Zori Noi, martie 1958 (Anul 11, nr. 3189-3214)
1958-03-01 / nr. 3189
\ Milne in mireaga iară alegeri \Pentru Proletari din toate țarile, vind-vâ I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL j ( ANUL XII —Nr. 3189 Simbata 1 martie 1958 4 PAGINI 20 BANI TRAIASCA victoria în alegeri a Frontului Democrației Populare! O puternică manifestare a prieteniei frățești dintre popoarele român și ungar Marele miting de la stadionul Republicii din Capitală Cuvântarea tovarășului GH. GHEORGHIU-DEJ Tovarăși și tovarășe. Permiteți-mi ca în numele întregului nostru popor, in numele Partidului Muncitoresc Român și al guvernului Republicii Populare Române să exprim aci marea bucurie pe care ne-o prilejuiește tuturor vizita în țara noastră a delegației guvernamentale și de partid a Ungariei vecine și prietene, in frunte cu tovarășul Kádár Janos Cu aceleași simțăminte de bucurie și dragoste au fost înconjurați solii poporului maghiar, pretutindeni în orașele și satele pe care le-au vizitat, în uzine și gospodării colective, ca și in instituții de stat și universități. Sîntem bucuroși, dragi oaspeți, ca în contactul nemijlocit cu muncitorii, țăranii și intelectualii din patria noastră au putut simți căldura prieteniei sincere, frățești, pe care poporul român o poartă poporului maghiar (APLAUZE). Oamenii gtră. Partidul muncii din țara nou Muncitoresc Român și guvernul Republicii Populare Române își exprimă înalta prețuire față de politica justă a guvernului revoluționar muncitoresc țărănesc ungar și Partidului Muncitoresc Socialist Ungar și cal la simpatie față de muncitorii, țăranii și intelectualii maghiari, care sub conducerea partidului întăresc puterea populară și obțin realizări tot mai mari în construirea societății socialiste. Planul de stat al Republicii Populare Ungare pe anul 1957, a fost îndeplinit și depășit, nivelul producției industriale ajungînd și chiar întrecînd intr-o serie de ramuri importante nivelul producției din 1955; a sporit producția agricolă; numărul cooperativelor agricole de producție este în continuă creștere. Consolidarea regimului democrat popular își găsește expresia in unirea din ce în ce mai strînsă a maselor largi în jurul partidului și guvernului. In ciuda calomniilor și intrigilor cercurilor imperialiste, se întărește continuu poziția Ungariei pe plan internațional. Republica Populară Ungară, stat suveran al oamenilor drepturi muncii, membru egal în al marii comunități a țărilor socialiste, are largi legături diplomatice și comerciale și numeroși prieteni înn lumea întreagă. "Tovarăși. Poporul român, slărmînd cătușele înapoierii în care îl ferecase domnia moșierilor, a burgheziei și capitalului monopolist străin, a pășii pe drumul larg al dezvoltării economiei și culturii socialiste și a dobîndit realizări de seamă a anii democrației populare. Se întărește necontenit puterea popuară, a cărei temelie de nezdruncinat este alianța între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. Datorită politicii naționale juste, leniniste, a partidului și guvernului, o prietenă frățească unește poporrul român și naționalitățile conlocuitoare din țara noastră, pe toți oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate. Poporul muncitor din țara noastră înfăptuiește cu succes politica Partidului Muncitoresc Român de industrializare socialistă și electrificare a țării, de mecanizare și transformare socialistă a agriculturii de dezvoltare a culturii, o politică al cărei scop este progresul și înflorirea patriei, îmbunătățirea continuă a condițiilor de trai ale poporului. In toate regiunile țării s-au înălțat noi fabrici, uzine centrale electrice, stațiuni de mașini și tractoare, institute științifice și școli de toate gradele, de care pe drept cuvînt se mîndrește poporul nostru. Poporul român s-a încredințat că drumul pe care și l-a ales, drumul socialismului, este drumul cel mai bun. Pe acest drum el este hotarít să pășească spre noi izbînzi, mereu înainte. Tovarăși. Prietenia româno maghiară, care leagă statele și popoarele noastre printre frăție și alianță de nezdruncinat, este o mare cucerire a oamenilor muncii din Romînia și Ungaria. Se știe că în trecut clasele stăpînitoare, grofii maghiari și boierii romîni, capitaliștii din ambele țări duceau o politică de asuprire și învrăjbire națională, ațîțînd pe unguri și romîni unii împotriva celorlalți menținînd un focar de încordare și neliniște în această parte a Europei. Experiența amară a trecutului a învățat popoarele noastre că de pe urma acestei politici de (Continuare în pag. 4-a) Dragă tovarășe Gheorghiu- Dej, Dragi tovarăși, tovarășe, prieteni, oameni ai muncii din București. Toți membrii delegației noastre sunt deosebit de fericiți că au putut veni în Republica Populară Romina prietenă, în frumoasa sa Capitală în plină dezvoltare. Sîntem bucuroși că la acest mare miting am avut ocazia să ne intîlnim personal cu reprezentanții oamenilor munci din București și mulțumim cu recunoștință sinceră pentru primirea prietenească pe care neați făcut-o. Noi am considerat misiunea noastră drept o sarcină deosebit de importantă și de mare cinste pentru noi: dezvoltarea pe mai departe a bunei colaborări dintre partidele, statele și popoarele noastre, întărirea și pe mai departe a prieteniei romîno-ungare. Știm cu toții că — așa cum spunea adineauri și tovarășul, Gheorghiu-Dej — relațiile dintre popoarele român și ungar au fost supuse la mari încercări în decursul istoriei, dar de cînd în ambele țări poporul munciitor și-a luat soarta în propriile sale mîini și a preluat cîrma äri, aceste relații au devenit cordiale și prietenești. Putem declara cu deplină convingere că prietenia noastră — atît pe linia relațiilor de partid și de stat, cit și pe linia legăturilor directe dintre popoarele noastre — este astăzi o prietenie curata, adevărată, neumbrită. Noi personal, precum și toți acei care activăm azi în Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar și în Guvernul Revoluționar Muncitoresc-Țarănesc al R.P. Ungare îi cunoaștem bine, îi stimăm și îi iubim ca pe adevărații noștri prieteni pe tovarășii Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica ca și pe conducători cunoscuți ai ceilalți ailor muncii din Romînia. oameRelațiile noastre prietenești, exprimă o încredere reciprocă deplină. Acesta este un lucru foarte bun. Dar prietenia romîno-ungară exprimă nu numai prietenia a 10, 100 sau 500 de conducători, ci voința și convingerea politică a milioanelor de muncitori, ț ärani și intelectuali romîni și unguri — și aceasta este principalul în prietenia noastră. In ceea ce privește convingerea noastră politică, noi suntem comuniști. Cunoaștem cît de cît tezele marxism-leninismului și ne străduim să cunoaștem și mai bine această minunata știința care dezvăluie legile societății omenești. Dar în călătorie și noi sîntem oameni sensibili la imn,esc ca orice călător și cred că aceasta nu înseamnă o principală a deviere de la linia partidului către iliberalism. (ANIMAȚIE, RILEȚE). Dar cum reacționează călătorul la impresii ? Dacă în drumul său dă de o stîncă mohorîtă se întunecă și el, dar dacă are în față o priveliște frumoasă, se luminează. Dar dacă vede un om prietenos și inima lui se încălzește. (Aplauze). Ce am văzut noi și ce am simțit în drumul nostru spre București ? In gările din R. P Ungară, tineri, oameni maturi, bătrîni, bărbați și femei ne-au urat drum bun și succes, rugîndu-ne insistent să transmitem salutul și urările lor de bine tovarășilor romîni. Pe chipurile zîmbitoare și în cuvintele calde rostite din inimă de oamenii muncii unguri care își luau rămas bun de la noi am putut citi sentimentul puternic și adînc al frățești romîno-ungare, prieteniei (API,AUZE, URALE). Aceeași voință, voința strîngerii legăturilor frățești s-a manifestat și în acele urări de bine, cordiale și întîmpînări călduroase cu care am fost primiți în drumul nostru prin orașele și satele Republicii Populare Române, în reședințele de regiuni și raioane: Arad, Timișoara, Craiova, Pitești, Iași, Roman, Bacău, Tg. Mureș, Ploești și în numeroase alte localități și ca n: au culminat în primirea noastră de neuitat la București. (APLAUZE). Mulțumim tovarășilor romîni pentru felul călduros noștri cu care am fost întîmpinați în cursul călătoriei noastre. Dumneavoastră, dragi tovarăși și frați romîni, ați întărit convingerea noastră politică, și (Continuare în pa? 4-a) Cuvântarea tovarășului KADAR JANOS pace, bunăstare și socialism» înflorirea orașelor și satelor La 2 NARTII VOTAȚI CANDIDAȚI! FRONTULUI DEMOCRAȚIEI POPULARE la Adîncata In ajun de alegeri p Erata fata unei clădirii1 p frumoasa. Zarvă mare. Bar 1 i bați și femei, tineri și vîrst 1] ionici. || i1 La intrarea la clădire, cap '[mam muți. Am urunoscut i- o și pe țăranii întpărițiti Cm-1i> banu Enea și Zahmia Hadralambie, care, urcați pe niși dte scări, deasupra t'șii așe p '[ zaiu um frumos semicercâm d p pletit din cetină de brad.'1 p U n grup de vreo 12 stemiști. •]•printre care și Gheorghe Al( l1tamasoaie, Gucoș Dumitru, și p <* Cormeliu Duceac, dădeau a ,i '[jutor întovărășiților dim salad ] la ornarea coridoarelor și a d celor două săli. (• — Ați adus și restul de], d carton roșu? — se auzi glapsul lui Filip Enea, directorul•i școlii de 7 ani din comună, de — Am și înve it urmele, '] (iau răspuns într-un glas un].I grup de tineri. . d — Bine băieți 1 Dar cu J pregătirile fanfarei din Gălți 5 ]; gărani ce se iude? 4 p — E la o fîlme tovarășei• Filip. Nu tîpssș te nimeni # ■1 Toți au fost anunțați. F.f 1' pregătită și fanfara din A-? dîrteata. i p Intr-adevăr, totul era ga 4pta. Exteriorul și interiorul#i clădirii, erau îmbrăcate să i - l dbătorește de către locuitorii 11 comunei Adîncata. Aici va" îi veni ei mîine să-și dea votul 1 I candidaților lor. 4 ★ In campania electorală au fost organizate în regiunea Suceava peste 8.500 intilniri intre candidați și alegători. ★ La întilnirile ce au avut loc au participat mai mult de 440.000 cetățeni cu drept de vot. ★ In cadrul intilnirilor au luat cuvintul aproape 29.000. Cifrele publicate mai sus ne demonstrează în mod clar că la campania electorală din acest an pentru alegerea deputaților în sfaturile populare au participat cele mai largi mase de oameni ai muncii din regiunea noastră. Aceasta arată odată în plus că cetățenii regiunii Suceava, indiferent de naționalitate, sex, sau credință aprobă cu căldură și luptă pentru realizarea politicii partidului de construire a socialismului, pentru că văd întru-ichipate în această politică idealurile și năzuințele lor de veacuri, pentru că știu că tot ceea ce se face în țara aceasta scumpă, în regiunea noastră, este numai în folosul lor,al celor mulți. Mîine 2 martie, ziua alegerilor, întreaga regiune va îmbrăca haină de sărbătoare. Miine, pășim pentru a patra oară în fața urnelor pentru a da votul nostru candidaților, F.D.P., pentru a alege ca deputați în sfaturile populare pe cei mai buni muncitori, țărani muncitori, intelectuali, alegători care au făcut 12.000, propuneri. ★ Cea mai mare parte ,dim, propunerile făcute au fost iu făptuite sau sunt în curs de realizare. ★ In campania electorală au activat peste 18.000 agitatori. Cu acest prilej să ne' țin dim din nou la cuceririle vieții noastre noi dobîndite în anii puterii populare, să punem față-n față-n viața noastră de ieri cu cea de azi, situația din trecut a țării noastre, regiunii Suceava cu cea de a azi. Țara noastră scumpă, trumoasă și bogată, socotită la trecut o țară „eminamente a igricolă” plină de analfabeți,a devenit în anii democrației populare o țară cu o industrie și o agricultură în plină dezvoltare, cu o cultură înfloritoare. Cine nu-și amintește de viața grea, chinuitoare din trecut, cînd muncitorul și țăranul erau robii capitaliștilor și moșierilor ! Ei erau nevoiți să muncească din zori și piia noaptea pentru o bucată amară de pîine și mămăligă, pentru a-și ține viața de azi pe mîine. Să ne aducem aminte din trecut cînd la cîrma țării se perindau reprezentanții claselor exploatatoare „aleșii’* țării, cum se numeau ei, care erau numai bancheri și moșieri, oameni a căror grijă era să se căpătuiască cît mai biine, să-și mărească averile din truda și sudoarea poporului.Cită deosebire între candidații de astăzi ieșiți din popor și reprezentînd interesele acestuia și candidații de ieri! Ce interese comune puteau să existe între fabricantul Ardeleanu și muncitorii care lucrau în întreprinderile sale, sau între moșierii Flondor și Stoianovici și țăranii muncitori care trudeau pe moșiile lor din fostele județe Rădăuți și Dorohoi. Dar vremurile acelea întunecate au apus pentru totdeauna. Oamenii muncii din patria noastră cunosc astăzi adevărratul democratism care le dă posibilitatea să-și spună liberi cuvintul despre conducerea treburilor, să-și aleagă deputații din rîndurile lor, care să apere cuceririle și interesele poporului. Ca adevărați stăpini și gospodari ai țării, oamenii (Continuare în pag. 3-a). ★; * in tovarul nor ne munca la Vasile Pușcuță, mecanizator fruntaș la G.A.S. Albești este mult apreciat de muncitorii atelierului mecanic al gospodăriei de stat pentru modul în care se ocupă de buna efectuare a reparațiilor la utilajul agricol și tractoare. El a fost propus candidat al F.D.P.-ului în circumscripta electorală regională nr. 82. IN CLIȘEU; Vasile Pașcu a împreună cu mecanicii Vasile Anoaie și Gheorghe Țambriș făcînd revizia ultimului tractor din parcul de mașini și tractoare al G.A S. însuflețite mitinguri electorale în cuprinsul regiunii tot orașul Hădauți Tabirei Sala cinematografului „7 Noiembrie” din orașul Rădăuți era neîncăpătoare în după amiaza zilei de 27 februarie. Veniseră aici aproape 1.000 de oameni ai muncii din circumscripțiile electorale ale orașului și raionului pentru a lua parte la mitingul electoral organizat cu prilejul alegerilor de deputați în sfaturile populare. Pînă la începerea mitingului s-au scandat lozinci urmate de aplauze. Cei prezenți în sală și-au manifestat cu căldură atașamentul lor față de partid și guvern. Mitingul a fost deschis de tov. Teodor Onofrei, prim secretar al comitetului raional de partid Rădăuți. tru A luat apoi cuvântul DumiMuscalu, președintele gospodăriei agricole colective „1 Mai” din satul Țibeni. — Care din dumneavoastră cei care au trecut înainte vreme prin Țibeni, nu-și amintește cum arăta acest sat ? Case mici și vechi în care locuiau oameni zdrențăroși pe fețele cărora se putea citi în permanență amărăciune. Astăzi, satul Țibeni și-a schimbat înfățișarea. In locul multor case din acele mici și vechi s-au ridicat aitele noi, spatioase.’ Oamenii au înlocuit opincile cu bocanci și cizme. Anul trecut în sat s-au construit două poduri s-au prundit 400 m. drum. In momentul de față se lucrează la plantarea stupilor pentru instalarea rețelei electrice și cîte altele s-au mai realizat în ultimii ani. Transformarea aceasta, de la o viață de trudă și plină de necazuri la o viață fericită și îndestulată, a fost posibilă în anii regimului democrat-popular cînd și la noi în sat a luat ființă o gospodărie agricolă colectivă. In casele colectiviștilor bucatele nu se mai termină de la o recoltă la altă. Iată de ce la 2 martie colectiviștii din Țibeni vor da votul candidaților F.D.P. Luînd cuvintul, profesorul Adolf Deutsch a arătat în cuvinte pline de căldură aspecte ale revoluției culturale la sate în anii democrației populare. — Cîte biblioteci, echipe artistice, cinematografe, sate radioficate și electrificate existau înainte ? Nimic! In schimb existau cîrciumi. Alcoolismul, misticismul, analfabetismul întunecau mintea țărănimii noastre muncitoare. (Continuare în pag. 3-a). Ele au avut loc însuflețite mhtingiri electorale în cumunele Grămești și Zamostei din raionul Siret. La Gramești peste 70 de tineri țărani muncitori s-ai întîlnit cu candidatul lor în circumscripția electorala raională nr. 17, Antono Roméno, iar la Zamostea peste 100 de alegători au participat la un miting electoral împreună cu Elisabeta Gherasiim, candidata F.D.P. in circumscripția electoală valorică nr. 14,Vasile Găină, candidat în circumscripția Cectorală comunală nr. 35 și Petri Doțofrei în circumscripția electorală comunală nr. 30. Au fost trecute în revistă atît realizările pe plan regional cît și cele din comunele și satele raionului Siret din ultimii ani. Unele propuneri ale alegătorilor făcute cu ocazii acestelor întîlniri dintre candidați și alegători au și fost puse în aplicare. Astfel, in comuna Grămești, prim grija sfatului popular comunal s-au luat măsuri pentru o mai bună aprovizionare a rețelei cooperatiste locale cu mărfuri mult solicitate de cort suimatori.