vazind cu ochii meleagurile satului Slobozia din raza comune izvoristea-Dorohoi. La terminarea eit mai grabnica a noii constructii, numerosi sateni presteaza sute de ore de munca voluntara, insufletiti de exemplul personal al membrilor comitetului executiv al sfatului popular comunal, de vrednici comunisti si deputati in rindul carora se numtära Gh. Ciornei, loan Agarafinei, Constantin Jitoreanu si altii. La efectuarea lucrarilor precum si la transportul materialelor s-au realizat pina in prezent economii in valoare de peste 6000 lei. Lipseste insa tabla necesara pentru acoperit. Locuitorii satului asteapta in aceasta directie sprijinul sectiei invatamintei culturi a statului popular regional pentru ca la 15 septembrie noua scoala elementara din Slobozia sa p intra in functiune. Coresp. I. VASILICA Agentiile de presä transmit: * La Sesiunea Adunarii Reprezentantilor Populari pe intreaga Chind. (pag. 4-a) * $tiri din vial i partidelor frSfe$ti (peg- 4-a) Dezvoltarea colaborärii tehnico-stüntifice dinire U.R. S.S. $i R. P. F. Ingodavia (pag. 4-a) * Vui interes manifestest in Anglia pentru ldigirea romstodui cu R. P. Chineze. ____________________(PAB- 4-a) ) Expozitia elevilor scolii profesionale... . . . din Suceava, inaugurata din ziua de duminica 30 iunie arata vizitatorilor lucruri interesante pi demne de lauda. Cele peste 120 exponate cuprind diverse obiecte de bonuri de larg consum executate cu migalo pi maiestrie. Refin atentia lucrärile de adevaratä arta ale ioinicilor timplari, ca de pilda, un studio modern, un fotoliu pat, un sifonier, pupitre, scaune etc. Ucenicii locotupi expun pi prototipul unei mașini de gatit, pature pentru copii, truse de scule pi diferite instrumente precum pi un Insemnat numar de obiecte turnate cu multa finete in fier si aluminiu. Intr-un colt al expozitiei cei 174 elevi ai scolii profesionale au finut sa-pi arate maiestria pi prin darurile care vor fi oferite partiti pansilor la cel de-al VI-lea Festival Mondial, daruri prin la care se numara ingenioase tabachere din lemuni si scrumiere turnate in fier. Un dar deosebit de pretios va fi albumul cu fotografii cuprinzind diferite aspecte din viata si activitatea elevilor acestei scoli. Expozitia va fi deschisa In per*manenta pina la inchiderea de-al VI-lea Festival Mondial celui al Tineretului si Studentilor de la Moscova. La GAS. In cami Roadele aplicarii sistemului de salarizare imbunatatit in Crescatorul de vitei ,IÍRBU VASILE, a realizat luna mai o creptere in greutate ln vitei de 456 kg. Dupa vechea salarizare, el ar fi primit In total 588 lei, reprezentind salariul tarifar, plus depopirea de greutate. Pe baza aplicarii sistemului de salarizare imbunatatit, salariul tarifar a crescut de la 360 lei la 450 lei; la aceasta se adauga suma cuvenita pentru sporul de greutate realizat si lademnizatia pentru buna ingrijire a viteilor, in valoare de 474 lei. El a primit deci un total de 921 lei. Mulgatoarea IFRIM ILEANA, a obtinut in luna mai de la vacile pe care 1» ingrijept«^ 800 de litri de lapte peste plan. Dupa vechea salarizare ea ar fi primit 670 lei. Acum, salariul ei tarifar a crescut de la 262 lei la 450 lei lunar. Pentru sporul de lapte realizat peste plan pi buna Ingrijire a viteilor in stadiul de alaptare, ea mai primeste inca 445 lei. Ea a primit in luna mai deci 690 lei. Un... ajutor pretios Pe prispa casutei lor din comuna Fratautii Noi, sardurile Ana d Valeria Moscalu lucreaza cu mare zel la o camasa cu motive nationale pe care ele impreuna cu alte citeva tinere "din sat doresc, s-o trimita ca dar la Festivalul Mondial al Tineretului de la Moscova. Micuta Nua din vecini s-a apropiat de el si s-a uitat mai intii cum lucreaza fetele apei a luat si ea un ac.. g$.ó$era hitre era, si a Inceput ea sa lucreze cu o dragulogenie rara, dar si cu o sirgulind care-i face cinste, de$i $ inca atit de mied. DARURI pentru EF SA ¥IT. L Au terminat pregatirile pentru recoltat Peste citeva zile va incepe seceripul piin comuna Stefanesti din raionul Trupești. Pentru aceasta comitetul executiv al sfatului popular comunal, indrumat si ajutat de comitetul comunal de partid, a luat toate masurile de a pregati din timp toate conditiile pentru buna desfasurare a acestei importante campanii. Astfel, la cele 11 arii de freier care au fost fixate dupa Instructiunile primiti de la forurile super in re, vor fune* fiona biblioteci voo*.ie dotate fetif carfi pi bropuri cu .Lif.cei agdoos pi beletristie. De asemenea, la fiecare arie va functiona este un punct sanitar. La ariile din satele acestei comune vor functiona chiopcuri care vor pune la dispozitia faranilor muncitori racoritoare, produse alimentare si industriale. Pentru ca munca de recoltare $1 treierip sa poata incepe la timp si sa se desfasoare in cele bune conditiuni, S.M.T. Albepti mai fi trimis la intevärupirile din cea muna 4 seceratori-legatori, iar in scurt timp va transporta pi batozele necesare. -------- Propuneri interesante facute de muncit © FÜ tehnicienii de la ti. 1. 1. Pin ca in cadrul unei consfatuiri de productie care a avut loc recent la U.I.S. Ri^ca, s-a analizat felul cum au fost indeplinite pina acum sarcinile de plan. Cu acest prilej, numerosi muncitori si tehnicieni de la aceasta unitate au facut o serie de propuneri in legatura cu introducerea sistemului de salarizare imbunatatit. Cu acest prilej, tov. Vasile Iftimie, sortator de cherestea foioase de fag, a propus construirea, in fata aburitorului, a unui §opron unde se va monta circularul si pendula pentru prelucrarea lemnului. Propuneri pretioase au mai facut maistrii Constantin Dochia, Gheorghe Cirje si altii. Analizind cu toata seriozitatea propunerile facute, colectivul de conducere si tehnicienii aui trecut la infaptuirea lor. Pina acum sau pus in functiune transportorul pentru rumegus si transportorul cherestelei din hala gatere la rampa de incarcare; s-au pus la punct gaterele, s-a reparat motorul electric, cu ajutorul caruia 38 face in mai bune conditiuni curmarea bustenilor pe banda rulanta. Prin aplicarea acestor masuri, U.I.L. Risca a obtinut o imbunatatire a calitatii, economii importante la incarcarea si descarcarea bustenilor si cherestelei, precum si o simtitoare ridicare a productivitatii muncii. Celelate propuneri — care au fost gasite juste si utile vor fi transpuse in viata in urmatoarele saptamani. In comuna Ungureni a inceput recoltatul paioaselor In comuna Ungureni din raionul Saveni de citeva zile a inceput recoltatul orzului si a griului de toamna. Jaranii muncitori P. Balzam, Gh. Huma, Florea Cristescu si multi altii sint primii care au terminat recoltatul. Pina la data de 29 iunie in intreaga comuna s-au recoltat 8 hectare semanate cu griu si 10,5 ha. cultivate cu orz. ;s Ve§ti dintr-o intreprindera däufeanä vmnm fftnmrrtfiröhr<mnrrinnr£Tirű~^^ 'trrcircATtnnni^iriiT^i^ Realizäri de netägäduit Dupa cum am informat la vreme cititorii noptri, la data de 17 iunie a.c., muncitorii de la fabrica de spirt Radäuff au raportat partidului ca planul la productia globala pe semestrul 1, a fost indeplinit si ca de la aceasta data, ei au inceput sa lucreze in contul semestrului 11. In același timp, prin cresterea productivitatii muncii cu 9 la suta, s-a reupit ca pretul de cost sa fie redus cu 11,6 la suta fata de 3,89 la suta cit se prevazuse initial. Numai in lunile aprilie si mai, fabrica de spirt Radäufi a reusit sa realizeze economii In valoare de 120.000 lei. Toate acestea sunt rezultatul muncii colectivului din randurile caruia s-au evidentiat muncitori ca drojdiera Elena Hufuleac, loan Hripca, rafinatoarea brigadierul Aspazia Marcu si altii. In vederea experimentarii sistemului imbunatarit de salarizare in vederea unei juste aplicari a sistemului imbunatarit de salarizare si normare a muncii, conducerea intreprinderii a trecut la intocmirea unui plan de masuri tehnico-organizatorice care are la baza propunerile venite din partea muncitorilor si tehnicienilor. Acest plan prevede ca, pe baza unei organizari mai bune a locurilor de productie si a folosirii mai rationale a materiei prime, sa se realizeze economii de peste 54.000 lei. Pentru aceasta s-a inființat un birou de consultare tehnica, format din inginerul pef, maistrul prim, mecanicul pef, peful serviciului productie si un muncitor fruntaș, care analizeaza propunerile pi dä toate irdicatiile necesare muncitorilor ce vin cu initiative mai complicate. Pina in prezent s-au primit din partea muncitorilor 28 de propuneri din care 16 au pi fost incluse tin planul de masuri suplimentare. Cu propuneri mai importante au venit muncitori ca: Aihai Spighel, Vladimir Vepler si Vasile Costea. Propunerile lor se refera in special la mecanizarea operatiunilor de manipulare a materiei prime, de problemele eliminarii locurilor de munca inutile etc. In secfiile fabricii au fost fixate cutii unde muncitorii depun in scris sugestiile lor. Decadal propunerile ce se fac pe aceasta cale sunt analizate de cabinetul tehnic si comitetul de intreprindere de partid pi comitetul Organizatia de intreprindere duc la rindul muncitorilor intensa munca de lamurire o popularizare a principiilor sistemului imbunatatit de salarizare si normare a muncii. Prevederile contractual colectiv se infaptuiesc La fabrica de spirt Radäufi prin grija conducerii pi a comitetului de Intreprindere, marea majoritate angajamentelor din contractul colectiv au pi fost realizate. Astfel, t toate masurile adoptate in scopul indeplinirii planului de productie si imbunatätiri) calitäfii produselor pe semestrul I, au fost realizate. Dintre acestea se pot aminti efectuarea supra inaltarii coloarei din rafinare, (operatie ce a permis imbinatätirea simtitoare a calitatii spitului rafinat), terminarea lucrarilor de trecere la Incalzirea cu e ■c.ambustibil lichid a cazanelor de fierbere de la fabrica de bere din Soka pi U fabrica de spirt; or organizarea cursurilor de calificare a muncitorilor pi a personalul de control tehnic de calitate. De asemenea, au fost aplicate toate masurile de protectia muncii pi tehnica securitatii. Astfel, s-a instalat o aparatoare la cazanele forja, s-au dotat toti muncitori!! Cu haine de protectie, sau asipat la loc vizibil instructiunile de deservire a utilajelor precum si hriz dicatiile in legatura cu prevenirea accidentelor. Datorita acestui fapt, in semestrul I nu s-a inregistrat nici un accident. Pentru muncitorii care dorm inf caminul fabricii s-au amenajat dormitoarele dotate cu cazarmamenti hoUj s-a facut instalatie de catoritier. Acum, conducerea Intreprinzderii a format o comisie ce sa ocupa cu analiza angajamentelor din contractul colectiv, urmind ca la 5 iulie sa se prezinte in fata muncitorilor o dare de seama in legatura cu aceasta problema. Angajamente sporite in cinstea zilei de 23 August Muncitorii si tehnicienii de la fabrica de spirt Radäufi vor sa ini timpine ziua de 23 August cu noi pi insemnate succese in muncaj" Pentru aceasta ei pi-au luat angajamentul ca pina la aceasta data sa produca peste plan inca 30 tonaf spirt rafinat si 20,000 litri berif finita. Pentru indeplinirea angajamentelor mai sus-amintite conducesea Intreprinderii a trecut la intocmirea unui plan de masuri tehinico - organizatorice care prevede mecanizarea unor procese la incarcari-descrieri si imbunatatirea sistemului de elevatie a cerealelorin magazii. De asemenea se vor reduce fata de sarcina planificata normele de consum la materiile prime cu 0,5 la suta., iar la combustibil cu 1 la suta. Se va introduce un regim sever de economii la cheltuielile neproductive, se vor organize mai judicios locurile de munca pentru asigurarea unei rationale folosiri a fortei de munca, a utilajelor si a spatiilor exisistente. Planul mai prevede de asemenea largirea si urmarirea fin deaproape a modului cum se va desfasura intrecerea socialista individuala, pe profesii si pe schimburri precum si organizarea unui curs de inovatii, legat in special de introducerea micii tilerarciz SV.^ E. BOBIG La sectorul §esuri planul nu se realizeaza in mod ritmic Dintre sectoarele tare ale I.F.E.T.-ului de exploatacobeni cel mai Indepartat este sectorul §esuri, apezat deoparte pi de alta a poselei ce duce in spre Prislopul Borpei, renumita trecatoare ce leaga depresiunea Dornelor cu" Maramureșul. La acest sector planul de productie se realizeaza In salturi si nici nu se urmareste realizarea planului la toate fazele de lucru. Apa se explica faptul ca de la inceputul anului pi pina In prezent, planul de productie a fost realizat in intregime numai la faza fasonat, la restul fazelor ca: scos, apropiat, transport, planul nu s-a realizat decit un procent de numai 50—60—70 la suta, ceea ce a influentat pi asupra activitatii intregului IP.E.T. Iacobeni care nu a reusit sa-si índeplineasca planul irn mod ritmic. Aceastä situafie nesatisfäcä toare se datorește slavei organizari a muncii in gurile de exaploatare si parchete, lucru care avut drept rezultat ca I. F. E. T.-ul Iacobeni a depasit fondul de salarii in luna mai 1957 cu peste 200.000 lei, din care aproape 90.000 lei numai in sectorul §esuri. Aceasta situatie nepermisa din cadrul sectorului de exploatare Sesuri spi are radacina in slaba indrumare si insuficientul control din partea conducerii I.F.E.T.-ului Iacobeni si a comitetului de intreprindere care nu au insistat ca planul de productie sa fie defalcat piin jos, pe oameni, pentru ca de fapt ei hotaräsc soarta planului. Consfatuirile de productie nu s-au finut regulat, iar fost stimulati muncitorii nu au pentru a face propuneri concrete de imbunatatire a muncii. Conducerea secretarului §1 comitetul de secre (1 sindical) nu au organizat Intre*cerea socialista pe baza obiectivelor concrete specifice locului de munca si nu au stimulat i * fruntasii sa produce, pentru ca <* metodele lor de munca sa fie extinse. La aceste lipsuri a contribuit a* si slaba munca cultural-educativa ce se desfasoara la acest sector cu toate ca aici sunt Conditii optime pentru o activitate maii buna. La coltul rosu de pilda, ,i care este instalat intr-o cladire 11 noua si corespunzatoare nu se desfasoara nici o activitate. Toti mobilierul coltului rosu se compune din 3 sobe de tuci puse la intimplare, o masa de tenis fara s1 plasa, doua mese si 4 taburete s1 asezate la intimplare, iar la in-1 ■ trare un depozit de banci dardite una pesta alta. In ce priveste biblioteca, ea este reprezentata de numai citeva cari a asezate intr-un dulap fara asi. I1 Raminind pasiv fata de aceasta situate comitetul de sec- , fie a pierdut din vedere faptul si ca dezbaterea problemelor ce fra ■1 mvita pe muncitori, buna desfasurare a activitatii culturali educative ,sunt elemente care pot|i contribui la mobilizarea muncitorilor pentru Indeplinirea planuii lui . Pasivitatea, indiferenta trebui,sese inlaturate din munca conduicerii si a organului sindical, i de la sectorul $estiri. Biruindii greutatiler inlaturand lipsurile, i mobilizind toate fortele, cei rast punzatori de butiul mers al treburilor vor face ca si sectorul §e* ? surl sa devina frunta› in cadrul i I.P.B.T.-ului Iacobeni. Coresp. 1 TARNICERU \