Zori Noi, ianuarie 1959 (Anul 12, nr. 3447-3471)

1959-01-03 / nr. 3447

Pagina 2-a ZORI NOI LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE ÎNSA A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE LEGEA pentru aprobarea bugetului de stat pe anul 1959 Art. I. —* Se aprobă buge­tul de stat pe anul 1959 la venituri în sumă de 51.833,0 m­ilioane lei și la cheltuieli în sumă de 51.033,0 milioa­ne lei, cu o depășire a veni­turilor față de cheltuieli de €00,0 milioane lei. Art. 2. — Veniturile bu­getului de stat pe anul 1959 , la întreprinderile și or­ganizațiile economice de stat­­ cooperatiste se stabilesc sumă totală de 47.212,5 milioane lei. Art. 3. — Veniturile bu­getului de stat pe anul 1959 provenite din impozite și taxe de la populație se sta­bilesc în sumă de 4620,5 mi­lioane lei. Art. 4­ — Cheltuielile bu­­getului de stat pe anul 1959 pentru finanțarea econo­­miei naționale se aprobă în sumă de 28.898,1 milioane lei, din care pentru finan­țarea investițiilor 0.858,4 milioane lei. capitale Fondurile din resursele proprii ale întreprinderilor și organizațiilor economice e stat ce se vor utiliza în anul 1959 pentru finanțarea economiei naționale, în afa­­­a sumelor alocate de la bu­get, se stabilesc în sumă de­ 1.993,7 milioane lei­ Art. 5. — Cheltuielile bu­­getului de stat pe anul 1959, pentru finanțarea acțiunilor social-culturale se aprobă în sum­ă de 11.928,4 milioane lei, din care: a) pentru finanțarea acțiu­nilor înscrise în bugetul asi­gurărilor sociale de stat 2748,0 milioane lei: b) pentru învățămînt 8042,6 milioane lei; c)­ pentru știință și cula­tură 957,1 milioane lei; d) pentru sănătate, cultu­ră fizică și sport 2773,4 mi­­oane lei; ) e) pentru prevederi socia­le 867,3 milioane lei; f) pentru plata alocației de stat pentru copii și a aju­torului familial de stat 1540,0­ milioane lei. Art. 6­ — Cheltuielile bu­getului de stat pe anul 1959 pentru întreținerea aparatu­lui administrativ, organelor judecătorești și procuraturii, se aprobă în sumă de 1.475,2 milioane lei. Art. 7 — Cheltuielile bu­­getului de stat pe anul 1959 pentru apărarea statului se aprobă în sumă de 3650,0­­ milioane lei. Art.8. — Fondul de rezer­vă bugetară se stabilește în sumă de 3.306,0 milioane lei din care: — 3.206,0 milioane lei In bugetul republican la dispo­ziția Consiliului de Miniștri și — 100,0 milioane lei în bugetele sfaturilor populare ale regiunilor și al orașului București la dispoziția co­mitetelor executive ale sfatu­rilor populare respective, potrivit repartizării aprobate de Consiliul de Miniștri. Art. 9. —■ Bugetul repu­blican se aprobă la venituri în sumă de 43.002,6 milioa­ne lei, iar la cheltuieli in sumă de 42.202,6 milioane lei­ cu o depășire a venituri­lor față de cheltuieli în sumă de 800,0 milioane lei. Art. 10. — In suma totală a veniturilor și cheltuielilor bugetului republican, venitu­rile bugetului asigurărilor Pentru echilibrarea buge­tului Sfatului popular al regiunii Iași pe anul 1959, se stabilește o dotație din bugetul republican în sumă de 54.924 mii lei. Art. 13. — Ministerele, ins­tituțiile centrale și comitete­le executive ale sfaturilor populare vor lua toate mă­surile necesare pentru înde­plinirea de către fiecare în­treprindere și organizație e­­comomică în subordine­a pla­­nurilor lor de producție în volumul și sortimentele sta­bilite, a sarcinii de creștere a productivității m­uncii și de reducere a prețului de cost în vederea creșterii rentabi­lității și asigurării vărsării la timp și integral a veniturilor bugetului de stat. Conducătorii ministerelor­ sociale de stat se aprobă în sumă de 3.008,0 milioane lei, iar cheltuielile îin sumă de 2­748,0 milioane lei. Art- 11. — Bugetele sfa­turilor populare ale regiuni­lor și al orașului București, cum și cotele defalcate din impozitele di stat și soldurile veniturile de tranzitorii se aprobă la următoarele sume: Art. 12. — Pentru anu­l 1959 se stabilesc următoare­le cote defalcate din impozi­tele și veniturile de stat la bugetele sfaturilor populare ale regiunilor și al orașului București: instituțiilor centrale, comite­tele executive ale sfaturilor populare, precum și conducă­­torii tuturor unităților eco­nomice și bugetare sunt obli­gați să respecte întocmai dis­pozițiile legale în vigoare cu privire la folosirea raționa­lă și economicoasă a mijloa­celor bugetare. Art. 14. — Se aprobă con­tul general de execuție a bu­­getului de stat pe anul 1957 la venituri în sumă de 45-202 milioane lei și la cheltuieli în sumă de 43.854 milioane lei cu o depășire a veniturilor față de cheltuieli în sumă de 1.348 milioane lei. În problemele ce interesează și pe­ unii și pe ceilalți. De pildă, regiunile nu cunosc încă concret ce intenționează să facă Ministerul Agri­culturii și Silviculturii in domeniul investițiilor în fie­care regiune. Or, nu poate fi­mei o îndoială că din ob­servațiile și sugestiile regiu­nilor are de câ­stigat in primul rind Ministerul Agriculturii și Silviculturii — asa cum are de ciștigat de pe ur­ma acestui ajutor orice mi­nister, pentru care sprijinul organelor locale este o posi­bilitate de a evita unele gre­șeli birocratice, trebuie spus un spirit autocritic că nici noi, cei de la C­ S.R, Ministe­rul Finanțelor și alte ministe­re economice, n-am găsit încă o metodă potrivită pentru a pune regiunile în situația să cunoască oui timp ceea ce ministerele planifică și inten­ționează să facă în regiunile respective. Sunt toate motivele să fim convinși că, dacă ministerele ar fi cerut iar organele lo­cale ar fi dat un sprijin efec­tiv, unele dintre întîrzierile de punere în funcțiune a obi­ectivelor noi industriale, mai ales cele datorate secto­rului construcțiilor, ar fi pu­tut fi evitate. Pentru o mai bună execu­tare a planului și a bugetu­lui pe anul 1959 va fi nece­sară o colaborare rodnică și mereu mai strinsă intre mi­nistere și organele locale și pentru aceasta trebuie găsite forme potrivite. Legăturile organelor locale cu ministerele și alte organe centrale trebuie să capete un caracter permanent, operativ. Organele locale trebuie­ să semnaleze conducerilor minis­terelor orice deficiență care se ivește chiar în momentul apariției ei-Discuțiile din Marea Adu­nare Națională au confirmat încă odată, pe bază de numeroa­se fapte și exemple, capa­citatea organelor locale de a rezolva bine problemele eco­­nomico-financiare ce le stau in față. Cu atit mai mult este necesar și este posibil, la ni­­velul la care am ajuns, să eliminăm lipsurile pe care le-am avut In activitatea eco­­nomico-financiară a organelor locale in cursul anului 1958. Vorbitorul a amintit că In 1958 bugetele sfaturilor popu­lare ca urmare a unor chel­tuieli neproductive și a nere­alizării integrale a venituri­­lor proiectate, au trebuit să fie alimentate, peste preve­derile initare, cu fonduri de la bugetul republican, situa­­tia aceasta nu trebuie să se mai repete in anul 1959. Pe lingă fondurile alocate de buget, la lucrările de în­treținere și reparare a drumu­rilor, a podurilor și altele,reo­­miterele executive ale sfaturi­lor populare au posibilitatea să folosească contribuția muncă cu brațele și cu ate­ri­tatele a cetățenilor din comu­na respectivă. Nu există un domeniu mai accesibil pentru folosirea a­­cestei contribuții în muncă decit lucrările de hidroameli­­orare, de desecare și în special de drumuri. Interesul nemijlocit al locuitorilor din comunele învecinate locurilor unde se fac aceste lucrări este atît de evident și de di­rect, încît este suficient numai să-i chemăm și suntem­ con­vinși — așa cum arată și rezultatele în unele regiuni unde s-a făcut acest apel — că vor veni. Vorbitorul a amintit că și în acest an, bugetul statului a avut de acoperit goluri de mijloace circu­lnte provenite din activitatea nes­­tisfacă­­toare a unor întreprinderi, deși aceste goluri au scăzut an de an- Trebuie muncit ast­fel nncit așa cum a indicat conducerea partidului si gu­vernului, in 1960 să nu mai fie nevoie de acoperit din bu­getul statului nici un fel de goluri provocate de activita­tea nesatisfăcătoare a între­prinderilor in cursul anului 1959. Aceasta cere din partea tuturor organelor centrale si locale, din partea conduceri­lor unităților economice o foarte mare atentie pentru îmbunătățirea folosirii mijloa­celor circulante, pentru redu­cerea consumurilor de mate­riale, pentru accelerarea vite­zei de circulație a bunurilor etc. Vorbitorul s-a ocupat în cont­nuare de activitatea GAS- urîlor, arătînd că aportul a­­cestora în formarea tontului central de cereale și carne a crescut considerabil, de cîteva ori față de ceea ce era acum 3—4 ani. și a fost deosebit de prețios in acest an cu con­diții climaterice nefavorabile. Din acest punct de vedere, re­zultatele obținute de uAL- uri sunt satisfăcătoare și tre­buie să aplicăm în continua­re cu aceeași fermitate linia indicată de partid. Din punct de vedere finan­ciar insă, re­zultatele Gostat-urilor răm­în in urma celor obținute în do­meniul producției și este ne­cesar ca toate departamentele respective și ministerele, cit și organele locale să dea cea mai mare atenție atit produc­ției cantitative din GAS-uri cit și condițiilor financiare­­economice, condițiilor de preț de cost și de rentabilitate și care se obține producția res­pectivă. In expunerile făcute aici— a spus in încheiere tov. Al. Bîrlădeanu, au fost adresate unele critici unor organe cen­trale și unor ministere. Par­tea covirșitoare a acestor cri­tici sunt justificate și fără îndoială că cei cărora crit­cile le-au fost adresate, vor ține seama de ele in activitatea lor viitoare. Considerind că sunt in asentimentul tovarăși­lor criticați, îmi permit in nu­mele lor să exprim mulțu­miri tovarășilor care au adus aceste critici. Unele din pro­blemele ridicate vor trebui, probabil, studiate și prezen­tate spre examinare Consiliu­lui de Miniștri. De asemenea, Ministerul Finanțelor, băncile, secțiunile financiare, organele de con­trol financiar vor trebui să-și îmbunătățească radical acti­vitatea, să a­jute efectiv și în timp util întreprinderile eco­nomice. Angajamentele luate în se­siune de unii tovarăși depu­tați in ceea ce privește activi­tatea din domeniile respecti­ve, vor a­juta fără îndoială la realizarea în condiții mai bune a bugetului și planului economic. Pentru rezolvarea sarcinilor de plan, stabilite de plenara din noiembrie 1958 a CC. al P­M.R., avem toate premisele materiale și finan­ciare. Pe baza lărgirii necon­tenite a producției, prin ri­dicarea productivității și re­ducerea prețului de cost, vom asigura mijloacele necesare dezvoltării economiei naționa­le- creșterii culturii, aoi­rării nivelului de trai, vom asigura înflorirea patriei noastre în cadrul lagărului socialist Pentru aceasta avem și toate resursele inepuizabile ale clasei noastre muncitoare, ale poporului nostru munci­tor — inițiativă si energie, devotament și pricepere — și avem conducerea Munucitoresc Român.Partidului — un mii lei — B fa Uraouos VENITURI OH £ ~k = “>-r — 3 a2. £ -2 -o­o " E ► O .= t» 2­e­c «­­/>*­W O ^3 _ £ í ü 12 *c­o­o .u.c 1. Bacău 2. Baia Mare 8. București 4. Cluj 5. Constanta 6. Craiova 7. Galati 8. Hunedoara 9. Iași 10. Oradea 11. Pitești 12. Ploești 13. Stalin 14. Suceava 15. Timișoara 465.917 372.442 517.427 581.716 455.047 649.271 488.395 303.890 606.432 386.981 429.665 660.123 648.161 392.059 623.533 16. Regiunea Autonomă Maghiară 425.860 17. Oraș București 1.223.496 290.569 222.434 271.915 321.081 255.751 355.561 254.175 160.227 268.578 206.773 290.828 246.806 226.687 227.931 211.951 220.590 535.251 465.917 372.442 517.427 581.716 455.047 549.271 488.395 303.890 506.432 386.981 429.665 560.123 548.161 392.059 623.533 425.860 1.223.496 5.000 4.000 7.000 7.000 5.000 7.000 6.000 4.000 6.000 5.000 6.000 7.000 5.000 5.000 7.000 5.000 9.000 Total 8.830.415 4.567.108 8.830.415 lOO.OuU et •ao= Procentul de defalcare •3 « « «Sr" — « M jS J- 0­3-9­S­2­0­­77. « o. o *r* u. zi •­giSci­a­o £• O­1^1­J­S­8 ■ sr aj c a. a. — a JS C .jca .u O =3 > “• 2o e Î3.H So­­o.tm E * _ th -rs: •o c< £(/3 9.8.7.6.5.4.3.2.1. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. Bacău Baia Mare București Cluj Constanta Craiova Galați Hunedoara Iași Oradea Pitești Ploești Stalin Suceava Timișoara 100 90 55 70 75 J0Q 75 50 100 65 10Ó 15 30 90 10 Regiunea Autonomă Maghiară 55 Oraș București 36 90 95 50 70 90 100 80 60 100 50 100 55 45 100 30 85 55 100 90 60 75 85 70 60 80 100 95 90 80 70 90 70 55 100 70 75 45 40 75 55 45 45 100 50 60 45 65 75 40 60 100* Cuvîntul deputatului Alexandru Bîrlădeanu vicepreședinte al Consiliului d­e Miniștri Unanimitatea celor ce au luat cuvîntul în cadrul dezba­terilor asupra proiectului de b­uget pe anul 1959 și-a ex­primat complecta adeziune­ată de prevederile acestui proiect, față de structura bu­getului, de rolul pe care el trebuie să-l îndeplinească în­­ realizarea sarcinilor politico­­econ­omice de dezvoltare a țării noastre­ Analizând pe rând diver­i»­aspecte și ca­pitole ale proiectului, tovară­șii deputați au subliniat ca­racterul socialist, pașnic, con­structiv al acestuia. In același timp, în majori­tatea cuvîntărilor ținute de tovarășii deputați, alături de enumerar­ea unor rezultate obținute în activitatea econo­mică din diverse regiuni diverse unități, au fost sem­ii­nalate și o serie de lipsuri pe c­are le întîlnim în activitatea noastră curentă. Cea mai mare parte a lipsurilor semnalate ilustrează faptul că in econo­mia noastră există încă re­zerve pe care nu le mobili­zăm suficient și că mai sunt cazuri in care fondurile mate­riale și bănești sunt cheltuite fără un adevărat și înalt spi­rit gospodăresc. Ridicarea acestor probleme și modul cum au fost tratate de tovarășii deputați așează dezbaterile noastre din Marea­ Adunare Națională pe linia hotărîrilor plenarei C. C. al P.M.R din noiembrie, luate pe baza expunerii tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, constituie o ilustrare a unității moral­­politice a poporului nostru, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român. Subliniind necesitatea unei preocupări permanente pentru îndeplinirea în cele mai bune condiții a bugetului, tov. AS Bîrlădeanu a spus : Am as­cultat cu toții, cu multă bucu­rie, expunerea realizărilor ob­ținute de organele locale ale puterii de stat, prezentată de tovarășii deputați din regi­uni. Realizările în domeniul construcției de locuințe, in domeniul agriculturii, al hi­­droaihelioratiilor, al indus­­triei locale etc., dovedesc ca­pacitatea crescută a organe­lor locale de a rezolva o serie întreagă de sarcini noi. Paralel a crescut și capaci­­tatea organelor locale de a a­juta efectiv organele centra­le în munca ce le revine aces­tora, și de aceea consider că prea aici acel puțin au fost criticați tovarăși din con­ducerile ministerelor care nu apelează încă cu toată hotărî­­rea și încrederea la statul și la sprijinul organelor locale Cuvîntul Proiectul bugetului de stat anul 1959 — a spus voi­­itorul — prevede o serioa­sa creștere in raport cu bu­getul anului 1958. Această creștere este o dovadă a dez­voltării continue a economiei t­ noastre pe linia trasa­­de partid, a măririi veni­tului național, a unei eco­nomii trainice și stabile, care asigură ridicarea sistematici a nivelului de trai al oame­nilor muncai. Proiectul de buget pe anul 1959 se sprijină pe realiză­rile importante obținute in ultimii ani de poporul nos­tru. La acestea au contribuit și oamenii muncii din re­giunea Suceava. Planul pro­ducției globale industriale a fost realizat în acest an în proporție de 102 la sută, pro­ductivitatea muncii a crescut cu 4,1 la sută față de cea planificată, s-au realizat be­­neficii peste plan de aproape 15.000.000 lei. Valoarea pro­duselor agricole vindute de oamenii muncii din agricul­tură pentru fondul central al statului a crescut cu 10 la sută față de anul 1957. In frunte se află gospodă­riile agricole de stat, care au realizat un beneficiu de a­­proape á milioane lei. In continuare vorbitorul a arătat că în anul 1959 pon­derea veniturilor proprii la acoperirea bugetului local va fi de peste 40 la sută. Prin îmbunătățirea activității eco­nomico - financiare între­prinderile de interes local vor spori cu 3 milioane lei față de 1958 fondurile date bugetului local. Regiunea Suceava este regiune cu o industrie nici o tînără, nedezvoltată, dar cu bogății numeroase și posibi­lități de a contribui din plin la înflorirea economiei noas­tre naționale. O mare bogă­­ție a regiunii o constituie pădurile. Pentru obținerea u­­nor indici superiori în va­lorificarea masei lemnoase, pe baza discuțiilor cu mun­citorii, s-au prevăzut măsuri care vor face ca din aceeași masă lemnoasă exploatată era deputatului Ene (regiunea Suceava) ce obțină în plus, lață de 1958 128.361 m.c. material lemnos de calitate superioa­ră. In regiune se va construi o fabrică de celuloză și un combinat de plăci aglomera­te, placaj și mobită. în vederea extinderii și ief­tinirii lucrărilor de construi­re, modernizare și întreținere a drumurilor se vor deschi­de cariere de piatră și ba­lastiere in apropierea șan­tierelor, spre a se înlătura transporturile costisitoare, iar valoarea lucrărilor executate prin muncă voluntara se va ridica la peste 9 milioane lei. Măsurile luate in gospo­dăriile agricole de stat vor spori livrările pentru fondul central cu 8.000 tone grîu și 1.000 tone carne față de 1958 și vor permite realiza­rea de beneficii în valoare de circa 1.000 lei la fiecare hectar teren arabil. Vorbito­rul a criticat Departamentul Gospodăriilor Agricole de Stat pentru insuficienta pre­ocupare de ieftinire a con­strucțiilor și de creștere a șeptelului în G.A.S. Tov. Bu­ Țurcana cur Șchiopu, șeful departa­mentului G.A.S., se pregăteș­te de multă vreme să vină în regiunea Suceava, însă pînă acum n-a ajuns să treacă mai sus de Iași. Vor­bitorul a cerut ca M­inisterul Agriculturii și Silviculturii să sprijine mai mult regiunea în acțiunea de redare de noi terenuri agriculturii și de irigări. In 1959, prin muncă vo­luntară, se vor executa lu­crări de desecări pe 8.310 ha., de combatere a eroziu­nilor pe 7.610 ha., se vor face irigații pe 655 ha. și se vor amenaja 24 de iazuri cu o suprafața de 1.174 ha. îndeplinind sarcinile plena­­rei C.C. al P.M.R. din no­iembrie, ținînd seama de con­dițiile climaterice favorabile și de experiența in cultiva­rea sfeclei de zahăr în re­giune suprafețele insămînta­­te cu această cultură vor fi extinse cu 28 la sută și se va urmări obținerea unui spor la ha. de circa 5.000 kg. față de anul 1958. Aceeași atenție se va acorda cultu­rilor de floarea-soarelui. In anul 1948, în regiunea Suceava funcționau 236 că­mine culturale. Astăzi în re­giune există 591 cămine cul­turale, 156 case de cu­it și 63 colțuri roșii la gospodă­riile colective. Numai în ul­timii 2 ani au fost construi­­te și date în folosință 50 de localuri pentru căminele cul­turale și sunt în curs de con­strucție încă 50 Tot în anul 1958 au fost terminate con­strucțiile teatrului de stat „Mihail Eminescu“ din Bo­toșani, Teatrului de păpuși din Botoșani, Casei raionale de cultură „Alexandru Sahia“ din Rădăuți etc­ In cursul anului 1958 au fost vîndute prin librării și cooperativele sătești 570.000 cărți. Fiecare al 4-lea locui­tor este abonat la un ziar sau revistă. In 1952 existau în regiune 5.933 de abonamen­te la radio și 5 centre de ra­­dioficare. In prezent există 20.650 abonați la radio și 33.000 abonați la cele 14 centre de radioficare. ȘTIRI DIN RAIONUL SĂVENI Muncesc cu spor In cinstea zilei de 30 De­cembrie 1958, mecanizatorii de la S.M.T- a obținut rezultate Săveni au impor­­­­tante în campania de re­parații a tractoarelor și mașinilor agricole. Au fost reparate pînă în pre­zent, un număr de 48 pluguri de tractor, 4 trac­toare K.D., 9 semănători, 3 grupe cu discuri, 3 re­morci dormitor și 5 re­morci de tractor. De ase­menea, la un număr de 7 tractoare K-D, repara­­țiile sunt făcute în pro­cent de peste 50 la sută, dintre care la 2 tractoa­re motoarele se află în rodaj. Coreap- D. CURCAN Se mărește patrimoniul pomicol Dezvoltarea sectorului pomicol în gospodăriile colective, întovărășirile a­­gricole și în unitățile de stat din raionul Săveni este o preocupare perma­nentă a secției agricole­­ raionale. Numai în toam­na aceasta, în cadrul gos­­­­podăriilor colective întovărășirilor s-au plan­șs­tat peste 1100 pomi fruc­tiferi. Pentru primăvara anu­lui 1959 secția agricolă raională a luat măsuri pentru procurarea și dis­tribuirea a încă 2500 pu­­ieți de pomi fructiferi a u­nităților cooperatiste. O noua stațiune comunală «le montă De curînd, în comuna Adășeni s-a dat în folo­­siință una din cele mai moderne stațiuni de mon­­tă din raionul Săveni. Noua stațiune de montă , permite cazarea în cele­­ mai bune condiții a celor 1­10 tauri, 2 armăsari și 5 vieri și are camere pentru­­ prepararea furajelor, fî­­r­nar, boxe pentru vieri, o groapă betonată pentru­­ siloz, platformă modernă pentru gunoi, precum și locuință pentru îngrijitori. La I Cl.A­. Burdujeni a fost terminați cotntruatU xavilianului­­, administratitn i. "m­S m

Next