Zori Noi, noiembrie 1959 (Anul 12, nr. 3703-3726)

1959-11-01 / nr. 3703

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIV — NR. 3703 DUMINICĂ 1 NOIEMBRIE 1959 4 PAGINI — 20 BANI VEȘTI Suceava Ca peste tot în țara noas­tră, și în ora­șul Suceava se construiesc noi clădiri de interes social - cultural, se ridică noi blocuri. Numai de la începutul anului a­­cesta și pînă acum, au fost date în folosința oameni­lor muncii din orașul Su­ceava 82 de apartamente, la cvartalul de locuințe Mihai Viteazu, urmînd ca pînă la 15 noiembrie să fie terminate alte 48 de apartamente. De remarcat că prin folosirea pe scară largă a metodei de zidă­rie Vlasov, prin folosirea betonului cu rumeguș in locul dușumelelor pentru parchet și prin reducerea timpului de execuție a blocurilor, au fost obținute economii de 1.000 de lei la fiecare apartament, față de costul inițial prevăzut în deviz. * Paralel cu construcția a­­cestor blocuri muncitorești, în centrul Sucevii, lucrări­le noului hotel se desfă­șoară în ritm susținut­ Pâ­­nă în prezent s-au efectuat 700—800 m.c. săpături și a început turnarea unei părți din fundație, execu­­tându-se și lucrările pentru zidăria subsolului. Noul ho­tel, care va fi terminat în cursul anului viitor, va a­­vea la parter, în afara ho­lului, un restaurant modern cu bar și 2 magazine. Eta­jele I și II ale viitoarei construcții vor cuprinde cca. 90 de camere, cu 178 paturi, ce vor fi ame­najate și dotate cu tot con­fortul necesar unei cazări în condiții optime. * Pentru asigurarea unei asistențe medicale cît mai bune a locuitorilor orașu­lui Suceava, s-a început construcția unei policlinici, nu departe de clădirea sta­­­tului popular regional. Vii­­­­toarea construcție va avea 1­ 2 etaje. La subsol vor fi am­ plasate depozitele, spălăto­ria, bucătăria etc., iar par­­­terul și celelalte două eta­j­­e vor cuprinde, în afara­­ holurilor și sălilor de aș­­­­teptare, 72 de camere pen­tru diferite cabinete de consultație, de chirur­­ gie, stomatologie, gineco­logie, O.R.L., laboratoare etc. In prezent, au început lucrările de zidărie a par­terului. , 11"t Zi de zi, t se munces­­c Cîmpuli­o­­rul Fabri­ii , de lapte-praf din Cîmpu- i lung. Muncitorii grupului­­ de construcții Cîmpulung,­­ după ce au terminat cofra­­­­jele și armătura, au înce­­­­put turnarea planșeului la corpul central de fabrica­ție. Peste puțin timp, la centrala electrică va înce­pe turnarea cadrelor de be­ton. Aici vor fi montate la începutul anului viitor uriașele cazane ce vor sosi de la întreprinderea „Mao Tze­­­dun“ din București Alături de ceilalți munci­­­­tori constructori de pe a­­­cest șantier, o contribuție însemnată la urgentarea­­ lucrărilor o aduc tinerii brigadieri, din cuprinsul re­giunii noastre. La corpul de fabricație a noii fabrici de unt din Boto­șani, au fost efectuate pînă acum peste 100 m.c. să­pături pentru turnarea fuun­­­­dației. Paralel cu aceste­­ lucrări, a început mon­­­­tarea tuburilor de canali­­­­zare, iar atunci cînd vor f sosi stîlpii prefabricați de­­ la Roman, pentru linia de transport a aburilor, va în­­­­cepe imediat plantarea lor,­­ de pe șantierele de construcții ale regiunii Botoșani Stapîn pe meserie Lăcătușul ajustor Ion D­rupi, de la întreprinderea „Lupta pentru pace” din ora­șul Dorohoi, cunoaște - ne tainele meseriei sale. Tocm­ai de aceea, i s-a încredi­n­țat executarea unor lucrări care cer o bună pregătire tehnico-profesională. Iată-l, In fotografie, lucrând la O­justajul unei piese de mot­or. La colțul Inovatoril șr La intrarea în Uzinele terția­re „Moldova” din Botoșani se află colțul inovatorului. Pti­­virea ți se oprește, in primul lună, asupra planului tema­tic al principalelor obiective spre care trebuie călău?­în mișcarea de inovații. Cabine­tul tehnic propune pentru, a­­cest an, in planul tematic, un număr de 26 de obiective prin­tre care: mărirea capacității de producție a războaielor re­­volver, găsirea unor noi arti,­coli din bumbac și cele fibră adecvate folosirii optime a utilajului și a posibilităților de finisare etc. Cabinetul teh­nic a fixat și un program de consultații, ziua, și ora dud muncitorii care lucrează la inovații se pot sfătui in mod organizat, cu cei mai buni tehnicieni din întreprindere. La colțul inovatorului sunt afișate și inovațiile recent a­c­­ceptate de comisie. Numai In ultima vreme au fost ap­o­­bate un număr de nouă ino­­vații. Tovarășii P. Sumanaru și S. Malex au­ introdus o a treia bielă la războaiele în­guste. Aurica Iftimie a mărit diametrul cilindrilor curăți­­tori superiori la ringul Mar­­zoli etc. In total, pe la începu­­tul anului și pînă in prezent, au fost făcute 80 de pram­­ieri de inovații din care s.au aplicat 53 de propuneri. Au­torii inovațiilor au fost remu­nerați cu diferite sume de bani in funcție de economiile ce urmează să fie realizate prin aplicarea inovațiilor res­­pective Mișcarea de inovații de la Uzinele textile „Moldova”­­Botoșani, care numără în r­ân­dul ei mulți comuniști, a contri­buit din plin la obținerea in­­semnatelor succese cu care se mindreste colectivul uzinei. "­": „Casa-i casă, masa-i masă Cititorule, privește cli­șeul din dreapta! E o casă ce­ seamănă cu o cocioabă, E­a” (Coperită cu cîțiva snopi de stuf, înfățișarea ei îți vor­bește de sărăcie. Nu te mira, în această colibă a locuit mul­ți ani Petre Maftei, locuitor din satul Iurești, raionul Tru­șești. In podul acestei case rareori a urcat cîte un sac de păpușoi. Pe atunci, el slu­­gărea pe la chiaburi... / Azi, Petre Maftei, e me­mbru al G.A.C. „Drumul lui Stalin“ din Iurești. Mulți ani și-a visat o casă nouă, în­căpătoare. Și iată, privește foto­grafia din stingă! In această casă locuiește acum colecti­­vistul Petre Maftei. Și-a con­struit-o cu banii primiți ca răsplată a muncii depuse în gospodăria colectivă. In casă, seara se aprinde becul elec­tric, cîntă aparatul de radio. Podul casei e plin acum de fel de fel de bucate. Astăzi, pentru el, ca de altfel pentru toți colecti­vi“ din Iurești „casa-i casă, masa-i ma­ Foto: V. Dumitru Lucrările celui de al V-lea Congres A. R. L. U. S. Ședința din dimineața zilei de 31 octombrie Sîmbătă dimineața, La Pa­latul Marii Adunări Națio­nale, s-au deschis lucrările celui de al V-lea Congres al Asociației române pentru le­gături de prietenie cu Uniu­nea Sovietică — A.R.L.U.S. La lucrări iau parte dele­gații aleși în adunările ce au avut loc în Capitală și in toate centrele regionale din țară — muncitori fruntași, care aplică și răspînde me­todele înaintate de muncă so­vietice, inovatori și raționa­­lizatori din fabrici, uzine, mine, fruntași ai recoltelor bogate, academicieni și alți oameni de știință, artă și cul­tură, profesori și învățători, activiști ai A­R­L­US.-ului care s-au distins în munca pe tărîmul întăririi prieteniei rom­îno - sovietice. Participanții la Congres au întîmpinat cu puternice a­­plauze pe tovarășii Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Constantin Pîrvulescu. In sală se află numeroși in­vitați — membri ai C C. al P.M.R., ai guvernului și Prezidiului Marii Adunări Naționale, conducători ai in­stituțiilor centrale și ai or­ganizațiilor obștești, ziariști romîni și corespondenți ai presei străine. Sînt de asemenea prezenți membrii delegaț­ei Asociației de prietenie sovielo - romíné în frunte cu E. I. Afanasen­­ko, președintele asociației, ministrul Invățămîntului al R.S.F.S.R., A. A. Epișev, am­basadorul U.RS.S. la Bucu­rești, și membri ai ambasa­dei sovietice. Cuvîntul de deschidere a Congresului a fost rostit de acad. Ilie Murgulescu, vice­președinte al Consiliului Ge­neral A.R.L-U.S. Congresul a adoptat în unanimitate ur­mătoarea ordine de zi: 1. DAREA DE SEAMA A CONSILIULUI GENERAL A.R.L-U.S. CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DESFAȘU­­RATA ÎNTRE CELE DOUA CONGRESE; 2. ALEGEREA NOULUI CONSILIU GENERAL A.R.L-U.S. Intrîndu-se în ordinea de zi a lucrărilor Congresului, a luat cuvîntul acad. Petre Constantinescu - Iași, vice­președinte al Consiliului Ge­neral A.R.L-U.S., care a pre­zentat darea de seamă. In numele delegației pe care o conduce, E. I. Afa­nasenko a adresat Congre­sului un călduros cuvînt de salut. Totodată conducătorul delegației sovietice a trans­mis celui de al V-lea Con­gres al AR.SU.S.-ului un mesaj adresat de Prezidiul Uniunii asociațiilor sovietice de prietenie și relații cultu­rale cu țările străine și de conducerea Asociației de prietenie sovieto - romînă-Cuvîntarea conducătorului delegației sovietice și mesa­jul pe care l-a transmis au fost primite cu puternice și îndelungate aplauze-După pauză, lucrările Con­gresului au continuat sub președinția acad. Cezar Pe­­trescu, care a dat citire sa­lutului adresat Congresului de acad. C. I. Parhon, pre­ședintele A­ R.L.US. După ce își exprimă regre­tul de a nu putea participa la lucrările Congresului, acad. C. I. Parhon, scrie prin­tre altele : „Prietenia față de lumea nouă, dragostea față de con­structorii comunismului a în­colțit de mult trainic în con­științele oamenilor adevărați de pe meleagurile noastre. Sămînța aceasta a dat roa­de îmbelșugate, pe care le culeg necontenit constructorii socialismului din patria noas­tră. Și de fiecare dată cînd zăbovim puțin, ca să contem­plăm peisajul realizărilor în­făptuite, nu putem să nu le asociem cu frăția romîno - sovietică, cu ideea minunată că. In ședința de după amia­lucrările au continuat sub președinția tov. Maria Rosetti, care a dat citire unei scrisori adresate Con­gresului de acad. Tudor Ar­­ghezi, prin care el își expri­mă regretul de a nu putea participa la Congres. In scri­soare, acad. Tudor Arghezi scrie printre altele: „Pentru întîia oară, acum în istoria relațiilor de la stat la stat se aude cuvîntul prietenie. Uniunea Sovietică a introdus în politica internațională prietenia. Statelor mari, dar boierești, nu le plăcea prie­tenia cu popoarele mici care umblau cu picioarele goale și în opinci prin buruieni­ Uniunea Sovietică e statul a prieteniei popoarelor noas­­tre“. In încheiere, acad­ C. I. Parhon urează Congresului dezbateri rodnice și spor la muncă. Textul salutului a fost pri­mit cu multă căldură de par­ticipanții la Congres. Jru După alegerea Comisiei pen propunerea noului Con­siliu General A.R.L.U.S. și a Comisiei pentru redactarea rezoluției Congresului, au în­ceput discuțiile asupra dării de seamă-In ședința de dimineață au luat cuvîntul prof. Alexandru Roșca, vicepreședinte al Con­siliului regional A.R.L.U.S. Cluj, Eroii Muncii Socialiste ing. Ilie Trandafirescu, de la uzinele­­ Ernst Thälmann“, din Orașul Stalin și Maria Zidaru, președinta gospodă­riei agricole colective „Stea­gul lui Lenin“ din regiunea Baia Mare, Marin Florea­­Ionescu, vicepreședinte al Consiliului General ARLUS, Anton Moldoveanu, directo­rul combinatului petrochimic Borzești, regiunea Bacău, acad­ Gh. Ionescu - Sisești, Spiridon Bulete, secretar al Consiliului orășenesc A.R.L.U.S. București, Octav Livezeanu, vicepreședi­nte al Consiliului General ARLUS, ing. Mircea Marinescu de la uzinele „Semănătoarea“ din Capitală, C. Paraschivescu- Bălăceanu, președintele Con­siliului regional A.R.L.U.S­ - București, Marin Zamfir, maistru la uzinele metalurgi­ce „Progresul“ din Brăila, cel mai mare de pe continent. El î-a dat poporului nostru prietenia lui, o prietenie pe totdeauna“. Au continuat apoi discu­țiile asupra dării de seamă prezentate în ședința de di­mineață. Au luat cuvîntul tovarășii Constantin Prisnea, adjunct al ministrului Invățămîntului și Culturii, Eroul Mun­ii So­cialiste Nicolae Hudițeanu, președintele gospodăriei agri­cole colective „Filimon Sîrbu“, regiunea Constanța, Ion Du­­mitrescu, prim - secretar al Uniunii Compozitorilor, acad. Grigore Benetato și alții. Lucrările Congresului con­tinuă­ (Agerpres). Ședința din după amiaza zilei de 31 octombrie Aplicînd metodele feroviarilor sovietici, obțin rezultate mai bune CIMPULUNG (De la sub­­redacția voluntară a ziaru­lui nostru). Au trecut mai bine de 7 ani de cînd cîțiva ceferiști vrednici de la Depoul Cîm­pu­­lungi - Est, printre care și comunistul Romaga Mircea, au început să aplice pe locomotivele lor metodele de muncă sovietice Lunin“ și „Papavin“. Acum se vorbește mai puțin despre aceste me­tode, datorită faptului că ele sînt atît de mult cunos­cute și folosite de oameni, încît au intrat în uzul obiș­nuit de muncă al întregului colectiv, fiind aplicate la toate locomotivele existente în depou. Rezultatele deosebite obți­nute în urma aplicării a­­cestor metode îi fac pe ce­feriști să se gîndească cu dragoste, cu recunoștință, la prietenii sovietici, după me­todele cărora au învățat să lucreze cu mai mult spor. Și despre aceasta îți vor­bește cu drag mecanicul Mo­­șoiu Nicolae, unul din frun­tașii depoului, care, prin a­­plicarea metodelor „Lunin“ și „Papavin“, a economic­it, in 9 luni din aces­ an, 91 tone combustibil. Despre acestea îți vorbesc tinerii ingineri Dincă Tudor și Grimberg Marcel, îți vorbesc toți cefe­riștii de la Depoul Câmpu­lung - Est. „înainte — îmi spunea tov. Moșoiu Nicolae — deși munceam cu sîrguință, nu ob­țineam succese în măsura în care doream. Acum, prin a­­­­plicarea metodelor feroviari­lor sovietici, întrețin mai bine mașina și realizez, în ace­lași timp și cu aceleași mij­loace, un volum mai mare de transporturi. In felul a­­cesta, reușesc să fac eco­nomii prin care aduc bene­ficii întreprinderii și-mi spo­resc și venitul propriu“­In ce constau de fapt cele două metode ? Acest lucru î-am aflat de la tov. inginer Grimberg. Metoda „Lunin“ constă, în primul rînd, în re­ducerea timpului de repara­ții la spălări. Micile repara­ții se fac pe parcurs ime­diat ce deficiențele au fost sezisate. Aceasta impune din partea personalului de loco­motivă o mai mare atenție pentru buna întreținere a lo­comotivei, prin evacuarea la timp a depunerilor de nămol, respectarea normelor de tratare a apei cu soluție de­­zincrustantă etc­ Respectînd no­­motivele teh­nice indicate, ceferiștii de la Depoul C.F.R. Gîmpulung au reușit, în 9 luni din acest an, să reducă imobilizarea locomotivelor la reparații cu 1 la sută, să mărească par­cursul mediu la tren-km. pe locomotivă-zi. Personalul lo­comotivei 140-312, compus din mecanicii Popovici Ioan II și Pet Mircea, fochiștii Er­­han Dumitru și Bradu Teo­dor, întreținînd bine locomo­tiva, a evitat reparațiile în­tre două spălări, a redus timpul la ultima spălare cu 28 ore și a parcurs în 7 luni cu 6.000 km, mai mult decit prevedea norma­ In ul­timele 3 luni, ei au econo­misit o cantitate de combus­tibil în valoare de 10.780 lei. In afară de metoda „Lunin“ ceferiștii de la depou aplică și metoda sovietică „Papa­vin“, care constă în cunoaș­terea profilului secției de re­morcare, ceea ce permite uti­lizarea forței vii a trenului. Aplicarea acestei permite remorcarea de metode­­tre­nuri cu supratonaj și reali­zarea unor importante eco­nomii de combustibil­ Meto­da „Papavin“ este aplicată cu succes de mecanicii Rațiu Ștefan și Mîndrilă Ion de pe locomotiva 140260, care, împreună cu fochiș­ti, au reu­șit în ultimele trei luni să economisească o cantitate de combustibil în valoare de 19.294 lei. Și mecanicii Bul­­gărescu Petru și Romaga Mircea de pe locomotiva 1501056, Amariei Constantin, de pe locomotiva 150113, țîmpău Iean de la locomoti­va 375367, împreună cu fo­­chișt­i, au economisit în ul­timele 3 luni mari cantități de combustibil. Prin iniția­tiva, priceperea și eforturile întregului colectiv de mun­că al Depoului C F.R. Cîmpu­lung, în cele 8 trimestre din acest an expirate, s-au realizat peste plan, economii in valoare de 1.112.000 lei. Ca urmare a aplicării d­e succes a metodelor sovietice amintite, și a măsurilor teh­nico - organizatorice luate de conducerea depoului, pla­nul pe depou la km­ingere a fost depășit pînă la data de 29 octombrie ac., cu 22000 km.-ungere. £, IGNATESCUL

Next