Zori Noi, martie 1958 (Anul 11, nr. 3189-3214)

1958-03-01 / nr. 3189

\ Milne in mireaga iară alegeri \Pentru Proletari din toate țarile, vind-vâ­ I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL j ( ANUL XII —­­Nr. 3189 Simbata 1 martie 1958 4 PAGINI 20 BANI TRAIASCA victoria în alegeri a Frontului Democrației Populare! O puternică manifestare a prieteniei frățești dintre popoarele român și ungar Marele miting de la stadionul Republicii din Capitală Cuvântarea tovarășului GH. GHEORGHIU-DEJ Tovarăși și tovarășe. Permiteți-mi ca în numele în­tregului nostru popor, in numele Partidului Muncitoresc Român și al guvernului Republicii Popu­lare Române să exprim aci marea bucurie pe care ne-o pril­­ejuiește tuturor vizita în țara noastră a delegației guverna­mentale și de partid a Ungariei vecine și prietene, in frunte cu tovarășul Kádár Janos Cu aceleași simțăminte de bucurie și dragoste au fost în­­­conjurați solii poporului maghiar, pretutindeni în orașele și satele pe care le-au vizitat, în uzine și gospo­dării colective, ca și in instituții de stat și universități. Sîntem bucu­roși, dragi oaspeți, ca în con­tactul nemijlocit cu muncitorii, țăranii și intelectualii din pa­tria noastră au­ putut simți căl­dura prieteniei sincere, frățești, pe care poporul român o poartă poporului maghiar (APLAUZE). Oamenii gtră. Partidul muncii din țara nou Muncitoresc Ro­mân și guvernul Republicii Popu­lare Române își exprimă înal­ta prețuire față de politica justă a guvernului revoluționar mun­citoresc țărănesc ungar și Parti­dului Muncitoresc Socialist Un­gar și cal la simpatie față de muncitorii, țăranii și intelectualii maghiari, care sub conducerea partidului întăresc puterea popu­l­ară și obțin realizări tot mai mari în construirea societății socialiste. Planul de stat al Republicii Populare Ungare pe anul 1957, a fost îndeplinit și depășit, ni­velul producției industriale a­­jungînd și chiar întrecînd intr-o serie de ramuri importante ni­velul producției din 1955; a sporit producția agricolă; nu­mărul cooperativelor agricole de producție este în continuă creștere. Consolidarea regimului democrat popular își găsește expresia in unirea din ce în ce mai strînsă a maselor largi în jurul parti­dului și guvernului. In ciuda calomniilor și intrigilor cercuri­lor imperialiste, se întărește con­tinuu poziția Ungariei pe plan internațional. Republica Populară Ungară, stat suveran al oame­nilor drepturi muncii, membru egal în al marii comunități a țărilor socialiste, are largi le­gături diplomatice și comerciale și numeroși prieteni înn lumea întreagă. "Tovarăși. Poporul român, slăr­mînd cătușele înapoierii în care îl ferecase domnia moșierilor, a burgheziei și capitalului mo­nopolist străin, a pășii pe d­ru­­mul larg al dezvoltării econo­miei și culturii socialiste și a dobîndit realizări de seamă a anii democrației popu­lare. Se întărește necontenit puterea popu­ară, a cărei temelie de nez­druncinat este alianța între cla­sa muncitoare și țărănimea mun­citoare. Datorită politicii națio­nale juste, leniniste, a partidu­lui și guvernului, o prieten­ă frățească unește poporrul român și naționalitățile conlocuitoare din țara noastră, pe toți oa­menii muncii, fără deosebire de naționalitate. Poporul muncitor din țara noastră înfăptuiește cu succes politica Partidului Mun­citoresc Român de industrializa­re socialistă și electrificare a țării, de mecanizare și transfor­mare socialistă a agriculturii de dezvoltare a culturii, o politică al cărei scop este progresul și înflorirea patriei, îmbunătățirea continuă a condițiilor de trai ale poporului. In toate regiunile țării s-au înălțat noi fabrici, uzine centra­le electrice, stațiuni de mașini și tractoare, institute științifice și școli de toate gradele, de care pe drept cuvînt se mîndrește poporul nostru. Poporul român s-a încredințat că drumul pe care și l-a ales, drumul socialismului, este dru­mul cel mai bun. Pe acest drum el este hotarít să pășească spre noi izbînzi, mereu înainte. Tovarăși. Prietenia româno maghiară, care leagă statele și popoarele noastre printr­e frăție și alianță de nezdruncinat, este o mare cu­cerire a oamenilor muncii din Romînia și Ungaria. Se știe că în trecut clasele stăpînitoare, grofii maghiari și boierii romîni, capitaliștii din ambele țări duceau o politică de asuprire și învrăjbire națio­nală, ațîțînd pe unguri și romîni unii împotriva celorlalți m­enți­­nîn­d un focar de încordare și ne­liniște în această parte a Euro­pei. Experiența amară a trecutului a învățat popoarele noastre că de pe urma acestei politici de (Continuare în pag. 4-a) Dragă tovarășe Gheorghiu- Dej, Dragi tovarăși, tovarășe, pri­eteni, oameni ai muncii din Bu­curești. Toți membrii delegației noas­­­tre sunt deosebit de fericiți că au putut veni în Republica Popu­lară Romina prietenă, în fru­moasa sa Capitală în plină dez­voltare. Sîntem bucuroși că la acest mare miting am avut oca­zia să ne intîlnim personal cu reprezentanții oamenilor munci din București și mulțumim cu recunoștință sinceră pentru pri­mirea prietenească pe care ne­­ați făcut-o. Noi am considerat misiunea noastră drept o sarcină deose­bit de importantă și de mare cinste pentru noi: dezvoltarea pe mai departe a bunei colabo­rări dintre partidele, statele și popoarele noastre, întărirea și pe mai departe a prieteniei ro­­mîno-ungare. Știm cu toții că — așa cum spunea adineauri și tovarășul, Gheorghiu-Dej — relațiile din­tre popoarele român și ungar au fost supuse la mari încercări în decursul istoriei, dar de cînd în ambele țări poporul muncii­tor și-a luat soarta în propriile sale mîini și a preluat cîrm­a­­ äri, aceste relații au devenit cordiale și prietenești. Putem de­clara cu deplină convingere că prietenia noastră — atît pe li­nia relațiilor de partid și de stat, cit și pe linia legăturilor directe dintre popoarele noastre — este astăzi o prietenie cura­­ta, adevărată, neumbrită. Noi personal, precum și toți acei care activăm azi în Com­­i­tetul Central al Partidului Mun­citoresc Socialist Ungar și în Guvernul Revoluționar Muncitor­­esc-Țarănesc al R.P. Ungare îi cunoaștem bine, îi stimăm și îi iu­bim ca pe adevărații noștri prie­teni pe tovarășii Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica ca și pe conducători cunoscuți ai ceilalți ailor muncii din Romînia. oame­Re­lațiile noastre prietenești, expri­mă o încredere reciprocă depli­nă. Acesta este un lucru foarte bun. Dar prietenia romîno-ungară exprimă nu numai prietenia a 10, 100 sau 500 de condu­­cători, ci voința și convingerea po­litică a milioanelor de mun­citori, ț ärani și intelectuali romîni și unguri — și a­­ceasta este principalul în prie­tenia noastră. In ceea ce privește convinge­rea noastră politică, noi sun­tem­ comuniști. Cunoaștem cît de cît tezele marxism-leninism­u­lui și ne străduim să cunoaș­tem și mai bine această minu­nata știința care dezvăluie le­gile societății omenești. Dar în călătorie și noi sîntem oameni sensibili la imn,esc ca orice că­lător și cred că aceasta nu în­seamnă o principală a deviere de la linia partidului către iliberalism. (ANIMAȚIE, RILE­­ȚE). Dar cum reacționează călă­torul la impresii ? Dacă în dru­mul său dă de o stîncă moho­­rîtă se întunecă și el, dar dacă are în față o priveliște frumoa­să, se luminează. Dar dacă ve­de un om prietenos și inima lui se încălzește. (Aplauze). Ce am văzut noi și ce am simțit în drumul nostru spre Bucu­rești ? In gările din R. P Ungară, tineri, oameni maturi, bătrîni, bărbați și femei ne-au urat drum bun și succes, rugîndu-ne insis­tent să transmitem salutul și urările lor de bine tovarășilor romîni. Pe chipurile zîmbitoare și în cuvintele calde rostite din inimă de oamenii muncii unguri care își luau rămas bun de la noi am putut citi sentimentul puternic și adînc al frățești romîno-ungare, prieteniei (API,A­UZE, URALE). Aceeași voință, voința strîn­­gerii legăturilor frățești s-a ma­nifestat și în acele urări de bi­ne, cordiale și întîmpînări căl­duroase cu care am fost primiți în drumul nostru prin orașele și satele Republicii Populare Ro­mâne, în reședințele de regiuni și raioane: Arad, Timișoara, Craiova, Pitești, Iași, Roman, Bacău, Tg. Mureș, Ploești și în numeroase alte localități și ca n: au culminat în primirea noastră de neuitat la București. (APLA­UZE). Mulțumim tovarășilor romîni pentru felul călduros noștri cu care am fost întîmpinați în cursul călătoriei noastre. Dumneavoastră, dragi tova­răși și frați romîni, ați întărit convingerea noastră politică, și (Continuare în pa? 4-a) Cuvântarea tovarășului KADAR JANOS pace, bunăstare și socialism» înflorirea orașelor și satelor La 2 NARTII VOTAȚI CANDIDAȚI! FRONTULUI DEMOCRAȚIEI POPULARE la Adî­nca­ta In ajun de alegeri p Era­ta fata unei clădirii1 p frumoasa. Zarvă mare. Bar­ 1­­ i bați și femei, tineri și vîrst­ 1] ionici. || i1 La intrarea la clădire, ca­p '[mam­ mu­ți. Am u­runoscut i- o și pe țăranii întp­ărițiti Cm-1­­i> banu Enea și Zahm­ia Ha­d­ralambie, care, urcați pe niș­­i d­te scări, deasupra t'șii așe p '[ zaiu um frumos semicerc­âm­ d p pletit din cetină de brad.'1 p U­ n grup de vreo 12 stemiști. •]­­•printre care și Gheorghe A­­l( l1­tamasoaie, Gucoș Dumitru, și p <* Cormeliu Duceac, dădeau a ,i '[jutor întovărășiților dim salad ]­­ la ornarea coridoarelor și a d celor două săli. (• — Ați adus și restul de], d carton roșu? — se auzi gla­p­­­sul lui Filip Enea, directorul­­•­­i școlii de 7 ani din comună, d­e — Am și înve­ it urmele, '] (iau răspuns într-un glas un].­­I grup de tineri. . d — Bine băieți 1 Dar cu­­ J pregătirile fanfarei din Gălți­ 5 ]; gărani ce se­­ iude? 4 p — E la o fîlme tovarășei­­• Filip. Nu tîpssș te nimeni # ■1 Toți au fost anunțați. F.f 1' pregătită și fanfara din A-? dîrteata. i p Intr-adevăr, totul era ga 4­p­ta. Exteriorul și interiorul#­­i clădirii, erau îmbrăcate să i - l d­bătorește de către locuitorii­­ 11 comunei Adîncat­a. Aici va" î­i veni ei mîine să-și dea votul 1 I candidaților lor. 4 ★ In campania electorală au fost organizate în regiunea Suceava peste 8.500 intilniri intre candidați și alegători. ★ La întilnirile ce au avut loc au participat mai mult­ de 440.000 cetățeni cu drept de vot. ★ In cadrul intilnirilor au luat cuvintul aproape 29.000. Cifrele publicate mai sus ne­ demonstrează în mod clar că la campania electorală din a­­cest an pentru alegerea depu­taților în sfaturile populare au participat cele mai largi mase de oameni ai muncii din regiu­nea noastră. Aceasta arată odată în plus că cetățenii re­giunii Suceava, indiferent de naționalitate, sex, sau credin­­­ță aprobă cu căldură și luptă pentru realizarea politicii par­­­tidului de construire a social­­ismului, pentru că văd întru-i­chipate în această politică idea­lurile și năzuințele lor de vea­­­curi, pentru că știu că tot ceea­ ce se face în țara aceasta scumpă, în regiunea noastră, este numai în folosul lor,­­al celor mulți. Mîine 2 martie, ziua a­­legerilor, întreaga regiune va îmbrăca haină de sărbătoare.­ Miine, pășim pentru a patra oară în fața urnelor pentru­ a da votul nostru candidaților, F.D.P., pentru a alege ca de­putați în sfaturile populare pe cei mai buni muncitori, ță­rani muncitori, intelectuali, alegători care au făcut 12.000, propuneri. ★ Cea mai mare parte ,dim­, propunerile făcute au fost i­u făptuite sau sunt în curs de realizare. ★ In campania electorală au activat peste 18.000 agita­­tori. Cu acest prilej să ne' țin­­­ dim din nou la cuceririle vie­­ții noastre noi dobîndite în a­­­nii puterii populare, să punem față-n față-n viața noastră de­ ieri cu cea de azi, situația din trecut a țării noastre, regiunii Suceava cu cea de a­ azi. Țara noastră scumpă, tru­­moasă și bogată, socotită la­­ trecut o țară „eminamente a­ i­gricolă” plină de analfabeți,­­a devenit în anii democrației populare o țară cu o industrie și o agricultură în plină dez­­­voltare, cu o cultură înfloritoa­­re. Cine nu-și amintește de­­ viața grea, chinuitoare din tre­cut, cînd muncitorul și țăra­nul erau robii capitaliștilor și moșierilor ! Ei erau nevoiți să muncească din zori și piia noaptea pentru o bucată ama­ră de pîine și mămăligă, pen­­­tru a-și ține viața de azi pe­ mîine. Să ne aducem aminte din trecut cînd la cîrm­a țării se perindau reprezentanții cla­­selor exploatatoare „aleșii’* țării, cum se numeau ei, care­ erau numai bancheri și mo­­­șieri, oameni a căror grijă era­ să se căpătuiască cît mai bii­ne, să-și mărească averile din truda și sudoarea poporului.­­Cită deosebire între candidații­ de astăzi ieșiți din po­­por și reprezen­­tînd interesele acestuia și candidații de ieri! Ce interese comune puteau să existe în­­tre fabricantul Ardeleanu și muncitorii care lucrau în între­­prinderile sale, sau între mo­șierii Flondor și Stoianovici și țăranii muncitori care tru­deau pe moșiile lor din fostele județe Rădăuți și Dorohoi­­. Dar vremurile acelea întune­cate au apus pentru totdeau­­­na. Oamenii muncii din patria­ noastră cunosc astăzi adevăr­ratul democratism care le dă posibilitatea să-și spună liberi cuvintul despre conducerea tre­burilor, să-și aleagă deputații din rîndurile lor, care să ape­re cuceririle și interesele po­porului. Ca adevărați stă­pini și gospodari ai țării, oamenii (Continuare în pag. 3-a). ★; * in tovarul n­or ne munca la Vasile Pușcuță, mecanizator fruntaș la G.A.S. Albești este mult apreciat de muncitorii atelierului mecanic al gospo­dăriei de stat pentru modul în care se ocupă de buna efectua­re a reparațiilor la utilajul agricol și tractoare. El a fost pro­pus candidat al F.D.P.-ului în circumscripta electorală regi­onală nr. 82. IN CLIȘEU; Vasile Pașcu a împreună cu mecanicii Va­­sile Anoaie și Gheorghe Țambriș făcînd revizia ultimului trac­tor din parcul de mașini și trac­toare al G.A S. însuflețite mitinguri electorale în cuprinsul regiunii tot orașul Hădauți Ta­birei Sala cinematografului „7 Noiembrie” din orașul Rădă­uți era neîncăpătoare în după amiaza zilei de 27 februarie. Veniseră aici aproape 1.000 de oameni ai muncii din cir­cumscripțiile electorale ale ora­șu­lu­i și raionului pentru a lua parte la mitingul electoral organizat cu prilejul alegeri­lor de deputați în sfaturile populare. Pînă la începerea mitingului s-au scandat lo­zinci urmate de aplauze. Cei prezenți în sală și-au manifes­tat cu căldură atașamentul lor față de partid și guvern. Mitingul a fost deschis de tov. Teodor Onofrei, prim se­cretar al comitetului raional de partid Rădăuți. tru A luat apoi cuvântul Dumi­Muscalu, președintele gospodăriei agricole colective „1 Mai” din satul Țibeni. — Care din dumneavoastră cei care au­ trecut înainte vre­me prin Țibeni, nu-și aminteș­te cum arăta acest sat ? Case mici și vechi în care locuiau oameni zdrențăroși pe fețele cărora se putea citi în perma­nență amărăciune. Astăzi, sa­tul Țibeni și-a schimbat în­fățișarea. In locul multor case din acele mici și vechi s-au­ ridicat aitele noi, spatioase.’ Oamenii au înlocuit opincile cu bocanci și cizme. Anul tre­cut în sat s-au construit două poduri s-au prundit 400 m. drum. In momentul de față se lucrează la plantarea stu­pilor pentru instalarea rețelei electrice și cîte altele s-au mai realizat în ultimii ani. Trans­formarea aceasta, de la o via­ță de trudă și plină de neca­zuri la o viață fericită și în­destulată, a fost posibilă în anii regimului democrat-popu­lar cînd și la noi în sat a luat ființă o gospodărie agricolă colectivă. In casele colectiviș­tilor bucatele nu se mai termi­nă de la o recoltă la altă. Ia­tă de ce la 2 martie colecti­viștii din Țibeni vor da votul candidaților F.D.P. Luînd cuvintul, profesorul Adolf Deutsch a arătat în cu­vinte pline de căldură aspec­te ale revoluției culturale la sate în anii democrației popu­lare. — Cîte biblioteci, echipe ar­tistice, cinematografe, sate ra­dioficate și electrificate exis­tau înainte ? Nimic! In schimb existau cîrciumi. Al­coolismul, misticismul, analfa­betismul întunecau mintea ță­rănimii noastre muncitoare. (Continuare în pag. 3-a). Ele au avut loc însuflețite mh­tingiri electorale în cum­unele Grămești și Za­mostei din ra­ionul Siret. La Gramești pest­e 70 de tineri țărani muncitori s-a­i întîlnit cu candidatul lor în cir­cumscripția electorala raională­ nr. 17, Antono Roméno, iar la Zamostea peste 100 de alegători au participat la un miting elec­toral împreună cu E­lisabeta Gherasiim, candidata F.D.P. in circumscripția electo­­­ală va­lo­ri­c­ă nr. 14,­Vasile Găină, can­­didat în­ circumscripția Cec­tor­a­­­lă comunală nr. 35 și Petri Doțofrei în circumscr­ipția elec­torală comunală nr. 30. Au fost trecute în revistă atît realizările pe plan regional cît și cele din comunele și satele raionului Si­ret din ultimii ani. Unele propuneri ale alegători­lor făcute cu ocazii acestelor întîlniri dintre candidați și ale­gători au și fost puse în apli­care. Astfel, in comuna Gră­mești, prim grija sfatului popu­lar comunal s-au lu­at măsuri pentru o mai bună aproviziona­­­re a rețelei cooperatiste locale cu mărfuri m­u­lt solicitate de cort suimatori.

Next