Zori Noi, aprilie 1960 (Anul 13, nr. 3834-3856)
1960-04-05 / nr. 3834
I ; ............uuftitfv, _ Pro/efari din toate tank, unittvé! Í ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA SI AL SFATULUI POPULAR MOICHĂL I ANUL XIV — Nr. 8834 MARȚI 5 APRILIE 4 PA91N4 — n BANI Pe șantierele de construcții «Widarffie ríTó»a i La hotelul din orașul Suceava Docurind, în orașul Suceava, au început lucrările de construcție a unui mare hotel. Potrivit proiectului definitivat, hotelul este prevăzut parțial cu demisol și va avea parter și 3 etaje, cuiprinzînd o suprafață de 850 m.p. La parter vor fi : un restaurant, un bufet expres, centrală telefonică, frizerie, spălătorie, juscătorie etc. La etajele I, II spi III vor fi situate cele 93 camere ale hotelului. In spate, se va amenaja o frumoasă grădină de vară. In continuarea aripilor hotelului, pe străzile Gh. Dimitrov și N. 11ălcea, cu, se vor construi blocuri de locuințe. Lucrînd cu mijloace mecanizate, constructorii de pe acest șantier au executat repede săpăturile pentru fundații și au început lucrările de turnare a betoanelor la stâlpii de susțținere și la placa demisolului. De altfel, cele două bolțuri din incinta șantierului pentru transportarea materialelor pe verticală marchează începerea ridicării zidurilor. Pentru buna desfășurare a lucrărilor, conducerea întreprinderii de construcție de locuințe din Suceava a luat din timp măsuri pentru pima aprovizionare a șantierului cu materiale. Pînă în prezent, unele materiale de masă cu ciment și oțel beton au fost asigurate in Întregime. Munca în cadrul șantierului este organizată în brigăzi de specialitate. La fabrica de șaaițer din Neagra Șarului Marea majoritate a locuitorilor din comuna Neagra Șarului se îndeletnicesc cu creșterea animalelor. Pentru ca laptele ce se obține să poată fi transformat în produse alimentare valoroase, in toamna anului trecut, în comuna Neagra Șarului, a început construcția unei fabrici de șvaițer. Aici se vor produce anual peste 100 tone de șvaițer. Procesul de producție fiind în mare parte mecanizat, fabrica va fi deservită de un număr restrîns de muncitori și tehnicieni. Termenul de dare în funcțiune a fabricii este de 1 august. Lucrările de construcție sunt însă pe terminate, constructorii executînd acum finisajul și lucrările de instalații. Ei sînt hotărîți s-o termine pînă la 20 mai. Pentru a se chiar reduce costul încadra și prevăzut în deviz, constructorii au plicat unele soluții mai economicoase. Astfel, planșeele, in loc să fie executate din beton monolit, cum se prevedea în proiect, s-au făcut din plăci prefabricate de beton. Prin aceasta, s-a economisit o mare cantitate de material lemnos și timp de lucru. In mare parte au fost folosite materiale procurate pe plan local. Din inițiativa organizației U.T.M. de la I.C.I.L. Vatra Dornei, mai multe grupuri de tineri au executat un mare volum de muncă la extracția produselor balastiere din albia nului Neagra cât și la încărcarea și descărcarea acestuia. ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] CONCURSUL I corespondenților voluntarij. Cei mai înalți indici economici Munatorii, inginerii și tehnicienii de la fabrica de cherestea iarna au obținut, în luna martie, cei mai înalți indici economici de la existența fabricii. Prin folosirea modelelor maximale la debitarea buștenilor și prin folosirea cu pricepere a ferastrăului panglică a fost realizat un randament tehnic la cherestea de 6y,1 la sută, obținându-se totodată o creștere a calităților superioare de 1 la sută.. Prin mărirea capacității de producție a frezerilor, brigăzile din secția șeurilor de de prelucrare a defabricație au obținut 77 kg. rămășiță pentru celuloză pe m.c. da buștean debitați Totodată, prin buna organizare a muncii și folosire a mecanismelor în toate secțiile s-a realizat o creștere a productivității fizice ce depășește i.top m.c. cherestea pe om în 8 ore, adică cu 76 la sută mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut. Datorită bunei gospodăriri a materiei prime în trimestrul lac., s-a realizat o economie de 7u m.c. bușteni pentru gater și 336 m.c. lemn rotund pentru celuloză. Printre fruntașii care au contribuit la obținerea acestor succese se numără bateriștii Ștefan Mihăilă, Alexandru Lipan, țapinarii Ni Tibrean, D, lie si P, Istrata, A, PU1U (din postul de corespondenți voluntari). Locuințe pentru muncitori In lunile de iarnă, muncitorii de pe șantierul de construcții al gospodăriei agricole de stat din Guliom, raonul Trufașii, au desfășurat o rodnică activitate. Datorită faptului că în luna februarie și martie, de exemplu, au muncit intens la lucrările de construcție planificate, muncitorii de pe acest șantier au reușit, zilele acestea, să termine de construit și să dea în folosință 5 -7partamettUi Alta 1 apartamente urmează săi fie date în folosință la sfirșitul lunii aprilie. In noile apartamente au intrat tractoriștii Ion Pletuț, Petru Popa, Gheorghe Cănțiu și alții. La executarea în bune condițiuni a lucrărilor de construcție, s-au evidențiat în mod deosebit tovarășii Gheorghe Ștefanof, Ion Zamfir și alții, NICUL AL VIII N LA îngrijitorii de oi de la gospodăria de Drăgușeni atat au devenit adevărați specialiști în determinarea calității pielcelelor. Fotoreporterul nostru a surprins pe muncitorii C. Ibănescu, Andrei, Gheorghe Gh. Scripcaru, D. Pintilie. Intr-un moment când fleestia își împărtășeau unul altuia din experiența căpătată. 1.TEODORU întovărășirea agricolă „Cel de-al lll-lea Congres al P.M.R." Anul trecut, membrii întovărășirii agricole „Gh. Gheorghiu Dej“ din satul Dumbrăveni, raionul Suceava au obținut producții cu 300-400 kg. la ha. mai mari decât țăranii muncitori cu gospodării individuale. i Popularizarea acestor rezultate, vizitele pe care întovărășirii din satul Dumbrăveni le-au făcut la, țăranii muncitori din satul Salăgeni, astplicindu-i acestora pe larg avantajele muncii în întovărășirile agricole, conferințele pe tema transformării socialiste a agricultwe și munca politică desfășurată de comuniști au făcut ca, în ultimul timp, tot mai mulți firani muncitori din acest sat să se înscrie în întovărășirea agricolă. Așa s-a făcut că la data de 1 aprilie a.c, s-a constituit întovărășirea agricolă „Cel lll-lea Congres al P.M.R.“, deal în care s-au înscris peste 80 familii de țărani muncitori cu o suprafață de circa 100 ha. teren. 1 Printre agitatorii care s-au evidențiat în munca politică de convingere a țăranilor muncitori de a se înscrie în întovărășirea agricolă se numără P. Pădureț, Gh. Manoilă și alții. Vi ALUCAl Pe ogoarele regiunii Culturile din epoca I-a au fost insamînțate In vederea asigurării cu furaje a reproducătorilor de la stațiunea comunală de montă din comuna Avrămeni, comitetul executiv a luat din timp o serie de măsuri în vederea însămînțării la timp a culturilor planificate. Ca urmare, pînă la data de 1 aprilie toate culturile din epoca I-a, 14 ha. cu Lucrătorii G. A. S. Albești acordă o deosebită atenție pregătirii terenului unde vor însămînța porumbul oiloz. Din cele 200 ha., destinate acestei culturi, 180 ha. sînt arate din toamnă și îngrășate cu bălegar de grajd. Pentru a păstra umezeala în sol, arătura de toamnă a fost grăpată imediat ce terenul a permis executarea acestei lucrări. Celelalte 20 ha. au fost arate în primăvara aceasta și, pe fiecare hectar, s-au adminisovăz, 4 ha. cu borceag și 8 ha. cu orz, au fost însămânțate în bune condițiuni. Concomitent cu aceasta au fost pregătite 10 ha, teren unde se vor însămînța plante din epoca II-a, iar cele cu lucernă au fost grăpate 7 ha. Și parțial însămînțate. Coresp. F. SAMSEC trai cste 200 kg. îngrășăminte chimice. Planul de producție G.A-S. prevede să se irige o suprafață de 40 ha. cu porumb siloz. Acum, muncitorii gospodăriei amenajează acest teren pentru irigare și, de asemenea, îndiguiesc o vatră de iaz. întreaga cantitate de sămînță este pregătită. Pe 20 ha., porumbul siloz va fi însămînțat intercalat cu soia, ceea ce va mări cantitatea de albumină, a nutrețurilor. Folosesc din plin iimapul bun de lucru Lucrătorii gospodăriei de stat din Siret sînt hotărîți ca anul acesta să obțină producții mari la hectar, la toate culturile. Primele zile bune de lucru i-a găsit bine pregătiți, astfel că imediat ce pămîntul s-a zvîntat, ei au și început munca în cîmp. De la data de 29 martie a.c. s-au efectuat peste 100 ha. arături și s-au grăpat circa 120 ha. arături de toamnă. Totodată, lucrătorii de aici au început și în* sămînțatul mazărei. Pentru obținerea de producții cit mai mari la griul de toamnă, pe întreaga suprafață cultivată cu această cultură s-au aplicat cite 150-200 kg. superfosfat la ha., iar pe porțiunile pe care culturile au ieșit slăbite din iarnă se dau cîte 80-100 kg. îngrășăminte azotate la ha. Așa cum cere agrotehnica Frumoasă e meseria de miner. Minerul este acela care scoate din dineurile pămlntului la lumina zilei marile comori ascunse de veacuri. Candidatul de partid Florea Grapini a îndrăgit meseria de miner încă din timpul cînn era elev al școlii profesionale de ucenici. Intenția lui era să se specializeze In meseria de mecanic, dar tainele straturilor de minereu l-au atras, și el continua și azi să smulgă din adîncurile pamîntului tot mai mult minereu. Foto: S. DOBRE Acum e maistru minei. Conduce xux schimb de lucru. Fie dimineața sau seară — Florea Grapini e mereu printre mineri, cercetează fronturile de lucru, dă indicații cu lrűvire la extracția zăcămintelor de mangan, luptă ca minerii din schimbul lui să fie fruntași. Printr-o mai bună organizare a muncii, schimbul său a reușit să dea peste plan de la începutul anului și până la 25 martie a.c., 200 tone de minereu de mangan de bună calitate. In anul 1959, colectivul de muncă de la fabrica de confecții și tricotaje din Botoșani a realizat o economie la prețul de cost în valoare de 275.000 lei. Cele mai mari economii a fost obținute prin reducerea consumurilor specifice la materie primă și materiale, atit în sectorul de confecții cît și la cel de tricotaje. Numai la stofă s-au economisit 1.431 metri din care se pot confecțioa 1.192 perechi pantaloni, iar la tricotaje s-a economisit o cantitate de lînă din care se pot fabrica circa 9.000 perechi ciorapi. Rezultatele obținute nu sunt însă pe măsura posibilităților mari existente în cadrul întreprinderii. Serviciul de control și xovizie, regional efectuînd un control la această fabbrică, a constatat, pe lingă o serie de realizări importante, și unele deficiențe împiedicat valorificarea care au mai intensă a rezervelor interne. In cele ce urmează, voi căuta să arăt în ce constau aceste deficiențe și care sunt cauzele ce le generează. Consumuri specifice — pe baza unui studiu aprofundat . Consumul de materii prime și materiale, care elementul cu cea mai constituie mare pondere în prețul de cost, nu a fost urmărit în suficientă măsură la toate fazele de fabricație. La unele produse, consumurile specifice nici nu au fost normate. Conducerea întreprinderii a trimis forului tutelar cu mare intirziere tabelele cu consumurile spefifice spre aprobare. Aceasta a făcut ca la unele sortimente, între care se numără și pantalonii de schi, să se lucreze cu consumuri specifice neeconomicoase. Deși soiul tutelar a indicat întreprinderii ca la cămășile cu mânecă lungă, consumul de materie primă să se stabilească după șabloanele de la Fabrica de confecții Brăila, care sînt mult mai economicoase, totuși, întreprinderea a continuat să aplice vechile normative. Modul defectuos în care serviciul tehnic (șef tov. Chirica Constanțin), se preocupă de elaborarea normelor de consum specific, face ca acestea să fie peste necesități. In sectorul tricotaje, neexistînd suficientă preocupare reducerea consumurilor pentru cifire de lină și bumbac spepe fiecare articol In parte, nu se stîrpește risipa de materie prinsă. La secția de depănare, de pildă, se aruncă la deșeuri fire lungi de 1—6 metri, care ar mai putea fi folosite. In unele cazuri, și la mașinile circulare nu se folosesc pînă la capăt cantitățile de bumbac de pe capsuri.. I Prin eliminarea rîndurilor suplimentare la încheierea doi-apilor, se pierde în medie 2,06 gramelină la fiecare pereche de dorapi. La numărul de ciorapi confecționați în anul 1959, s-au pierdut 1.838 kg. lină strelingari din care s-ar fi putut fabrica 13.056 perechi de jambiere. In luna februarie a.c., făcîndu-se un studiu mai aprofundat, s-a constatat că pierderile de lună admise de stat pot fi înlocuite cu bumbac, a cărui valoare este mai mică deci, se pot face econola prețul de cost. Din calculul făcut , folosindu-se acestaoieștt că, procedeu, la producția planificată pe anul 1960 se vor face economii în valoare de 48.997 lei. Eliberarea materiei prime și a materialelor din magazie, deși se face pe baza fișelor limită, nu are la bază un calcul precis în raport cu cantitațiile lansate în producție. Această situație duce la folosirea unor consumuri medii, deși serviciul plan care lanssează comenzile și care determină necesarul de materiale, poate să stabilească cantitățiile reale. Astfel, pentru unele comenzi, s-au scos din mai gazie cantități mai mari de stofă decit era necesar. Tot așa s-a procedat și la stabiliirea necesarului de nasturi la pantalonii schi pentru bărbați. Pentru fiecare pereche s-au eliberat din magazie ette 10 nassturi, deși la acest sortiment, sunt necesari numai 9. Iai cursul anului trecut s-au elciberat in plus 22.837 bucăți nasturi. La pantalonii de doc, datorită aceluiași s-au eliberat în plus procedeu, 14.60L bucăți nasturi. Aceasta a făcut ca în sectorul de confeciții să se creeze un stoc de 1.800 bucăți nasturi în plus 1 și 3.168 bucăți nasturi rebustați, precum și alte materiale. Rebuturile pot fi înlăturate definitiv In diferite sectoare și fazei de lucru se mai produc rebuturi. Așa, de pildă, în sectorul confecții, în linia fe bruarie s-au produs în medie pe zi circa 50 pantaloni, care, la control au fost refuzați. Totuși, nu s-a luat nici o mai sumă pentru identificarea restuturilor și analizarea cauzei lor care le-au generat. La sectorul de confecții lucrează în permanență cîte doi meseriași la fiecare schimb, cărei retușează și refac operațiunile greșite. Oi, la aceste operațțiuni se consumă în plus ață, care este dată pe seama consumului specific, foiță mostrică etc. Mill AI OBERSCHI controlor revizor principal la Serviciul regional de controlj Suceava (Continuare în pag. 5-a) REZERVE INTERNE NEVALORIFICATE ȘI mii MEȘTERII DE CLAVIATURĂ intr-o secție a depozitului de bușteni de la fabrica de cherestea Falcău, un grup de muncitori lucrează de zor la fasonarea claviaturii, sortiment deosebit de prețios., După cheresteaua de rezonanță urmează claviatura care are cea mai mare valoare economică. Dacă in alte secții, ale fabricii valorificate în coniferele sunt ansamblu in diferite sortimente urmărinduse ca dintr-un m. r. de buștean să se producă cif. mai multă cherestea sau alte sortimente, aici este valorificată calitatea lemnului. Muncind cu avint pentru valorificarea superioară a lemnului, muncitorii acestei secții au produs in primele două luni și jumătate din acest an T132 sanjeni claviatură peste plan. Deși tinăr In meserie, tov. Damian Cirdei iși depășește zilnic norma cu 20-23 la sută și produce claviatură de cea mai bună calitate. Faptul că procentul de claviatură pe m.c. buștean estede circa 113, din deșeurile care rănise de la fabricarea acesteia s-au produs 44.610 kg. rămășiță pentru celuloză prin care s-au înlocuit 77 m.c. bușteni de gater rășinoase iar pe întreaga fabrică s-a obținut în luna februarie și prima jumătate a lunii martie a.c. o cantitate de peste 90 kg. rămășițe pentru celuloză pe m.c. de buștean debitat. la clișeu, tov. Damian Cirdei în timpul fasonării prin despicare a prismelor de claviatură. — ■ ..?=■ [UNK] [UNK] [UNK]•■ [UNK] ■ ------- Fier vechi — oțelăriilor patriei Alături de tineretul din întreaga țară, tineretul din raionul Suceava, condus și îndrumat de organizațiile de partid, a obținut importante succese în acțiunea patriotică de colectare a fierului vechi. De la începutul anului și pînă la 50 martie, în întregul raion a fost colectată o cantitate de peste 119 tone fier vechi din care s-au predat la I.C.M. 43 de tone. Cele mai frumoase rezultate au obținute de tineretul fost din comuna Salcea unde, pînă în prezent, s-a colectat o cantitate de peste 10.000 kg. fier vechi din care s-a predat la I.C.M. o cantitate de 14.000 kg. Succesele obținute în această comună se datoresc faptului că comitetul comunal U.T.M. (secretar tov. Floarea Sumănaru) s-a interesat îndeaproape de antrenarea și mobilizarea tineretului în această acțiune. . Succese frumoase au fost obținute și de tinerii din comunele Borsanci, care au predat la I.C.M. o cantitate de peste 8000 kg. fier vechi, Fîntînele 4.000 kg., Dumbrăveni 3.000 kg. și altele. Unii tineri printre care Gheorghe Maruseac și Coroambă Constantin din Pătrăuți și alții au colectat fiecare cîte o cantitate de peste 800 kg. fier vechi. Pionierii din cadrul raionului Suceava au participat și ei cu tot elanul acțiunea de colectare la a fierului vechi. Pînă la data amintită, pionierii și școlarii din satul Românești, comuna Iacobești au colectat o cantitate de peste 4.000 kg. fier vechi. In mod deosebit s-a evidentțiat pionierul Vasile Costman care a colectat singur o cantitate de peste 200 kg. fier vechi, Coresp. C. DRAGOȘ,