Zori Noi, ianuarie 1959 (Anul 12, nr. 3447-3471)

1959-01-03 / nr. 3447

T U * f. . 1 ft #j ti I i I k\ 7 m ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI~AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIII - NR. 3447, SIMBATA 3 IANUARIE 1959 4 PAGINI — 20 BANI ANUL NOU CU BUCURIE Revelionul forestierilor... Veselie și entuziasm Falcău, centrul mecanizat­­ de exploatare și industriali­zare a lemnului — orășelul de pădure, cum obișnuiesc să-i spună localnicii, răsfiră în noapte jerbe de lumini pe Valea Sucevii pînă hăi de­parte, spre Brodi­na. E noap­tea de revelion — noapte în care tăietorii, gateriștii, tirculariștii și sortatorii Fal­­căului, Brodinei și Ulmei, meșterii făurari ai albei și, fi­nei cherestele, îmbrăcați în haine de sărbătoare, petrec în cîntec și veselie ultimele ore ale anului 1958. Prin ferestrele feeric lumi­nate ale clubului muncitoresc, așezați în­ jurul unei mese în­tinse și îmbelșugate se ză­resc oaspeții : galeristul Tra­ian Șirian, tapinarul Petra Juraviea, soriitorul Petru Cruț, strungarul Ion Miro­­niuc, și alți fruntași ai între­cerii socialiste, care glumesc și rîd voioși la un pahar cu vin. In mijlocul sălii tro­nează un brad mare, îm­podobit sărbătorește și pur­­tînd în juru­­l panglici și lo­zinci pe care se poate citi: „Spre noi succese în anul 1959“. In acordurile melo­dioase ale unui vals, în ritmul vioi al horelor și sîrbelor, pe­rechile tinere se avîntă la dans. . . Clipele se scurg pe nesimțite. Orele 23 și 55 mi­nute. Atmosfera gălăgioasă a comesenilor s-a potolit pen­tru cîteva minute. La radio, tovarășul Chivu Stoica, pre­ședintele Consiliului de Mi­niștri al R.P.R. rostește tra­diționala urare de Anul Nou poporului român . ..La mulți ani tovarăși !“ Am pășit în noul an 1959. Primul care închină paharul în cinstea noului an este tov. Alexandru Nicolau, secretarul organiza­ției­­ U.T.M. care urează to­varășilor săi de muncă noi succese în producție în anul 1959. Și, precum e datina, cei tineri s-au avîntat din nou in viitoarea dansului, în timp ce vîrstnicii — — se luptă în continu­are cu pastrama de cerb și de mistreț — specialitate locală — sau gustînd pe îndelete neasemuitul buchet al licorilor podgoriilor mol­dovene. Afară, micii colindă­tori au mers din casă în casă, urînd tuturora pace și voie bună, și plesnind voini­cește din harapnice pînă-n zori de zi. , . ... și al minerilor dorneni De fapt, pentru minerii din bazinul Dornelor Anul Nou a sosit mai devreme cu cîteva zile, încă mulți dintre ei lucrind mai tul anului demult în con­1959. In noap­tea revelionului peste 150 de mineri, maiștri, ingi­neri, tehnicieni și funcțio­nari împreună cu familiile lor, au ținut să petreacă laolal­tă ultimele și respectiv pri­mele ore ale vechiului și nou­lui an, în elegantul restaurant ii,Macul Roșu*'. Comesenii au toastat cu însuflețire pentru mărețele perspective de dez­voltare a șantierelor miniere la anul 1959, pentru noile construcții de blocuri munci­torești, terminate sau în curs de finisare, pentru viața feric­cită a minerilor din patria noastră, pentru pace și so­cialism. Erau printre come­seni șeful de echipă Vasile Bălan, de la mina Nepomi­­ceni, minerii Constantin Bo­­boc și Leon Știrbu, de la Ar­șița, mineri evidențiați în de­pășirea zilnică a normelor de extragere a minereului de mangan, șoferii­­ sulamiiștii Gh. Răzor și Valeriu Ni­­miuc. In primele minute ale noului an, tovarășul ingi­ner Mircea Buzilă, directorul întreprinderii, a toastat în cinstea bravilor mineri, urîn­­du-le la mulți ani, noi și spo­rite succese în producție. Pînă în zori cântecul, voia bună și veselia au domnit la revelio­nul minerilor. In cîntec și voie bună Textiliștii și textilistele din­ Botoșani au petrecut revel­ionul în sala »Casei Spor­tului“ din cadrul uzinei. Sala, frumos împodobită cu becu­­lețe electrice, aranjate în dis­pozitive speciale, cu crengi de brad și panglici multicolore a primit sărbătorește, cele peste 80 de perechi de tinere și tineri textiliști. Se aflau in mijlocul comesenilor și Maria Tufă, țesătoare frunta­șă, Lucia Vatamaniuc, fila­toare. La revelionul anului 1958 a petrecut pentru prima oară împreună și tînăra pe­reche de muncitori. Viorica și Mihai Cioban, căsătoriți cu puțin timp înainte. Tovarășul Lazăr Popic, ==?;=*­­ ...... prim secretar al comitetului orășenesc de partid, a adus un călduros salut comeseni­lor și le-a urat ca în anul 1959 să obțină rezultate și mai frumoase în muncă. De asemenea, tov. Neagu Tudo­­rașcu, directorul uzinelor, a felicitat colectivul de muncă al întreprinderii cu prilejul Anului Nou. Apoi, cîntecele de veselie, perinița, hora, valsul, au cuprins în iureșul lor fie cei prezenți. Membrii brigăzii artistice de agitație au interpretat cîntece popu­lare și de muzică ușoară, contribuind prin măestria lor la buna dispoziție a textiliș­­tilor. început promițător Urustul motoarelor de la u­­zina de impregnat traverse din Ițcani n-a încetat nici în ziua de 1 ianuarie 1559. In uriașele cilindre intrau unul cîte unul vagonetii în­tăreați cu traverse și stîlp­i. Se pregătea prima șarjă a noului an. Mecanicul Petru Wierzbin­­schi supraveghea procesul de producție. Orele treceau ca și altădată. Dar, iată că acul unui manometru indică, că operațiunea de impregnare s-a terminat. Prima șarjă a fost scoasă. In cilindre au intrat apoi alte vagonete și, de dimineață, de la orele 7 și pînă a doua zi la aceeași oră, muncitorii au impregnat 17 șarje, cu una mai mult de­bit prevedea planul zilnic. Acest succes, obținut în pri­­m­a zi a noului an, este­­ sh bucurător. El dovedește că muncitorii de aici folosesc cu pricepere experiența anu­lui care a trecut. După cum s-a mai anunțat, colectivul acestei întreprinderi și-a rea­lizat planul pe 1958 la 28 noiembrie, reușind să impreg­neze peste plan de la acea dată și pînă la 31 decem­brie 2.419 m.c. stîl­pi și 2.608 m.c. traverse. In prima zi de muncă a noului an au fost impregnate 685 traverse și 272 de stîlpi și, după cum mi-a declarat tov. Ion Hălăuceanu, șeful uzinei, întregul colectiv este hotărit ca din prima zi a nou­lui an să-și realizeze sarci­nile de plan dînd tot mai multe traverse impregnate și ,de cea mai bună calitate,­ ­JR, Mi Peste tot, în fiecare col­țișor al patriei noastre dragi, Anul Nou 1959 a fost întîmpinat cu bucurie și entuziasm. A lipsit zăpa­da și gerul care să înghe­țe urechile micilor urători, dar n-a lipsit veselia. La G.A.S. Coțușca, din raio­nul Darabani vreo 140 to­varăși — muncitori, tehni­cieni, ingineri și funcțio­nari — s-au adunat pen­tru a-l petrece împreună pe rodnicul an 1958 și a-l intîmpina pe 1959. Printre ei se aflau tractoriștii frun­tași Alexandru Janganu, Ion Păduraru, Vasile Ama­­riei, Eugen Amariei, apoi, îngrijitorii de animale, frun­tașii Vasile Amu­rului și Gheorghe Bahrin, precum și mulți alții. Pe la orele 20 revelio­nul a început. Ceva mai tîrziu, un grup de 20 trac­toriști a apărut cu... plu­­gușorul cu trei brazde, tras de un tractor împodo­bit cu ghirlande de brad ce lăsau să se vadă portre­­tul tovarășului Gh­eorghiu-Dej. In Gheorghe muget de... buhai­ți în cîntec de tractor, băieții și-au în­cheiat urâtura cu tradițio­nalul ,.La mulți ani!“. Apoi, în ultimele minu­te ale vechiului an, au as­cultat cu toții, la radio, cu­­vîntarea tovarășului Chivu Stoica, după care au pășit pragul lui . 1959, cu urale și... clinchet de pahare. Directorul gospodăriei, tov­ N. Puiu și tov. Mihai Barnea, instructor al Co­mitetului regional de par­tid, au vorbit pe scurt des­­pre realizările din anul 1958 și despre sarcinile din noul an. Petrecerea a durat pînă dimineața. VEȘTI DIN COOPERAȚIE Planul de desfacere și apro­vizionare pe anul 1958 al cooperativei din comuna Cor­­lăteni, raionul Dorohoi, a fost realizat în proporție de 109, și respectiv 104,6 la sută. In cursul anului trecut s-au vîndut în cele 4 sate ale co­munei mărfuri alimentare în valoare de 378.000 lei și in­dustriale in valoare de 868.000 lei. Ținînd cont de cerințele cumpărătorilor, con­ducerea cooperativei s-a în­grijit să aprovizioneze coope­rativa cu cantități îndestulă­toare de tablă galvanizată, carton asfaltat, încălțăminte, diferite țesături etc­ Pînă la 25 decembrie 1958 cooperativa de consum din comuna Corlăteni a încheiat contracte 203 țărani pe anul 1959 cu muncitori, însu­mând cantitatea de 83.500 kg. cereale și floarea soarelui­ Printre cei care au contrac­tat primii se numără deputa­ții Constantin Talpan din sa­tul Vlădeni, care a contractat cu cooperativa 600 kg. floa­rea soarelui, 200 kg. grîu și 200 kg. porumb. Constan­tin Aniculeasei cu 600 kg. floarea soarelui și 500 kg. grîu și alții. Coresp. AUREL’ ORHEI Cuvîntarea tovarășului Chivu Stoica rostită la posturile de radio cu prilejul Anului Nou Crt prilejul Anului Nou­, to­­varășul Chivu Stoica, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri al Re­publicii Populare Romîne, a rostit în noaptea de 31 de­cembrie 1958 la posturile noastre de radio, următoarea cuvîntare: Tovarăși și tovarășe, cetă­țeni și cetățene. Ne aflăm în pragul Anului Nou, al 15-lea an de cînd poporul nostru a deve­nit sta­­pîn al propriului său destin- In anul care s-a sfîrșit, pe întinsul țării noastre s-au înălțat noi fabrici, uzine, sonde, centrale electrice, lo­cuințe, școli și spitale, s-a lărgit și s-a consolidat secto­rul socialist al agriculturii, s-a îmbunătățit traiul oame­nilor muncii de la orașe .Și sate, înfăptuirile rodnice ale acestui an sunt rezultatul muncii creatoare a eroicei noastre clase muncitoare, a harnicei țăranimi­ce, a oamenilor de muncitoa­cultură legați de popor. Ele sunt ro­dul politicii marxist-leninis­­te a partidului nostru care conduce cu mîră sigură po­porul muncitor pe drumul socialismului. Succesele pe care le-am­ obținut au cerut poporului nostru muncitor eforturi sus­ținute, abnegație și elan pa­­triotic în lupta pentru în­frîngerea greutăților, ineren­te perioadei de mari trans­formări social-economice și de lichidare a înapoierii în care a fost ținută țara noastră de burghezie și mo­­șierime, însuflețiți de victo­riile repurtate, încrezători în viitorul luminos al patriei noastre, strîns uniți în jurul partidului și guvernului, oa­menii muncii vor manifesta și în anul care vine același avînt creator în lupta pen­tru îndeplinirea planului de stat pe anul 1959, pentru traducerea în viață a sarci­nilor mărețe pe care parti­­­dul nostru le-a pus în fața poporului. Ne apropiem tot mai mult de acel stadiu de dezvoltare cînd rezultatele eforturilor­ noastre vor fi și mai eviden­te, asigurînd un nivel tot mai ridicat al bunăstării ma­teriale și culturale a tuturor celor ce muncesc. Trecînd în revistă realiză­rile obținute de poporul nos­tru în anul ce s-a scurs, ne bucuram totodată de marile realizări ale popoarelor fră­țești din Uniunea Sovietică și din celelalte țări ale la­gărului socialist. Realitatea vie, înfăptuirile materiale și spirituale ale sistemului so­­cialist mondial demonstrează în fața întregii lumi superio­ritatea socialismului asupra capitalismului. In lumea capitalistă noul an începe pentru oamenii muncii sub semnul fenome­nelor tot mai acute ale crizei economice, sub semnul deva­lorizării și inflației, al agra­vării șomajului, al atacului reacțiunii împotriva libertă­ților democratice , lupta oa­menilor muncii pentru inte­resele lor vitale, pentru de­mocrația și progres social capătă o amploare și o inten­­sitate tot m­ai mare. Poporul nostru este dori­tor de pace și știe că aceas­tă năzuință a sa este împar­­tășită de toate popoarele lu­mii. Popoarele vor să fie eli­berate de povara goanei înar­mărilor și a cheltuielilor mi­-----------r­ rrr­.____­♦»­litare, de primejdiile grive ale politicii prăpastiei”, dusă­­,pe margine de agresto­rii imperialiști, dornici să co­tropească pămînturi străine, sa subjuge alte popoare, să le răpească independența na­­­țională și dreptul de a dis­­pune de soarta lor. Succesele însemnate obți­nute de popoarele iubitoarei de pace în anul 1958 justifică convingerea noastră că anul care vine va fi anul unor noi biruințe ale forțelor păcii, care sunt în măsură să im* piedice orice tentativă a­ cercurilor imperialiste, dreptată împotriva păcii în* și securități popoarelor. Umăr la umăr cu celelal­­te țări ale lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovie­­tică, laolaltă cu toate forțele ce luptă pentru pace, Repu­­blica Populară Romînă își va aduce și pe viitor contribuția activă la rezolvarea celei mai arzătoare probleme a timpu­lui nostru — asigurarea unei păci trainice în întreaga lume. In numele Comitetului Cen­tral al Partidului Muncito­resc Român, al guvernului Republicii Populare Romîne, al Prezidiului Marii Adunări Naționale, urez din toa­­tă inima oamenilor muncii din patria noastră, bărbați, femei, tineri care muncesci cu dragoste și devotament în­ uzine și fabrici, în mine, pe­ ogoare, în instituții și lăca­­șuri de cultură, noi succese în activitatea lor, în lupta pentru construirea socialis­mului, pentru propășirea țării și fericirea poporului,­ pentru pace în lumea întrea­gă, și le adresez tradiționala urare a poporului nostru. La mulți ani ! La realizarea planului producției globale pe anul 195S pâ­nă la data de 13 decembrie de către colecti­vul de muncitori al uzine­lor textile „Moldova“ din Botoșani, o contribuție de seam­a și-a adus și comu­nista Nuța Arneanu. A­­vind o înaltă calificare la locul de muncă, se men­ține fruntașă in producție de 4 ani de zile. Astfel, ea lucrează acum la 3 părți de ring. foto: D. VINTILA TINERETUL CAPITALEI A SĂRBĂTORIT ANUL NOU In noaptea de 31 decembrie, Palatul Republicii a fremătat de cîntece și veselie. A avut loc aici un mare carnaval al tineretului din Capitală, pri­mul carnaval organizat în Palatul Republicii de Comi­tetul orășenesc U.T.M. Bucu­rești cu sprijinul C. C. al U. T .M. In sălile unde cu ani în urmă benchetuiau regele și clica lui, peste 2.000 de ti­neri muncitori fruntași în pro­ducție din întreprinderile bucu­reștene, tineri intelectuali merituoși, studenți romîni și străini și elevi fruntași la învățătură, tineri militari ai armatei noastre populare au petrecut cu voioșie tradițio­nala noapte de Anul Notu . La programul bogat și vă­­rsat al carnavalului și-au dat concursul cei mai buni soliști de muzică ușoară și populari din Capitală, artiști ai Tea­­truluii de Estradă și ai Cir­cului de Stat, formații de ar­tiști amatori, orchestre dai dans etc. N-a lipsit nici plu­­gușorul și nici Moș Gerilli care a împărțit daruri­­lov. Virgil Trofin, prim­­secretar al C C. al U.T.M., a­ felicitat călduros pe tineri c­e prilejul noului an, unindu-ie sănătate, fericire și succes#j tot mai mari, și mai frumoa­se în muncă. In curtea și în Piața Pala­tului Republicii s-a desfășu­rat un minunat și deosebit de spectaculos foc de artificii. ★ Revelioane ale tineretului bucureștean au avut loc la­ toate raioanele Capitalei. (Agerpres). pi i-a ;« Colectivă bogată — colectiviști înstăriți In sediul gospodăriei co­lective „1907“‘ din Vlăsi­­nești, un om mai în vîrstă cerceta cu atenție niște ta­bere. — Am venit ca să-mi dați un bon pentru magazie tova­rășe președinte, sa iau pro­dusele agricole — i se adre­să un colectivist. Președintele, după ce pri­vi tabelul, scrise repede pe o bucată de hîrtie zilele muncă și cantitățile ce i se cuveneau și o întinse bucu­ros colectivistului [UNK] —­ Ai de primit multe pro­duse. Dacă-i cazul poți lua și două care cu boi sau ca­mionul să le duci acasă... — împărțiți veniturile? mă adresai eu. — Da­.. Am început de cîteva zile. E greu tovarășe! Avem multe produse de trans­portat și nu ne mai ajung ate­lajele — spuse în glumă pre­ședintele. — Dar cu­ ați obținut la hectar? — Asta poate să v-o­­ spu­nă mai precis tov. Balan Ion. Inginerul agronom, un ti­nerel brunet, scoase notesul din buzunar și începu să-mi spună: 1430 kg. grîu, 3.000 kg. porumb, 16.600 kg. sfe­clă de zahăr, 1630 kg. floa­rea soarelui, 26.180 kg. car­tofi, 26.000 kg. sfeclă fura­­jeră la hectar... fam între­­­­cut pe întovărășiți cu 400 kg. grîu, 1200 kg. porumb, 3.600 kg. sfeclă de zahăr și 16.000 kg. cartofi la hectar. Ceea ce ne face ca noi să ne mîndrim și mai mult sînt rezultatele pe care le-am ob­ținut de la grădina de legu­me și zarzavaturi. Am cules la hectar 35.000 kg. varză, 30.000 kg. roșii, 16­ 000 kg. ardei grași, 20.000 kg. vinete și alte produse­ Aceste pro­ducții le-am realizat datorită faptului că am irigat o supra­față de­ 7 ha. Zi și noapte colectivistul Coșuleanu Gheor­ghe a avut grijă să dea apa plantelor căci vara asta a fost cam secetoasă. Colecti­viștii Burac Gheorghe, Cre­­țu­loan, Maric A. Teodor, Diaconescu Aristița și alții au devenit grădinari price­puți. Numai grădina de Legu­me și zarzavaturi ne-a adus un venit de peste 200 000 lei. — Și cu sectorul zooteh­nic ne mîndrim. Ne-a adus un venit de peste 150.000 lei —­ interveni președintele. Am predat pe bază de con­tract 20.000 litri lapte de oaie, 10.000 litri lapte de vacă, 500 kg. lină, 70 porci, 4 bovine etc. Din discuțiile purtate am aflat că colectiva din Vlăsi­­nești are 47 bovine din care 21 vaci, 21 porcine din­­ care 19 scroafe, 550 oi, 179 păsări de curte, 20 cai, 32 familii de albine, un iaz populat cu pește etc. Colectiviștii și-au construit 2 magazii, 2 graj­duri, un saivan și o materni­tate pentru scroafe. Averea obștească a crescut mult in ultimii ani. Dacă la constituirea gos­podăriei agricole colective fondul de bază era de 20.895 lei, în prezent el depășește 800.000 lei. Cu toate că gospodăria co­­­lectiva a valorificat pe bază de contract aproape 50­ 000 kg. griu, porumb și floarea soarelui, colectiviștilor le-a revenit pentru o zi-muncă peste 10 kg. produse agrico­­­­le. In plus ei au mai primit tină, brînză, vin, miere de albine, legume și zarzavaturi furaje etc. și cîte 13 lei nu­merar, valoarea totală a zilei muncă ajungind să fie de 41 Í lei. Colectivistul Crețu V­ i­llie, de pildă, pentru 482 zile l> muncă a primit peste 5 000­­ kg grei, porumb, floarea soa­­r­­relui, 54 kg. zahăr, 48 kg­­­ brînză de oi, 6.266 lei, însem­­i­nate cantități de legume și zarzavaturi, furaje etc. Mari cantități de produse agricole și suma frumoase de bani au­­ primit și colectiviștii Solo­­man I. Dumitru, Crețu C. Filareta și alții. In ultimii ani viața co­lectiviștilor a devenit tot mai îmbelșugată. 23 și-au construit case colectiviști, mindre și arătoase. Mulți colectiviști și-au cumpărat mobilă, apa­rate de radio, mașini de cu­sut, biciclete etc. . La plecare tov. Ioan Le­bădă, președintele colecti­vei, mi­ndru de aceste realizări, mi-a spus: — Colectiva noastră-i bo­gată ! Bogați sunt și colecti­­­­viștii. Nu-i de mirare că anul acesta 78 familii de în­tovărășiți au cerut să-i pri­mim în marea noastră fa­milie. E numai un început. Nu peste mult timp tot satul va fi colectivizat. 1. GAVRIL PANDU E DE ONOAOE Vă prezentăm fruntași dri producție de la Întreprinde­­rea de industrie locală ,’Ra& răul, din Cimpulung, IANOȘ Gf­EORGHH miner la cariera de piatră „Izvorul Albii. ■ TIMOFTE 10 AN încărcător var la furnalul Pojorita

Next