Zori Noi, iulie 1959 (Anul 12, nr. 3598-3624)
1959-07-22 / nr. 3616
r ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 ANUL XIII — NR. 3616 MIERCURI 22 IULIE 1959 4 PAGINI — 20 BANI LA IACOBENI. A intrat în funcțiune stația de preparare a minereului de mangan La Iacobeni. In bazinul minier din Vatra Dornei, a intrat recent in funcțiune o stație de preparare a minereului de manaan prin procedeul de sea) și concentrare pe pase oscilante. Supus noului procedeu tehnologic, minereul de mangan își sporește conținutul în mangan de la 20-22 la sută la 30-32 la sută. înainte de termen cu o lună Cu realizări însemnate întîmpină măreața sărbătoare de 23 August și muncitorii din cadrul întreprinderii de industrie locală „Rarăul“ din Cîmpulung. Aici au intrat în producție, cu o lună înainte de angajamentul luat, fabrica de cărămizi de la Bodea cu o capacitate de 1.000 000 cărămizi anual și fabrica de plăci mozaicate de la Izvorul Alb. De la 37.300 lei, la 33.700 lei costul unui apartament Pe șantierele de locuințe din Suceava, constructorii desfășoară o susținută întrecere pentru reducerea prețului de cost pe apartament In cvartalul de locuințe de pe strada Mihai Viteazul, unde se construiesc 8 blocuri cu 108 apartamente, constructorii s-au angajat ca în cinstea celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei noastre să dea în folosință primele 36 de apartamente. La proiectarea acestui proiectanții Institutului cvartal, regional au folosit cele mai economice soluții. Astfel, ținînd seama de specificul local, apartamentele cu 2 și 3 camere au niște bucătării care sînt despărțite de camerele de zi prin perdele. De asemenea s-au înlocuit unele materiale mai scumpe cu altele mai ieftine, fără ca aceasta să diminueze calitatea și confortul locuințelor. Costul unui apartament în aceste blocuri a fost planificat la 37.300 lei. Constructorii s-au angajat ca, prin aplicarea unor măsuri tehnice și organizatorice, să reducă prețul de cost cu încă 3.000 — 4.000 lei. Astfel, la ultimul etaj s-a lucrat zidărie Vlasov, iar pardoselile oarbe au fost înlocuite cu pardoseli de rumeguș cu beton. De asemenea, la turnarea betoanelor monolit s-au folosit cofraje din panouri care pot fi folosite de mai multe ori, iar pereții despărțitori, fără sarcini, se execută din plăci de ipsos cu zgură care au o mai mare izolare termică și acustică și costă cu 50 lei mai puțin pe mp de zid. însemnate economii se obțin pe acest șantier în urma intrării în producție a stației de preparat betoane care de* t . . Adunare în fabrica de lăzi a combinatului forestier „Bernat Andrei“. Pe fețele tuturor, începînd de la cel mai tînăr pînă la cel mai vîrstnic muncitor, se poate citi aceeași mulțumire. Se dă citire textului Hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. anii 13—14 iulie a.c. Au vorbit apoi numeroși muncitori, manifestîndu-și bucuria față de măsurile luate de partid pentru ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Totodată, în semn de recunoștință față de partid, ei și-au luat noi angajamente în producție. — Tovarăși, a spus muncitorul Ion Ursu, să răspundem grijii partidului față de noi, intensificîndu-ne eforturile pentru a obține succese și mai importante în muncă. Putem realiza mai multe economii, folosind judicios resursele existente în fiecare loc de muncă și întrebuințînd întreaga capacitate de producție a mașinilor- Colectivul de muncitori din brigada pe care o conduc se angajează să realizeze, pînă la sfîrșitul anului, pe întreaga fabrică de lăzi, economii în valoare de 100.000 de lei pe servește grupul de șantiere din orașul Suceava. Prin folosirea stației de preparat betoane, costul unui metru cub de mortar și beton a fost redus cu 8 lei pe m.c Toate aceste măsuri au făcut ca prețul de cost pe apartament față de proiect să fie redus cu 3.600 lei. Constructorii raportează cu merturie că și-au îndeplinit angajamentul luat. Prețul de cost la apartamentele care în curînd își vor primi locatarii a fost scăzut la 33.700 lei, pe cele propuse anterior. De asemenea, propunem constituirea unei brigăzi de tineret, care să contribuie la îmbunătățirea calității produselor și la realizarea de economii. In depozitul de bușteni, colectivul de muncitori s-a angajat să economisească, pînă la sfîrșitul anului, încă 60.000 de lei, prin secționarea și sortarea mai justă a buștenilor și prin economisirea materialelor tehnice. Și muncitorii din hala gaterelor și-au exprimat hotărîrea de a răspunde grijii partidului prin dobîndirea de noi și importante succese în producție. Muncitorii Aurel Ursuț, Gavril Cervenca, Ioan Chiraș, s-au angajat ca, împreună cu întregul colectiv, să realizeze economii în valoare de 75.000 lei. întregul colectiv de muncitori ai întreprinderii s-a angajat ca, pînă la sfîrșitul anului, să economisească, peste angajamentele luate la chemarea celor 8 întreprinderi bucureștene, peste 400.000 de lei, încă 400.000 lei economii pînă la sfîrșitul anului Se construiește o nouă fabrică De curund am plecat spre Gura Sadovei, locul unde se înalță noua fabrică de lapte praf „Rarăulu, însoțit de un grup de tehnicieni, de la șantierul de construcții. Chiar la poarta șantierului 1 am întâlnit o briigadă de tinere entuziaste care plecau la un punct de lucru. Le-am însoțit. Am aflat că tinerele sunt din comunele Fundul Moldovei și , Botuș, Veniseră să lucreze voluntar la construcția fabricii. Șeful șantierului le-a îndrumat spre punctul de lucru — „bazinele de apă". Aici, pe creasta unui deal, se vor construi uriașe bazine care vor asigura cu apă potabilă nu numai necesitățile viitoarei fabrici, dar vor îmbunătăți aprovizionarea cu apă potabilă și a locuitorilor din oraș. Cele 20 de tinere s-au implnzit de-a lungul liniei de țăruși care indică viitorul drum de acces spre bazine. Șeful șantierului, un om trecut de 30 de ani, energic de felul lui, a început să le dea explicații. Maria și Livia Onofreicius, Despina Poenaru, Veronica Zdrob, surorile Rodica și Mariana Doroftei, l-au înconjurat pe șeful de șantier, ascultînd explicațiile referitoare la construcția drumului. — Și cum trebuie să lucrăm?, — mai întrebă încă odată o fetișcană. Inginerul a pus mina pe hîrleț, arătînd practic cum trebuie executată lucrarea: — Ei, vedeți , spuse inginerul. Măsurăm două cozi de lopată spre stingă, apoi cu hîrlețul săpăm citeva trepte. Acestea vor împiedica alunecarea de teren atunci cînd vom descongestiona cealaltă parte de teren, . Fetele au și început munca. Cînd m-am despărțit de ele se săpaseră vreo 10 metri de teren, iar cînd le-am vizitat a doua oară, fîșia săpată se întindea pe o lungime de peste 40 de metri. Pe șantierul fabricii vin să lucreze în mod voluntar nu numai locuitorii din comunele învecinate, ci și cetățeni din oraș/ muncitori, tehnicieni, funcționari. La încărcarea și descărcarea cărămizilor, lucrau cu entuziasm membrii brigăzii de muncă patriotică de la spitalul unificat din Cîmpulung, condusă de medicul chirurg Dinulescu. De dimineață și pînă pe la orele 11 ei încărcaseră vreo 4 remorci. Totuși, lucrul nu se desfășura așa după cum își prevăzuseră membrii brigăzii, — Suntem 18 oameni. Ce-ar fi să ne împărțim in două echipe. O echipă să încarce o remorcă, cealaltă alta, propuse doctorul Dinulescu. Întrecerea a început. Ambele echipe lucrau dezor. Iată că prima remorcă încărcată a și plecat. După 10 minute a pornit și cealaltă, îmi pare foarte rău că n-am putut asista pînă la sfîrșitul acestei pasionante întreceri. La punctul de lucru, acolo unde vor fi instalate modernele pompei de captare a apei, lucrau voluntar o echipă de muncitori, de la L. DOBRE Coresp, „Zori noi” pentru raionul CÂMPULUNG (Continuare în pag. 3-a) Citiți în acest număr: — Polonia populară în al 15-lea an de existență (pag. 3-a și a 4-a) — Amănunte cu privire la amînarea vizitei lui N. S. Hrușciov în țările scandinave (pag. 4-a) neva — Conferința de lu Gea miniștrilor Afacerilor Externe (pag. 4-a). TELEGRAME Tovarășului Wladislaw Gomulka, prim secretar al C. C. al P. M. U. P. Tovarășului Alexander Zawadzki,președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului Jozef Cyrankiewicz, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu ocazia sărbătorii naționale — cea de a 15 a aniversare a eliberării Poloniei — vă transmitem dragi tovarăși, dvs. și întregului popor polonez, sincere și cordiale felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Prezidiului Marii Adunări Naționale, a Consiliului de Miniștri și a întregului popor român Poporul nostru participă din toată inima la această sărbătoare și se bucură împreună cu poporul polonez de succesele obținute în întărirea orînduirii democratpopulare și dezvoltarea economiei și culturii naționale, în activitatea de apărare a păcii și colaborării internaționale. Toate aceste succese reprezintă rodul eforturilor entuziaste ale clasei muncitoare și ale tuturor oamenilor muncii din R. P. Polonă, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, pășesc cu hotărîre pe calea socialismului Prietenia romîno-polonă, întemeiată pe principiile leniniste ale internaționalismului proletar, pe comunitatea intereselor fundamentale și a țelurilor socialiste ale popoarelor noastre, se adîncește și se dezvoltă pe zi ce trece. Se traduc în viață cu succes hotărîrile luate cu prilejul vizitei în RP Romînă a delegației de partid și guvernamentale a R P. Polone, sporește continuu contribuția pe care relațiile frățești romîno-polone o aduc la progresul ambelor țări, la întărirea colaborării între toate statele socialiste, a căror solidaritate și coeziune constituie o garanție fundamentală a păcii, securității și prosperității popoarelor noastre. De ziua marii sărbători a poporului polonez, vă urăm dvs. și tuturor oamenilor muncii din Polonia populară, noi succese pe drumul construcției socialiste, al asigurării păcii în lumea întreagă-ION GHEORGHE MAURER, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne CHIVU STOICA președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne GH. GHEORGHIU-DEJ prim secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn Tovarășului Adam Rapacki, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu prilejul sărbătorii naționale a poporului polonez, cea de a 15-a aniversare a eliberării Poloniei, vă rog să primiți, tovarășe ministru, cele mai sincere felicitări. Vă urez noi succese în activitatea dvs. rodnică îndreptată spre dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare frățească dintre țările noastre, spre întărirea păcii și a colaborării internaționale. AVRAM BUNACIU ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romîne = ■ ......—1 ... ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]" .......------------------------------------= SA Calendarul arăta 14 rațte. De abia răsărise sorele și Mihai Livadaru, președintele Comitetului executiv al Sfatului popular din comuna Știubieni, a pornit prin comună. Văzu mai întîi magaziile pentru depozitarea seminței, apoi se duse pe câmp, la tarlalele cu griu. Intovărășiții și colectiviștii secerau de zor. Ogoarele erau pline de clăi. Se seceraseră peste 700 tia grin și orz, dar pe locurile unde se fixaseră cele 9 ari încă nu se transportase nici un snop. Batozele, nici ele nu erau duse pe aici, se odihneau în vatra satului, la brigadă. Cină a ajuns la locul unde staționa brigada nr. 7 a S.M.T.-ului Săveni, șeful brigăzii Ion T.Merticaru, verifica un plug de tractor. — Tovarășe Merticaru, pînă diseară duci toate batozele pe arii. — Pînă nu văd șirele cu snopi, nu le duc!i— Cum? in tovârâșirii așteaptă să vadă batoza la arie, iar tu aștepți să vezi girezile de snopi? Fă ce ți-am spus, că la noapte se transportă snopii. Pe drum către sfat, președintele se intîlni cu Vasile Costiniuc. Apoi tovarășe președinte — i-o luă înainte Costiniuc — mie treaba asta nu-mi place. M-am dus la sfat și i-am spus tehnicianului agronom: .,Tovarășe Copceac, luați măsuri și duceți batozele pe arii”. El mi-a răspuns: „Mai vitii să amenajăm ariile”. Eu m-am sfătuit cu Mihalcu Alexandru, cu Avatarului Dumitru, cu Iic Leon și cu alți membri de partid. Noi mobilizăm oameni ca la noapte să care la alte snopX, să aducă cu toaie cu apă și tot ce trebuie. Mihai Livadaru ar fi vrut să-i răspundă, să-i mulțumească chiar, dar vasile Costiniuc, secretarul organizației de partid din satul știubieni, plecă fără să mai aștepte răspuns . Ne intilnim la noapte, zise președintele și intră în curtea sfatului popular. Pășea rar, își simțea picioarele obosite, grele, iar cdmașa udă de sudoare i se lipise de corp. Copceac Vladimir, tehnicianul agronom și Vasile Costin, se retarul sfătului, lucrau în birou la niște tabele și situații statistice. — Uite ce, tovarășe Copceac, te duci chiar acum In satul Negreni. Stai de vorbă cu comuniștii, cu deputații și organizați treaba ca la noapte să înceapă căratul snopilor la aici. Noi o să facem același lucru aici, nu știubieni. Seara se lasă ușor, In văzduh plutește acum un aer răcoros. După citeva ceasuri, la aria nr. 1 din Știubieni se descarcă 15 care pline cu snopi. De ce numai 15.000 kg.? Pe aria nr. 1 erau zeci de șire de snopi, iar in partea dinspre iaz se clădesc altele. In cealaltă parte, batoza treieră de zor. Tractorul daduie, iar cureaua, asemenea unul M. BORZA Corespondentul ziarului „Zori noi” pentru raionul Săveni (continuare în pag. 3-a) TREI ERIȘ String belșugul holdelor In una din zilele trecute, cînd colectiviștii din Rădăuți-Prut și Darabani dădeau zor, cu recoltatul, am imprimat pe pelicula fotografică două imagini: Mecanicul de la SMT. Darabani Q, Costiniuc. mînuind cu pricepere secerătoarea, legătoare cu care recolta griul de pe ultima parcelă. (Clișeul din dreapta). Pe o aHă tarla, colectivistul Constantin Bejenaru, care deservea combina umplea cu griu zaci, de, saci (clișeul din stiigă)! Foto I D. VINTILâ