Zori Noi, septembrie 1957 (Anul 10, nr. 3036-3060)

1957-09-01 / nr. 3036

Succese însemnate într-o singură zi L a Poligrafiei la moara cu regim comercial „Suceava"­­și la fabrica de cărămizi represate a întreprinderii „Producția" din Suceava, s-au obținut succese frumoa­se in tot cursul lunii au­gust. Numai intr-o singură zi s-au realizat peste plan [10.000 bucăți cărămizi, iar muncitorii de la moara cu regim comercial din Sucea­­va au reușit să macine pes­te plan 3 tone grîu, realizind totoda­tă o economie de 1200 kg• motorină și 25 kg. pre. La 20 august, secți­­ile unității poligrafice au, Început să lucreze în contul lunii septembrie. 1 Și în celelalte unități ale iîntreprinderii s-au obținut Însemnate realizări­­( Întrecerea in cinstea lui 3 August, continuă acum­­ i cu același avint pentru in­­timpinarea celei de a 40-a [aniversări a Marelui Octom­­brie. . PROLETARI. 'DIN TOMIl TARILE. SWLWM I mPC HBBX BatfBBB» ANUL­ XI! Necazul președintelui Cu cîteva zile înaintea înce­perii treierișului, S­ M. T. Săveni a trimis în Vorniceni, 5 garnituri comuna de treier- Tocmai mă aflam la aria nr. 9, cînd uneia dintre batoze i se făceau ultimele pregătiri pentru începerea lu­crului. Erau de față mecani­cul șef al stațiunii tov­ A­­Trafin și încă cîțiva mecanici care după ce fuseseră pe la toate batozele din comună, în drum spre stațiune s-au oprit și pe la batoza de la această arie. Optimismul cu care dis­cutau ei atunci m-au făcut să cred că anul acesta tre­­ierișul va fi terminat intr-un timp record. „Batozele­ s­puse la punct și echipele bine organizate, îmi spunea și președintele statului, așa că nu văd ce ne-ar putea îm­piedica să terminăm treieri­­șul chiar înainte de terme­nul planificat”. Am plecat din comună pe deplin convins că treburile se vor desfășura în cele mai bune condiții-Au trecut mai bine de 5 săptămîni de atunci și tre­burile m-au dus iarăși­ in Vorniceni- Curiozitatea m-a făcut să mă interesez din nou de mersul treierișului- Cînd a auzit ce mă interesează președintele sfatului, tov. M. Mahalagiu s-a întunecat la fată­— Stăm rău tovarășe,­mi a zis el. Și asta numai din cau­za S.M.T.-ului- Două garnituri din cele cinci pe care le a­vem în comună se detectează des, ba se rup curelele de la ventilator, ba se descarcă a­­cumulatorii ba avem necaz cu s­teie- Cel n­­u­­ ne-au dat de lucru ratterele de la batoze, iar șefului de brigadă Grigore Pintilie nu­mai de reparații nu-i păsa. Cînd a avea chef de lucru se „defectau” tractoarele. Tractoriștii luau cîte o pie­să, o suceau pe o parte și pe alta și cînd aveau chei por­neau din nou. Toate acestea au mers pină într o zi cînd șeful de brigadă a fost schim­bat. De atunci au început alte necazuri- Tractoriștii nemul­țumiți de noul șef de brigadă se iau la ceartă, nu mai vor să lucreze, iar treierișul mer­ge din ce în ce mai greu. . Pentru impulsionarea­ treieri­șului, în ultimul timp condu­cerea S­M­T.-ului a trimis trei salariați: pe tov. Petru Agri­­gorășoaie casierul stațiunii, contabilul Paul Rotaru și a­­gronomul de sector Ion Al­bu­, dar cum au venit așa au și plecat-Acestea sunt numai citeva din cauzele care fac ca treie­rișul să se desfășoare încă cu multă încetineală în co­muna noastră — îmi spune în cele din urmă tov­ Maha­lagiu și mai avem de treierat peste 600 de hectare. Cred că numai conducerea S­M­T-­­ului va putea rezolva aceste probleme dar atît tov. Hîrto­­peanu, directorul cît și cei­lalți conducători vin foarte rar prin comuna noastră, cu toate că îi chemăm aproape zilnic. Poate dacă vei scrie dumneata la ziar despre toa­­­te acestea, se vor rușina și-și vor face timp să vină să a­­ranjeze odată lucrurile. I-am promis tovarășului Mahalagiu voi scrie și l-am rugat să-mi comunice rezultatul Nu de alta, dar sînt curios să văd cînd se va termina treierișul în Vor­niceni. 1 GH. TEODORU Un­ colectiv care se ocupă cu interes de promovarea noului inițiativă forestierilor de la j­um­a de a obține, prin buna organizare a muncii și me­canizarea producției, o pro­ductivitate fizică de 1 m. c. Cherestea rășinoase pe om în 8 ore, a avut un mare răsu­net și în rîndul colectivului­­ de muncitori și tehnicieni de la U- S S. Frasin- De aceea în toate secțiile fabricii, la organizația de partid sau la Comitetul de întreprindere au avut loc, la timpul potrivit, discuții fructuoase, s-au fă­cut propuneri, s-au luat mă­suri. După consfătuirea or­ganizată de Comitetul regio­nal de partid pe marginea ini­țiativei, la Frasin s-au inten­sificat și mai mult discuțiile ,și odată cu ele și eforturile pentru creșterea continuă productivității muncii. In de­­­pozitul de bușteni, în hala ga­terelor sau depozitul de che­restea, muncitorii au început să studieze mai temeinic po­sibilitățile de îmbunătățire a procesului tehnologic, iar în birourile directorului și teh­nicianului șef ale normatoru­­lui sau planificatorului s-au făcut ore și zile în șir cal­cule peste calcule, privind extinderea micii mecanizări, realizarea de economii, creș­terea productivității muncii Ca întotdeauna, cînd vorba de introducerea noului c în producție, s­au ivit și des­tule greutăți. Dar prin mun­ca susținută a comuniștilor, a maiștrilor și tehnicienilor, greutățile au fost înlăturate rînd pe rînd, la fel ca și șo­văiala care mai exista la b­­nii muncitori față de această valoroasă inițiativă. Ca ur­mare a acestei activități­ a început să crească numărul pr­opunerilor pentru organiza­rea mai bună a muncii și pentru extinderea micii me­canizări. La aceasta a contr­i­­buit și faptul că odată cu dis­cutarea posibilităților de a­ Pe marginea inițiativei „Pentru o productivitate zilnică de 1 m.c. cherestea rășinoase pe om în 8 ore“­plicare­a inițiativei forestie­rilor de la Putna, a avut loc și o largă consultare a mun­citorilor in legătură cu sis­temul îmbunătățit de salari­zare și­­ normare a muncii care, are, după cum se știe, drept scop crearea condiții­lor pentru obținerea unei producții și productivități sporite cu eforturi fizice mai mici­ și cu un preț de cost cît mai redus­ . Pe baza propunerilor mun­citorilor, s-a întocmit un plan detailat de măsuri tehnice­­organizatorice- Manul nu a fost însă numai o simplă­­ finalitate, sau o nouă pie­să de dosar, nu a însemnat principala călăuză a activită­ții muncitorilor spre succe­sul producției. Pentru înce­pl­ini­rea lui, au fost mobili­zate toate forțele, ceea ce a făcut ca majoritatea preve­derilor să prindă viață. Prin formarea brigăzilor de produc­ție la fiecare loc de muncă s-au înregistrat progrese sân­țitoare de ordin organizato­­ric, reducînduse astfel for­mațiile de lucru și numeroa­se faze auxiliare inutile. Dar aceasta nu a fost de­ ajuns. De aceea s a dus și continuă să se ducă o muncă temeinică pentru întărirea activității celor 59 brigăzi existente- Majoritatea brigăzilor lucrea­ză acum mai bine și obțin o productivitate tot mai ma­re. Brigăzile conduse de Du­mitru Mereu­ța, Gheorghe Sahlean a lui Log­hin și Ioan Ungureanu pot fi un bun e­­xemplu pentru celelalte bri­găzi. La II-I-L. Frasin s au fă­cut și noi lucrări de mică mecanizare. In ultimul tim­p s-a prelungit transportorul de rumeguș, s-au montat două pendule in hala gaterelor și un ferăstrău panglică în depozitul de cherestea, cele două frezere pentru curățat celuloză au fost puse la punct iar alte prevederi ale planu­lui de măsuri sunt în curs de executare. Acum de pildă, se lucrează la construcția u­­nui elevator de încărcat che­restea, care va aduce econo­mii anuale de­­ 8. 000 lei­­,­oate îmbunătățirile aduse în procesul de reducție, ca urmare a aplicării inițiati­vei forestierilor de la Putna și a r­ăși­rii legate de sistem­ul îmbunătățit de salarizare au dat roade bune. Dacă in pri­mul trimestru al anului, la U.I.S. Frasin s-a înregistrat o productivitate fizică de 0,577 m­­c- cherestea răși­noase pe om în 8 ore, -Spre sfîrșitul semestrului I s-a a­­juns la 0,763 m­­­c­, pentru ca acum productivitatea fizi­că să fe de 0,840 m­c­ Succesele obținute au um­plut de bucurie inimile în­tregului colectiv. Nimeni însă nu s-a culcat pe laurii vic­toriei. Pentru fiecare munci­tor, ma­stru sau tehnician, prețioasa inițiativă de la Putna e mereu actuală- De aceea, se continuă cu avînt munca pentru descoperirea și valorificarea unor noi rezerve interne, astfel ca în scurt timp să se realizeze o productivitatea fizică de 0 950 m­ c­­h­erestea pe om în 8 ore și chiar mai mult­ O­­biectivul acesta e îndrăz­neț și important. Dar nimic nu e prea greu pentru un colectiv harnic care se pre­ocupă permanent de promo­varea noului în producție, de creșterea productivității mun­cii. C. CAZIMIR Prin orașele regiunii: Botoșani min Piața 1. V- Stalin din cen­trul orașului cu monumentul Eroilor. «auoTEca I universității­­ I« 3 » NR. 3030 D­U­M­IN­I­C­A 1 SEPTEMBRIE 1957 4 PAGINI 26 BANI Colonia forestieră Paltin Pentru muncito­rii care lucrează la gurile de exploata­re din raza de ac­tivitate a sectoru­lui PALTIN, IFET Broșteni, a fost constuit la poa­lele muntelui Păl­tiniș, un grup de 20 case in care se află locuințe, forma­toare, club, maga­zin de produse in­dustriale și alimen­tare, punct sanitar și stație de radio­­ficare. Au terminat treierișul Munca bine organizată la arie cît și evitarea defecțiu­nilor la garnitura de treier, a avut drept rezultat ca zi­lele acestea treierișul să fie gata și în gospodăria agri­colă colectivă din Horia — Mitoc, raionul Săveni- Gos­podăria colectivă a obținut o producția medie de 2.000 kg­­grîu la hectar. , Goresp. V- GUȘU -0~ Pentru fondul centralizat al statului Pînă în prezent s­au înche­iat in comuna Bosanci, raio­nul Suceava contracte pen­tru livrarea către stat a peste 30­ 000 kg. porumb- Pr­intre cei care au încheiat contracte sînt țăranii muncitori Gh­e­orghe Năstase, Haralambie Fodor, Lazăr Barbă și alții. CoresD- V. BLÎNDU și ȘT. MUNTEANU PETRU GORGOȘ candidat de partid, obține zilnic o depășire a normei cu 84 la sută NICOLAE PUIȘOR candidat de partid, obține zilnic o depășire a normei cu­ 50 la sută RAID - ANCHETĂ Cum­ stăm cu însilozarea furajelor? Este știut că prin insilozare se păstrează in întregime calitățile pre­țioase ale nutrețurilor verzi și că hrănirea animalelor cu nutreț murat a­­sigură sporirea producției de lapte și carne. Necesitățile îmbunătățirii aprovizionării populației cu lapte și carne impun ca organele de partid, de stat și agricole și conducerile de unități să ia toate măsurile ca în acest an să se însilozeze cît mai mari canti­tăți de furaje. Suntem­ in perioada cînd porumbul a ajuns in faza cea mai potri­­v­i­vită pentru a fi pus la sito. Mai jos publicăm cîteva constatări dintr-un raid — anchetă cu pri­­­­vire la desfășurarea acțiunii de insilozare. Pun baze temeinice recoltei viitoare Gospodăria agricolă de stat dir. Zăicești a terminat recent treieri­șul culturilor de păioase. După ce s-a treierat ultimul snop de grîu, colectivul de conducere a calculat producția medie realizată pe gos­podărie. Din calculele făcute reieșit că de pe unele suprafețe­­ de teren, gospodăria a recolat la hectar cîte 2. too kg. grîu, iar producția medie pe gospodărie este de aproape 1.9oo kg. la hectar. Gospodăria de stat a adus o contribuție de seamă la asigu­rarea fondului centralizat al sta­tului. Obținînd o producție spo­rită la hectar, ea a livrat statu­lui 269 tone grîu peste prevederile planului. Producția sporită de grîu la hectar realizată anul acesta se datorește nu numai condițiilor cli­materice favorabile, ci mai cu seamă a fisurilor agrotehnice apli­cate la cultura griului. Solul a fost pregătit in condițiuni bune, însămînțatul s-a făcut în timpul optim și s-a folosit sămînță de calitate și îngrășăminte, iar lu­crările de întreținere și recoltatul s-au făcut de asemenea la timp și de calitate. In toamna aceasta gospodăria de stat din Zăicești are planificat să însămînțeze 420 ha, cu grîu, 100 ha, cu orz și 30 ha. secară pentru masa verde. Pentru ca și în anul viitor să se obțină o producție sporiți la hectar, în aceste zile la­podăria de stat din Zăicești gos ­se­ fac intense pregătiri pentru insă­­m­înțările de toamnă. Folosind din­ plin capacitatea de lucru a trac­­toarelor, tractoriștii Petru Apren­­­tesei, Miron Decebal, Nicolae­ Puișor, împreună cu ceilalți trac­­­toriști care au trecut în ultimul timp de la treieri, la arat, au­ reușit pînă dăunăzi să facă 179 ha, alături pentru insăncințările d­e toamnă, la o adîncime de 18—­26 cm. întreaga suprafață arată a fost grăpată, iar pe 29 ha, unde erau bolovani mari s-a dat cu policliscul. In perioada tractoriștii au mai făcut aceasta, arătură de vară pe 1o7 ha. La gospodăria de stat din Zăiu­cești se acordă atenție și pregătii­rii semințelor și mașinilor a­gri­­­cole necesare pentru însăm­înțări. Pînă acum au­ fost condiționate 27 tone boabe. la laboratorul din Bo­toșani s-au trimis 4 probe pentru încercarea puterii germinative a boabelor, s-a procurat 176 kg, antimăsurice și s-au reparat și revizuit trei semănători mecanice și 8­semănători animale. In ve­­­derea sporirii producției la hectar, gospodăria de stat va administra toamna aceasta 96 tone îngrășă­minte minerale precum și îngro­r­șăminte naturale. Colectivul de conducere al gos­podăriei de stat din Zăicești f­s­t drum­at de organizația de partid manifestă hotărîrea de a executa in timpul optim și de calitate însă­ s­mîntările din toamna aceasta, ast­­fel ca in anul viitor să se obți­­­nă o producție sporită la hectar. PETRI APREOTELEI candidat de partid, obține zilnic o depășire a normei de producție cu 80 la sută r inrff-tfowsrärrimnrinrinnnnnrtnrimnmrnrorimr^^ Trririnnririmmrrrin^ De trei ori mai mult decît anul trecut Nu-i prilejul de a se arăta pe larg cum s-a încetățenit la gospo­dăria agricolă colectivă din satul Iurești raionul Trușești bunul obi­cei de a se însiloza furaje pentru animalele proprietate obștească. Fapt e că la această gospodăria cantitățile de furaje însilozate cresc de ln an la an. De ce? Și-au dat oamenii seama că hrănite cu nu­treț murat vacile au dat mai mult lante. Anul trecut s-au însilozat 50 tone de porumb în două gropi beto­nate. Dar tocmai cînd vitele se o­­bișnuiseră cu nutrețul murat și refuzau Cele mai bune fînuri și boabe, nu cele două gropi nu mai rămăseseră decît resturi. Consiliul de conducere și brigadierul zooteh­nic M. Saramet, și-au dat seama că s-a însu­ozat prea puțin. A­­tunci, în toiul iernii s-au făcut socoteli și s-a stabilit ca în acest an să se însilozeze mult mai mult. Mai bine de 7 hectare au fost destinate culturii de porumb pen­tru siloz. Porumbul s-a dezvoltat cît se poate de bine și cînd bobul a ajuns la lapte — ceară a înce­put însilozarea. In cîteva zile oa­menii din brigada lui M. Saramet au pus la murat, în cele două gropi betonate și două săpate anul acesta, peste 160 tone porumb bine fărâmițat cu­ ajutorul tocătoarei C. 2 adusă de la S.M.T. Așa­dar la gospodăria colectivă din Iurești s-au însu­orat de 3 ori și ceva mai multe furaje decît anul trecut. Munca depusă de V. Ia­coboare, E. Rotaru­, A. Zosneanu, D. Ma­­covei și mulți alți colectiviști pen­tru a se însiloza cît mai repede și cît mai bine va fi cu siguranță răsplătită cu cantități mai mari de lapte și carne. zootehnic ne-a informat că la sfîr­­șitul anului gospodăria va avea 20 bovine mari dintre care 16 vor fi vaci cu lapte în primele luni ale anului viitor. Motiv de bucurie și de felicitări Numai că grija pentru creșterea numărului de animale trebuie îm­pletită cu grija pentru asigurarea nutrețurilor. Nu se poate spune că la gospodăria colectivă din Vlăsi­­nești lipsește grija pentru asigura­rea furajelor însă ceea ce s-a făcut față de , ceea ce se pu­tea face e totuși puțin. E vorba în primul rînd de asigurarea nutre­țului murat. S-au însu­ozat, ce-i drept, aproximativ 35 tone porumb de pe 80 ari din cele 3 hectare cu porumb semănat anume pentru insilozare. De ce numai atît? Pentru că deși prin vorbe recunosc valoarea nutrețului murat, membrii consiliu­lui de conducere s-au lăsat ispi­tiți de frumusețea știuleților din lanul destinat însilozării și au a­­juns la concluzia să lase porumbul spre a fi recoltat pentru boabe, d­m­­potriva acestei concluzii ,greșita n-au luat poziția cuvenită nici organizația de partid și nici spe­­cialiștii care au trecut prin gospo­­­darie. Cine altcineva decît comu­niștii trebuie să lupte pentru un­ troducerea în practica agricolii a­ ceea ce este nou? Cine dacă nu agronomii și zootehniștii aveau da­­toria să-i facă, în primul rînd pe membrii consiliului de conducere, să înțeleagă că este mai mare cîș­t­­igul dacă însilozează porurinil de­­cît­ dăcă-1 lasă pentru boabe? Timpul potrivit pentru însolizare încă n-a trecut. Și în afară de po­rumb se pot însiloza frunzele și coletele de sfeclă sau coceni de po­­­rumb tocați și stropiți cu o solu­­ție de melasă sau cu saramură, etc.­­ Trebuie ajutați colectiviștii din Vlăsinești să înțeleagă că expe­­­riențe s-au făcut destuie de către­ alții și dacă acum atîtea gospo­­dării de stat și colective însilozea­­ză sute de vagoane, nutrețul murat­ și-a dovedit valoarea. Și totuși nu-i de ajuns La gospodăria colectivă din Vlă­­sinești, raionul Săveni i-am găsit, parcă ne-am fi înțeles, pe brigadierul zootehnic, tovarășul P. Cricleviț, pe tehnicianul cu­ baza furajeră de la secția agricolă, tov. Marinescu și pe inginerul agronom al gospodă­riei colective venit în localitate de cîteva zile. Cu mîndrie justifi­cată brigadierul Gospodăria agricolă de stat din Zvoriștea, raionul Dorohoi e soco­­­tită ca o unitate fruntașă în in­silozare. La secția Ionășeni, acolo unde se află taurinele s-au însilozat de la 26 august peste 400 tone po­rumb. In general tehnica însilo­zării se respectă și tocătoarea ac­ționată de un motor stabil lucrea­ză din plin. Obișnuit, porumbul se însilozea­ză cînd ajunge în faza lapte­i ceară. Există și păreri că pentru obținerea unui număr mai mare de unități nutritive porumbul să se însilozeze într-o fază mai înainta­tă de­cit cea de lapte-ceară. Porumbul însilozat pînă acum la G.A.S. Zvonștea n-a ajuns nici la faza de coacere în lapte iar pe mulți știuleți abia se formaseră boabele.­­ Conducătoarea secției, tov. Ra Tîrnăveanu ca și conducerea gos­­podăriei justifică abaterea de la regulă prin teama de­ brumă. Dar pericolul brumei putea fi Înlăturat prin însămînțare mai timpurie. Te­­­renul gospodăriei se găsește pe va­lea Siretului expus, într-adevăr bru­ i­m­elor timpurii, nu din acest an. De acest factor trebuia să țină seama la însămînțare iar porum­bului destinat însilozării trebuia să i se dea aceiași atenție ca și cei fufi pentru boabe. Nesocotrea factorului menționat a dus, incontestabil, la obținerea unui nutreț murat cu putere de­ hrănire scăzută. (continuare în pag. 3-a) Ceva despre puterea hrănitoare a nutrețului murat

Next