Zori Noi, ianuarie 1959 (Anul 12, nr. 3447-3471)
1959-01-03 / nr. 3447
T U * f. . 1 ft #j ti I i I k\ 7 m ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI~AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIII - NR. 3447, SIMBATA 3 IANUARIE 1959 4 PAGINI — 20 BANI ANUL NOU CU BUCURIE Revelionul forestierilor... Veselie și entuziasm Falcău, centrul mecanizat de exploatare și industrializare a lemnului — orășelul de pădure, cum obișnuiesc să-i spună localnicii, răsfiră în noapte jerbe de lumini pe Valea Sucevii pînă hăi departe, spre Brodina. E noaptea de revelion — noapte în care tăietorii, gateriștii, tirculariștii și sortatorii Falcăului, Brodinei și Ulmei, meșterii făurari ai albei și, finei cherestele, îmbrăcați în haine de sărbătoare, petrec în cîntec și veselie ultimele ore ale anului 1958. Prin ferestrele feeric luminate ale clubului muncitoresc, așezați în jurul unei mese întinse și îmbelșugate se zăresc oaspeții : galeristul Traian Șirian, tapinarul Petra Juraviea, soriitorul Petru Cruț, strungarul Ion Mironiuc, și alți fruntași ai întrecerii socialiste, care glumesc și rîd voioși la un pahar cu vin. In mijlocul sălii tronează un brad mare, împodobit sărbătorește și purtînd în jurul panglici și lozinci pe care se poate citi: „Spre noi succese în anul 1959“. In acordurile melodioase ale unui vals, în ritmul vioi al horelor și sîrbelor, perechile tinere se avîntă la dans. . . Clipele se scurg pe nesimțite. Orele 23 și 55 minute. Atmosfera gălăgioasă a comesenilor s-a potolit pentru cîteva minute. La radio, tovarășul Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri al R.P.R. rostește tradiționala urare de Anul Nou poporului român . ..La mulți ani tovarăși !“ Am pășit în noul an 1959. Primul care închină paharul în cinstea noului an este tov. Alexandru Nicolau, secretarul organizației U.T.M. care urează tovarășilor săi de muncă noi succese în producție în anul 1959. Și, precum e datina, cei tineri s-au avîntat din nou in viitoarea dansului, în timp ce vîrstnicii — — se luptă în continuare cu pastrama de cerb și de mistreț — specialitate locală — sau gustînd pe îndelete neasemuitul buchet al licorilor podgoriilor moldovene. Afară, micii colindători au mers din casă în casă, urînd tuturora pace și voie bună, și plesnind voinicește din harapnice pînă-n zori de zi. , . ... și al minerilor dorneni De fapt, pentru minerii din bazinul Dornelor Anul Nou a sosit mai devreme cu cîteva zile, încă mulți dintre ei lucrind mai tul anului demult în con1959. In noaptea revelionului peste 150 de mineri, maiștri, ingineri, tehnicieni și funcționari împreună cu familiile lor, au ținut să petreacă laolaltă ultimele și respectiv primele ore ale vechiului și noului an, în elegantul restaurant ii,Macul Roșu*'. Comesenii au toastat cu însuflețire pentru mărețele perspective de dezvoltare a șantierelor miniere la anul 1959, pentru noile construcții de blocuri muncitorești, terminate sau în curs de finisare, pentru viața fericcită a minerilor din patria noastră, pentru pace și socialism. Erau printre comeseni șeful de echipă Vasile Bălan, de la mina Nepomiceni, minerii Constantin Boboc și Leon Știrbu, de la Arșița, mineri evidențiați în depășirea zilnică a normelor de extragere a minereului de mangan, șoferii sulamiiștii Gh. Răzor și Valeriu Nimiuc. In primele minute ale noului an, tovarășul inginer Mircea Buzilă, directorul întreprinderii, a toastat în cinstea bravilor mineri, urîndu-le la mulți ani, noi și sporite succese în producție. Pînă în zori cântecul, voia bună și veselia au domnit la revelionul minerilor. In cîntec și voie bună Textiliștii și textilistele din Botoșani au petrecut revelionul în sala »Casei Sportului“ din cadrul uzinei. Sala, frumos împodobită cu beculețe electrice, aranjate în dispozitive speciale, cu crengi de brad și panglici multicolore a primit sărbătorește, cele peste 80 de perechi de tinere și tineri textiliști. Se aflau in mijlocul comesenilor și Maria Tufă, țesătoare fruntașă, Lucia Vatamaniuc, filatoare. La revelionul anului 1958 a petrecut pentru prima oară împreună și tînăra pereche de muncitori. Viorica și Mihai Cioban, căsătoriți cu puțin timp înainte. Tovarășul Lazăr Popic, ==?;=* ...... prim secretar al comitetului orășenesc de partid, a adus un călduros salut comesenilor și le-a urat ca în anul 1959 să obțină rezultate și mai frumoase în muncă. De asemenea, tov. Neagu Tudorașcu, directorul uzinelor, a felicitat colectivul de muncă al întreprinderii cu prilejul Anului Nou. Apoi, cîntecele de veselie, perinița, hora, valsul, au cuprins în iureșul lor fie cei prezenți. Membrii brigăzii artistice de agitație au interpretat cîntece populare și de muzică ușoară, contribuind prin măestria lor la buna dispoziție a textiliștilor. început promițător Urustul motoarelor de la uzina de impregnat traverse din Ițcani n-a încetat nici în ziua de 1 ianuarie 1559. In uriașele cilindre intrau unul cîte unul vagonetii întăreați cu traverse și stîlpi. Se pregătea prima șarjă a noului an. Mecanicul Petru Wierzbinschi supraveghea procesul de producție. Orele treceau ca și altădată. Dar, iată că acul unui manometru indică, că operațiunea de impregnare s-a terminat. Prima șarjă a fost scoasă. In cilindre au intrat apoi alte vagonete și, de dimineață, de la orele 7 și pînă a doua zi la aceeași oră, muncitorii au impregnat 17 șarje, cu una mai mult debit prevedea planul zilnic. Acest succes, obținut în prima zi a noului an, este sh bucurător. El dovedește că muncitorii de aici folosesc cu pricepere experiența anului care a trecut. După cum s-a mai anunțat, colectivul acestei întreprinderi și-a realizat planul pe 1958 la 28 noiembrie, reușind să impregneze peste plan de la acea dată și pînă la 31 decembrie 2.419 m.c. stîlpi și 2.608 m.c. traverse. In prima zi de muncă a noului an au fost impregnate 685 traverse și 272 de stîlpi și, după cum mi-a declarat tov. Ion Hălăuceanu, șeful uzinei, întregul colectiv este hotărit ca din prima zi a noului an să-și realizeze sarcinile de plan dînd tot mai multe traverse impregnate și ,de cea mai bună calitate, JR, Mi Peste tot, în fiecare colțișor al patriei noastre dragi, Anul Nou 1959 a fost întîmpinat cu bucurie și entuziasm. A lipsit zăpada și gerul care să înghețe urechile micilor urători, dar n-a lipsit veselia. La G.A.S. Coțușca, din raionul Darabani vreo 140 tovarăși — muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari — s-au adunat pentru a-l petrece împreună pe rodnicul an 1958 și a-l intîmpina pe 1959. Printre ei se aflau tractoriștii fruntași Alexandru Janganu, Ion Păduraru, Vasile Amariei, Eugen Amariei, apoi, îngrijitorii de animale, fruntașii Vasile Amurului și Gheorghe Bahrin, precum și mulți alții. Pe la orele 20 revelionul a început. Ceva mai tîrziu, un grup de 20 tractoriști a apărut cu... plugușorul cu trei brazde, tras de un tractor împodobit cu ghirlande de brad ce lăsau să se vadă portretul tovarășului Gheorghiu-Dej. In Gheorghe muget de... buhaiți în cîntec de tractor, băieții și-au încheiat urâtura cu tradiționalul ,.La mulți ani!“. Apoi, în ultimele minute ale vechiului an, au ascultat cu toții, la radio, cuvîntarea tovarășului Chivu Stoica, după care au pășit pragul lui . 1959, cu urale și... clinchet de pahare. Directorul gospodăriei, tov N. Puiu și tov. Mihai Barnea, instructor al Comitetului regional de partid, au vorbit pe scurt despre realizările din anul 1958 și despre sarcinile din noul an. Petrecerea a durat pînă dimineața. VEȘTI DIN COOPERAȚIE Planul de desfacere și aprovizionare pe anul 1958 al cooperativei din comuna Corlăteni, raionul Dorohoi, a fost realizat în proporție de 109, și respectiv 104,6 la sută. In cursul anului trecut s-au vîndut în cele 4 sate ale comunei mărfuri alimentare în valoare de 378.000 lei și industriale in valoare de 868.000 lei. Ținînd cont de cerințele cumpărătorilor, conducerea cooperativei s-a îngrijit să aprovizioneze cooperativa cu cantități îndestulătoare de tablă galvanizată, carton asfaltat, încălțăminte, diferite țesături etc Pînă la 25 decembrie 1958 cooperativa de consum din comuna Corlăteni a încheiat contracte 203 țărani pe anul 1959 cu muncitori, însumând cantitatea de 83.500 kg. cereale și floarea soarelui Printre cei care au contractat primii se numără deputații Constantin Talpan din satul Vlădeni, care a contractat cu cooperativa 600 kg. floarea soarelui, 200 kg. grîu și 200 kg. porumb. Constantin Aniculeasei cu 600 kg. floarea soarelui și 500 kg. grîu și alții. Coresp. AUREL’ ORHEI Cuvîntarea tovarășului Chivu Stoica rostită la posturile de radio cu prilejul Anului Nou Crt prilejul Anului Nou, tovarășul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, a rostit în noaptea de 31 decembrie 1958 la posturile noastre de radio, următoarea cuvîntare: Tovarăși și tovarășe, cetățeni și cetățene. Ne aflăm în pragul Anului Nou, al 15-lea an de cînd poporul nostru a devenit stapîn al propriului său destin- In anul care s-a sfîrșit, pe întinsul țării noastre s-au înălțat noi fabrici, uzine, sonde, centrale electrice, locuințe, școli și spitale, s-a lărgit și s-a consolidat sectorul socialist al agriculturii, s-a îmbunătățit traiul oamenilor muncii de la orașe .Și sate, înfăptuirile rodnice ale acestui an sunt rezultatul muncii creatoare a eroicei noastre clase muncitoare, a harnicei țăranimice, a oamenilor de muncitoacultură legați de popor. Ele sunt rodul politicii marxist-leniniste a partidului nostru care conduce cu mîră sigură poporul muncitor pe drumul socialismului. Succesele pe care le-am obținut au cerut poporului nostru muncitor eforturi susținute, abnegație și elan patriotic în lupta pentru înfrîngerea greutăților, inerente perioadei de mari transformări social-economice și de lichidare a înapoierii în care a fost ținută țara noastră de burghezie și moșierime, însuflețiți de victoriile repurtate, încrezători în viitorul luminos al patriei noastre, strîns uniți în jurul partidului și guvernului, oamenii muncii vor manifesta și în anul care vine același avînt creator în lupta pentru îndeplinirea planului de stat pe anul 1959, pentru traducerea în viață a sarcinilor mărețe pe care partidul nostru le-a pus în fața poporului. Ne apropiem tot mai mult de acel stadiu de dezvoltare cînd rezultatele eforturilor noastre vor fi și mai evidente, asigurînd un nivel tot mai ridicat al bunăstării materiale și culturale a tuturor celor ce muncesc. Trecînd în revistă realizările obținute de poporul nostru în anul ce s-a scurs, ne bucuram totodată de marile realizări ale popoarelor frățești din Uniunea Sovietică și din celelalte țări ale lagărului socialist. Realitatea vie, înfăptuirile materiale și spirituale ale sistemului socialist mondial demonstrează în fața întregii lumi superioritatea socialismului asupra capitalismului. In lumea capitalistă noul an începe pentru oamenii muncii sub semnul fenomenelor tot mai acute ale crizei economice, sub semnul devalorizării și inflației, al agravării șomajului, al atacului reacțiunii împotriva libertăților democratice , lupta oamenilor muncii pentru interesele lor vitale, pentru democrația și progres social capătă o amploare și o intensitate tot mai mare. Poporul nostru este doritor de pace și știe că această năzuință a sa este împartășită de toate popoarele lumii. Popoarele vor să fie eliberate de povara goanei înarmărilor și a cheltuielilor mi-----------r rrr.____♦»litare, de primejdiile grive ale politicii prăpastiei”, dusă,pe margine de agrestorii imperialiști, dornici să cotropească pămînturi străine, sa subjuge alte popoare, să le răpească independența națională și dreptul de a dispune de soarta lor. Succesele însemnate obținute de popoarele iubitoarei de pace în anul 1958 justifică convingerea noastră că anul care vine va fi anul unor noi biruințe ale forțelor păcii, care sunt în măsură să im* piedice orice tentativă a cercurilor imperialiste, dreptată împotriva păcii în* și securități popoarelor. Umăr la umăr cu celelalte țări ale lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, laolaltă cu toate forțele ce luptă pentru pace, Republica Populară Romînă își va aduce și pe viitor contribuția activă la rezolvarea celei mai arzătoare probleme a timpului nostru — asigurarea unei păci trainice în întreaga lume. In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al guvernului Republicii Populare Romîne, al Prezidiului Marii Adunări Naționale, urez din toată inima oamenilor muncii din patria noastră, bărbați, femei, tineri care muncesci cu dragoste și devotament în uzine și fabrici, în mine, pe ogoare, în instituții și lăcașuri de cultură, noi succese în activitatea lor, în lupta pentru construirea socialismului, pentru propășirea țării și fericirea poporului, pentru pace în lumea întreagă, și le adresez tradiționala urare a poporului nostru. La mulți ani ! La realizarea planului producției globale pe anul 195S până la data de 13 decembrie de către colectivul de muncitori al uzinelor textile „Moldova“ din Botoșani, o contribuție de seama și-a adus și comunista Nuța Arneanu. Avind o înaltă calificare la locul de muncă, se menține fruntașă in producție de 4 ani de zile. Astfel, ea lucrează acum la 3 părți de ring. foto: D. VINTILA TINERETUL CAPITALEI A SĂRBĂTORIT ANUL NOU In noaptea de 31 decembrie, Palatul Republicii a fremătat de cîntece și veselie. A avut loc aici un mare carnaval al tineretului din Capitală, primul carnaval organizat în Palatul Republicii de Comitetul orășenesc U.T.M. București cu sprijinul C. C. al U. T .M. In sălile unde cu ani în urmă benchetuiau regele și clica lui, peste 2.000 de tineri muncitori fruntași în producție din întreprinderile bucureștene, tineri intelectuali merituoși, studenți romîni și străini și elevi fruntași la învățătură, tineri militari ai armatei noastre populare au petrecut cu voioșie tradiționala noapte de Anul Notu . La programul bogat și vărsat al carnavalului și-au dat concursul cei mai buni soliști de muzică ușoară și populari din Capitală, artiști ai Teatruluii de Estradă și ai Circului de Stat, formații de artiști amatori, orchestre dai dans etc. N-a lipsit nici plugușorul și nici Moș Gerilli care a împărțit darurilov. Virgil Trofin, primsecretar al C C. al U.T.M., a felicitat călduros pe tineri ce prilejul noului an, unindu-ie sănătate, fericire și succes#j tot mai mari, și mai frumoase în muncă. In curtea și în Piața Palatului Republicii s-a desfășurat un minunat și deosebit de spectaculos foc de artificii. ★ Revelioane ale tineretului bucureștean au avut loc la toate raioanele Capitalei. (Agerpres). pi i-a ;« Colectivă bogată — colectiviști înstăriți In sediul gospodăriei colective „1907“‘ din Vlăsinești, un om mai în vîrstă cerceta cu atenție niște tabere. — Am venit ca să-mi dați un bon pentru magazie tovarășe președinte, sa iau produsele agricole — i se adresă un colectivist. Președintele, după ce privi tabelul, scrise repede pe o bucată de hîrtie zilele muncă și cantitățile ce i se cuveneau și o întinse bucuros colectivistului [UNK] — Ai de primit multe produse. Dacă-i cazul poți lua și două care cu boi sau camionul să le duci acasă... — împărțiți veniturile? mă adresai eu. — Da.. Am început de cîteva zile. E greu tovarășe! Avem multe produse de transportat și nu ne mai ajung atelajele — spuse în glumă președintele. — Dar cu ați obținut la hectar? — Asta poate să v-o spună mai precis tov. Balan Ion. Inginerul agronom, un tinerel brunet, scoase notesul din buzunar și începu să-mi spună: 1430 kg. grîu, 3.000 kg. porumb, 16.600 kg. sfeclă de zahăr, 1630 kg. floarea soarelui, 26.180 kg. cartofi, 26.000 kg. sfeclă furajeră la hectar... fam întrecut pe întovărășiți cu 400 kg. grîu, 1200 kg. porumb, 3.600 kg. sfeclă de zahăr și 16.000 kg. cartofi la hectar. Ceea ce ne face ca noi să ne mîndrim și mai mult sînt rezultatele pe care le-am obținut de la grădina de legume și zarzavaturi. Am cules la hectar 35.000 kg. varză, 30.000 kg. roșii, 16 000 kg. ardei grași, 20.000 kg. vinete și alte produse Aceste producții le-am realizat datorită faptului că am irigat o suprafață de 7 ha. Zi și noapte colectivistul Coșuleanu Gheorghe a avut grijă să dea apa plantelor căci vara asta a fost cam secetoasă. Colectiviștii Burac Gheorghe, Crețuloan, Maric A. Teodor, Diaconescu Aristița și alții au devenit grădinari pricepuți. Numai grădina de Legume și zarzavaturi ne-a adus un venit de peste 200 000 lei. — Și cu sectorul zootehnic ne mîndrim. Ne-a adus un venit de peste 150.000 lei — interveni președintele. Am predat pe bază de contract 20.000 litri lapte de oaie, 10.000 litri lapte de vacă, 500 kg. lină, 70 porci, 4 bovine etc. Din discuțiile purtate am aflat că colectiva din Vlăsinești are 47 bovine din care 21 vaci, 21 porcine din care 19 scroafe, 550 oi, 179 păsări de curte, 20 cai, 32 familii de albine, un iaz populat cu pește etc. Colectiviștii și-au construit 2 magazii, 2 grajduri, un saivan și o maternitate pentru scroafe. Averea obștească a crescut mult in ultimii ani. Dacă la constituirea gospodăriei agricole colective fondul de bază era de 20.895 lei, în prezent el depășește 800.000 lei. Cu toate că gospodăria colectiva a valorificat pe bază de contract aproape 50 000 kg. griu, porumb și floarea soarelui, colectiviștilor le-a revenit pentru o zi-muncă peste 10 kg. produse agricole. In plus ei au mai primit tină, brînză, vin, miere de albine, legume și zarzavaturi furaje etc. și cîte 13 lei numerar, valoarea totală a zilei muncă ajungind să fie de 41 Í lei. Colectivistul Crețu V illie, de pildă, pentru 482 zile l> muncă a primit peste 5 000 kg grei, porumb, floarea soarrelui, 54 kg. zahăr, 48 kg brînză de oi, 6.266 lei, înseminate cantități de legume și zarzavaturi, furaje etc. Mari cantități de produse agricole și suma frumoase de bani au primit și colectiviștii Soloman I. Dumitru, Crețu C. Filareta și alții. In ultimii ani viața colectiviștilor a devenit tot mai îmbelșugată. 23 și-au construit case colectiviști, mindre și arătoase. Mulți colectiviști și-au cumpărat mobilă, aparate de radio, mașini de cusut, biciclete etc. . La plecare tov. Ioan Lebădă, președintele colectivei, mindru de aceste realizări, mi-a spus: — Colectiva noastră-i bogată ! Bogați sunt și colectiviștii. Nu-i de mirare că anul acesta 78 familii de întovărășiți au cerut să-i primim în marea noastră familie. E numai un început. Nu peste mult timp tot satul va fi colectivizat. 1. GAVRIL PANDU E DE ONOAOE Vă prezentăm fruntași dri producție de la Întreprinderea de industrie locală ,’Ra& răul, din Cimpulung, IANOȘ GfEORGHH miner la cariera de piatră „Izvorul Albii. ■ TIMOFTE 10 AN încărcător var la furnalul Pojorita