Zori Noi, aprilie 1960 (Anul 13, nr. 3834-3856)

1960-04-05 / nr. 3834

I ; ............uuftitfv, _ Pro/efari din toate tank, unittvé! Í ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA SI AL SFATULUI POPULAR MOICHĂL I ANUL XIV — Nr. 8834 MARȚI 5 APRILIE 4 PA91N4 — n BANI Pe șantierele de construcții «Widar­ffie­ ríTó­»­a i La hotelul din orașul Suceava Do­curind, în orașul Su­ceava, au început lucrările de construcție a unui mare ho­tel. Potrivit proiectului defini­tivat, hotelul este prevăzut parțial cu demisol și va avea parter și 3 etaje, cuiprinzînd o suprafață de 850 m.p. La parter vor fi : un restaurant, un bufet expres, centrală te­lefonică, frizerie, spălătorie, juscătorie etc. La etajele I, II spi III vor fi situate cele 93 camere ale hotelului. In spa­te, se va amenaja o frumoasă grădină de vară. In continua­rea aripilor hotelului, pe stră­zile Gh. Dimitrov și N. 11­ăl­cea, cu, se vor construi blocuri de locuințe. Lucrînd cu mijloace mecani­­zate, constructorii de pe acest șantier au executat repede să­păturile pentru fundații și au început lucrările de turnare a betoanelor la stâlpii de susț­­­ținere și la placa demisolului. De altfel, cele două bolțuri din incinta șantierului pentru transportarea materialelor pe verticală marchează începerea ridicării zidurilor. Pentru bu­na desfășurare a lucrărilor, conducerea întreprinderii de construcție de locuințe din Suceava a luat din timp mă­suri pentru pima aprovi­zionare a șantierului cu materiale. Pînă în prezent, u­­nele materiale de masă cu ci­ment și oțel beton au fost asi­gurate in Întregime. Munca în cadrul șantierului este or­ganizată în brigăzi de specia­litate. La fabrica de șaaițer din Neagra Șarului Marea majoritate a locuito­rilor din comuna Neagra Șa­­rului se îndeletnicesc cu creș­terea animalelor. Pentru ca laptele ce se obține să poată fi transformat în produse ali­mentare valoroase, in toamna anului trecut, în comuna Nea­gra Șarului, a început con­strucția unei fabrici de șvai­țer. Aici se vor produce a­­nual peste 100 tone de șvai­țer. Procesul de producție fiind în mare parte mecanizat, fabrica va fi deservită de un număr restrîns de muncitori și tehnicieni. Termenul de dare în func­țiune a fabricii este de 1 au­gust. Lucrările de construcție sunt însă pe terminate, con­structorii executînd acum fi­nisajul și lucrările de insta­lații. Ei sînt hotărî­ți s-o ter­mine pînă la 20 mai. Pentru a se chiar reduce costul încadra și prevăzut în deviz, constructorii au plicat unele soluții mai eco­­­­nomicoase. Astfel, planșeele, in loc să fie executate din be­ton monolit, cum se prevedea în proiect, s-au făcut din plăci prefabricate de beton. Prin aceasta, s-a economisit o mare cantitate de material lem­nos și timp de lucru. In mare parte au fost folosite mate­riale procurate pe plan local. Din inițiativa organizației U.T.M. de la I.C.I.L. Vatra Dornei, mai multe grupuri de tineri au executat un mare volum de muncă la extracția produselor balastiere din al­bia nului Neagra cât și la în­cărcarea și descărcarea aces­tuia. ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] CONCURSUL I corespondenților voluntarij. Cei mai înalți indici economici Munatorii, inginerii și tehni­cienii de la fabrica de cherestea iarna au obținut, în luna mar­tie, cei mai înalți indici econo­mici de la existența fabricii. Prin folosirea modelelor maxi­male la debitarea buștenilor și prin folosirea cu pricepere a fe­­rastrăului panglică a fost reali­zat un randament tehnic la che­restea de 6y,1 la sută, obținân­­du-se totodată o creștere a cali­tăților superioare de 1 la sută.. Prin mărirea capacității de producție a frezerilor, brigăzile din secția șeurilor de de prelucrare a de­fabricație au obți­nut 77 kg. rămășiță pentru celu­­­loză pe m.c. da buștean debitați Totodată, prin buna organizare a muncii și folosire a mecanisme­­­lor în toate secțiile s-a realizat o creștere a productivității fizi­ce ce depășește i.top m.c. che­restea pe om în 8 ore, adică cu 76 la sută mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. Datorită bunei gospodăriri a materiei prime în trimestrul l­a­c., s-a realizat o economie de 7u m.c. bușteni pentru gater și 336 m.c. lemn rotund pentru celu­loză. Printre fruntașii care au con­tribuit la obținerea acestor suc­cese se numără bateriștii Ștefan Mihăilă, Alexandru Lipan, țapi­narii Ni Tibrean, D, l­ie si P, I­strata, A, PU1U (din postul de corespondenți voluntari). Locuințe pentru muncitori In lunile de iarnă, muncitorii de pe șantierul de construcții al gospodăriei agricole de stat din Guliom, r­aonul Trufașii, au desfășurat o rodnică activitate. Datorită faptului că în luna fe­bruarie și martie, de exemplu, au muncit intens la lucrările de con­strucție planificate, muncitorii de pe acest șantier au reușit, zi­lele acestea, să termine de con­­­struit și să dea în folosință 5 -7­partamettUi Alta 1 apartamente urmează săi fie date în folosință la sfirșitul lunii aprilie. In no­ile apartamente au intrat tracto­riștii Ion Pletuț, Petru Popa, Gheorghe Cănțiu și alții. La executarea în bune condi­­țiuni a lucrărilor de construcție, s-au evidențiat în mod deosebit tovarășii Gheorghe Ștefanof, Ion Zamfir și alții, N­ICUL AL V­III N LA îngrijitorii de oi de la gospo­dăria de Drăgușeni a­tat au devenit adevă­rați specialiști în determinarea calității pielce­­lelor. Fotor­eporterul nostru a sur­prins pe munci­torii C. Ibănes­­cu, Andrei, Gheorghe Gh. Scripcaru, D. Pintilie. Intr-un moment când fl­ees­ti­a își împărtă­șeau unul altuia din experiența căpătată. 1.­­TEODORU întovărășirea agricolă „Cel de-al lll-lea Congres al P.M.R." Anul trecut, membrii înto­vărășirii agricole „Gh. Gheor­­ghiu Dej“ din satul Dumbrăveni, raionul Suceava au obținut pro­­­ducții cu 300-400 kg. la ha. mai mari decât țăranii muncitori cu gospodării individuale. i Popularizarea acestor rezultate, vizitele pe care întovărășirii din satul Dumbrăveni le-au făcut la, țăranii muncitori di­n satul Sa­lă­geni, astplicindu-i­­ acestora pe larg avantajele muncii în înto­vărășirile agricole, conferințele pe tema transformării socialiste a a­­gricultwe și munca politică des­fășurată de comuniști au făcut ca, în ultimul timp, tot mai mulți fir­ani muncitori din acest sat să se înscrie în întovărășirea agri­colă. Așa s-a făcut că la data de 1 aprilie a.c, s-a constituit în­tovărășirea agricolă „Cel lll-lea Congres al P.M.R.“, de­al în care s-au înscris peste 80 fami­lii de țărani muncitori cu o su­prafață de circa 100 ha. teren. 1 Printre agitatorii care s-au e­­vidențiat în munca politică de convingere a țăranilor muncitori de a se înscrie în întovărășirea a­­gricolă se numără P. Pădureț, Gh. Manoilă și alții. Vi ALUCAl Pe ogoarele regiunii Culturile din epoca I-a au fost insamînțate In vederea asigurării cu furaje a reproducătorilor de la stațiunea comunală de montă din comuna Avrămeni, comitetul executiv a luat din timp o serie de măsuri în vederea însămînțării la timp a culturilor planificate. Ca urmare, pînă la data de 1 aprilie toate culturile din epoca I-a, 14 ha. cu Lucrătorii G. A. S. Albești a­­cordă o deosebită atenție pregătirii terenului unde vor însămînța po­rumbul oiloz. Din cele 200 ha., des­tinate acestei culturi, 180 ha. sînt arate din toamnă și îngrășate cu bălegar de grajd. Pentru a păs­tra­ umezeala în sol, arătura de toamnă a fost grăpată imediat ce terenul a permis executarea a­­cestei lucrări. Celelalte 20 ha. au fost arate în primăvara aceasta și, pe fiecare hectar, s-au adminis­ovăz, 4 ha. cu borceag și 8 ha. cu orz, au fost însămânțate în bu­ne condițiuni. Concomitent cu a­­ceasta au fost pregătite 10 ha, te­ren unde se vor însămînța plante din epoca II-a, iar cele cu lucernă au fost grăpate 7 ha. Și parțial însămînțate. Coresp. F. SAMSEC trai cste 200 kg. îngrășăminte chimice. Planul de producție G.A-S. prevede să se irige o su­­­prafață de 40 ha. cu porumb si­loz. Acum, muncitorii gospodă­riei amenajează acest teren pen­tru irigare și, de asemenea, în­­diguiesc o vatră de iaz. întrea­ga cantitate de sămînță este pre­gătită. Pe 20 ha., porumbul si­loz va fi însămînțat intercalat cu soia, ceea ce va mări cantitatea d­e album­ină, a nutrețurilor. Folosesc din plin ii­mapul bun de lucru Lucrătorii gospodăriei de stat din Siret sînt hotărîți ca anul acesta să obțină producții mari la hectar, la toate culturile. Pri­mele zile bune de lucru i-a găsit bine pregătiți, astfel că imediat ce pămîntul s-a zvîntat, ei au și început munca în cîmp. De la data de 29 martie a.c. s-au efectuat peste 100 ha. ară­turi și s-au grăpat circa 120 ha. arături de toamnă. Totodată, lu­crătorii de aici au început și în* sămînțatul mazărei. Pentru obținerea de producții cit mai mari la griul de toamnă, pe întreaga suprafață cultivată cu această cultură s-au aplicat cite 150-200 kg. superfosfat la ha., iar pe porțiunile pe care culturile au ieșit slăbite din iarnă se dau cîte 80-100 kg. îngrășăminte azotate la ha. Așa cum cere agrotehnica Frumoasă e meseria de mi­ner. Minerul este acela care scoate din­­ dineurile pămln­­tului la lumina zilei marile comori ascunse de veacuri. Candidatul de partid Florea Grapini a îndrăgit meseria de miner încă din timpul cînn­ era elev al școlii profesionale de ucenici. Intenția lui era să se specializeze In meseria de mecanic, dar tainele straturi­lor de minereu l-au atras, și el continua și azi să smulgă din adîncurile pamîn­tului tot mai mult minereu. Foto: S. DOBRE Acum e maistru mi­nei­. Conduce xux schimb de lucru. Fie dimineața sau sea­ră — Flor­ea Grapini e me­reu printre miner­i, cercetează fronturile de lucru, dă indi­cații cu lrűvire la extracția zăcămintelor de mangan, luptă ca minerii din schimbul lui să fie fruntași. Printr-o mai bună organizare a muncii, schimbul său a reușit să dea peste plan de la începutul anu­lui și până la 25 martie a.c., 200 tone de minereu de man­gan de bună calitate. In anul 1959, colectivul de muncă de la fabrica de con­fecții și trico­taje din Boto­șani a realizat o economie la prețul de cost în valoare de 275.000 lei. Cele mai mar­i e­­conomii a­­ fost obținute prin reducerea consumurilor speci­fice la mater­ie primă și ma­teriale, atit în sectorul de con­­fecții cît și la cel de tricota­je. Numai la stofă s-au eco­nomisit 1.431 metri din care se pot confecțio­­a 1.192 pe­rechi pantaloni, iar la trico­taje s-a economisit o cantita­te de lînă din care se pot fa­brica circa 9.000 perechi cio­rapi. Rezultatele obținute nu sunt însă pe măsura posibilităților mari existente în cadrul într­e­­prinderii. Serviciul de control și x­ovizie, regional efectu­­înd un control la această fab­brică, a co­nstatat, pe lingă o ser­ie de realizări importante, și unele deficiențe împiedicat valorificarea car­e au mai intensă a rezervelor interne. In cele ce urmează, voi căuta să arăt în ce constau aceste deficiențe și care sunt cauzele ce le generează. Consumuri specifice — pe baza unui studiu aprofundat . Consumul de materii prime și materiale, care elementul cu cea mai constituie mare pondere în prețul de cost, nu a fost urmărit în suficientă măsură la toate fazele de fa­bricație. La unele produse, consumurile specifice nici nu au fost normate. Conducer­ea întreprinderii a trimis fo­rului tutelar cu mare in­­tir­ziere tabelele cu consumuri­le spefifice spre apr­obare. Aceasta a făcut ca la unele sortimente, într­e care se nu­mără și pantalonii de schi, să se lucreze cu consumuri spe­cifice neeconom­icoase. Deși soi­ul tutelar a indi­cat întreprinderii ca la cămă­șile cu mânecă lungă, consu­mul de materie primă să se stabilească după șabloanele de la Fabrica de confecții Brăila, care sînt mult mai e­­conomicoase, totuși, între­prinderea a continuat să apli­ce vechile normative. Modul defectuos în care serviciul tehnic (șef tov. Chirica Con­­stanțin), se preocupă de ela­borarea normelor de consum specific, face ca acestea să fie peste­ necesități. In secto­rul tricotaje, neexistînd su­ficientă preocupare reducer­ea consumurilor pentru cifire de lină și bumbac spe­pe fiecare ar­ticol In par­te, nu se stîrpește risipa de­ materie prinsă. La secția de depănar­e, de pildă, se aruncă la deșe­uri fire lungi de 1—6 metri, care ar mai putea fi folosite. In unele cazuri, și la mașinile cir­culare nu se folosesc pînă la capăt cantitățile de bumbac de pe capsuri.. I Prin elimina­rea rîndur­ilor suplimentare la încheierea d­oi-apilor­, se pier­de în medie 2,06 grame­lină la fiecare per­eche de d­or­api. La numărul de ciorapi con­fecționați în anul 1959, s-au pierdut­ 1.838 kg. lină strelin­­gari din care s-ar fi putut fabrica 13.056 perechi de jambiere. In luna februarie a.c., fă­­cîndu-se un studiu mai apro­­f­undat, s-a constatat că pier­derile de lună admise de stat pot fi înlocuite cu bumbac, a cărui valoare este mai mică deci, se pot face econo­­la prețul de cost. Din calculul făcut , folosindu-se acest­a­oieștt că, procedeu, la producția planificată pe a­­­nu­l 1960 se vor face econo­mii în valoare de 48.997 lei. Eliberarea materiei prime și a materialelor din magazie, deși se face pe baza fișelor li­mită, nu are la bază un cal­cul precis în raport cu canti­tațiile lansate în producție. A­­ceastă situație duce la folos­­irea unor consumuri medii, deși serviciul plan care lans­sează comenzile și care deter­­mină necesarul de materiale,­ poate să stabilească cantității­le r­eale. Astfel, pentru unele comenzi, s-au scos din mai gazie cantități mai mari de stofă decit era necesar. Tot așa s-a procedat și la stabilii­rea necesar­ului de nasturi la pantalonii schi pentru bărbați. Pentru fiecar­e pereche s-au elibe­rat din magazie ette 10 nass­turi, deși la acest sortiment, sunt necesar­i numai 9. Iai cursul anului trecut s-au e­lci­ber­at in plus 22.837 bucăți nasturi. La pantalonii de doc,­ dator­ită aceluiași s-au eliberat în plus procedeu,­ 14.60L­ bucăți nasturi. Aceasta a fă­­cut ca în sectorul de confeci­ții să se creeze un stoc de­ 1.800 bucăți nasturi în plus 1 și 3.168 bucăți nasturi r­ebus­tați, precum și alte materiale. Rebuturile pot fi înlăturate definitiv In difer­ite sectoare și fazei de lucru se mai pr­oduc re­­­butur­i. Așa, de pildă, în sec­torul confecții, în linia fe­ bruar­ie s-au produs în medie pe zi cir­ca 50 pantaloni, care, la control au fost refuzați.­ Totuși, nu s-a luat nici o mai sum­ă pentru identificarea res­tuturilor și analizarea cauzei lor care le-au generat. La sect­­orul de confecții lucr­ează­ în permanență cîte doi mese­riași la fiecare schimb, cărei retușează și refac operațiunile­ gr­eșite. Oi­, la aceste operaț­țiuni se consumă în plus ață, care este dată pe seama cons­­umului specific, foi­ță mos­trică etc. Mill AI OBERSCHI controlor revizor principal la Serviciul regional de controlj Suceava (Continuare în pag. 5-a) REZERVE INTERNE NEVALORIFICATE ȘI mii MEȘTERII DE CLAVIATURĂ intr-o secție a depozitului de bușteni de la fabrica de cherestea Falcău, un grup de muncitori lucrează de zor la fasonarea claviaturii, sorti­ment deosebit de prețios., După cheresteaua de rezo­nanță urmează claviatura care are cea mai mare valoare economică. Dacă in alte secții, ale fabricii valorificate în coniferele sunt ansamblu in diferite sortimente urmărin­­­duse ca dintr-un m. r. de buștean să se producă cif. mai multă cherestea sau alte sortimente, aici este valorifi­cată calitatea lemnului. Mun­cind cu avint pentru valorifi­carea superioară a lemnului, muncitorii acestei secții au produs in primele două luni și jumătate din acest an T132 san­jeni claviatură peste plan. Deși tinăr In meserie, tov. Damian Cirdei iși depășește zilnic norma cu 20-23 la sută și produce claviatură de cea mai bună calitate. Faptul că procentul de cla­viatură pe m.c. buștean este­de circa 113, din deșeuri­le­ care rănise de la fabricarea acesteia s-au produs 44.610 kg. rămășiță pentru celuloză prin care s-au înlocuit 77 m.c. bușteni de gater rășinoase iar pe întreaga fabrică s-a obținut în luna februarie și prima jumătate a lunii mar­tie a.c. o cantitate de peste 90 kg. rămășițe pentru celu­loză pe m.c. de buștean de­bitat. la clișeu, tov. Damian Cir­dei în timpul fasonării prin despicare a prismelor de cla­viatură. — ■ ..­­?=■ [UNK] [UNK] [UNK]•■ [UNK] ■ -------­ Fier vechi — oțelăriilor patriei Alături de tineretul din întreaga țară, tineretul din raionul Suceava, condus și îndrumat de organiza­țiile de partid, a obținut importante succese în ac­țiunea patriotică de colec­tare a fierului vechi. De la începutul anului și pînă la 50 martie, în întregul raion a fost co­lectată o cantitate de pes­te 119 tone fier vechi din care s-au predat la I.C.M. 43 de tone. Cele mai fru­moase rezultate au obținute de tineretul fost din comuna Salcea unde, pînă în prezent, s-a colectat o cantitate de peste 10.000 kg. fier vechi din care s-a predat la I.C.M. o cantitate de 14.000 kg. Succesele obținute în a­­ceastă comună­ se datoresc faptului că comitetul co­munal U.T.M. (secretar tov. Floarea Sumănaru) s-a interesat îndeaproape de antrenarea și mobilizarea tineretului în această acți­une. . Succese frumoase au fost obținute și de ti­nerii din comunele Bo­r­sanci, care au predat la I.C.M. o cantitate de pes­­­­te 8000 kg. fier vechi,­ Fîntînele 4.000 kg., Dum­brăveni 3.000 kg. și alte­­­le. Unii tineri printre care Gheorghe Maruseac și Co­­­roambă Constantin din Pă­­trăuți și alții au colectat fiecare cîte o cantitate de­ peste 800 kg. fier vechi. Pionierii din cadrul ra­­­ionului Suceava au partici­pat și ei cu tot elanul acțiunea de colectare la a fierului vechi. Pînă la data amintită, pionierii și școlarii din satul Româ­nești, comuna Iacobești au colectat o cantitate de pes­te 4.000 kg. fier vechi. In mod deosebit s-a eviden­t­­țiat pionierul Vasile Cos­­t­man care a colectat singur o cantitate de peste 200 kg. fier vechi, Coresp. C. DRAGOȘ,

Next