Zori Noi, octombrie 1960 (Anul 13, nr. 3986-4011)

1960-10-01 / nr. 3986

“ In numele vieții Știu că în lume mai sunt oameni cărora grozăviile unui război le-ar aduce aur cu sacul. Aceștia sunt mo­nopoli­ții și militariștii din țările occidentale. Dar ei nu vor reuși să-și pună în aplicare planurile nebu­nești, deoarece forțele pă­cii sunt astăzi în stare să bareze calea războiului. In aceste zile, la O.N.U. steagul păcii și pro­gresului este ținut sus de delegațiile țărilor socialiste, de toți acei care doresc pace și-și spun cu­­vîntul răspicat de la tribu­na celui mai înalt for in­ternațional — sesiunea A­­dunării Generale a O.N.U. Acolo, prin cuvin­tările to­varășilor N. S. Hrușciov și Gh. Gheorghiu - Dej, s-a arătat ce binefacere ar însemna pentru omenire a­­runcarea pentru totdeauna a armelor. Dacă banii ce se irosesc acum pe tunuri și fel de fel de bombe ato­mice ar fi folosiți pentru ridicarea de locuințe, școli, spitale, pentru fabricarea de mașini și tractoare, pen­tru irigarea ogoarelor, apoi eu cred că pămîntul transforma într-un fel s­ ar de rai. Să contribuim la alunga­rea foametei și mizeriei care domnesc încă în acele părți ale pămîntului, unde om­­ul nu este tratat ca om, ci este înjosit și asuprit ! Pe ogoare, noi muncim să obținem recolte cît mai bogate și prin aceasta pu­nem umărul la întărirea țării noastre, sprijinind totodată, forțele păcii, îmi unesc glasul cu al tuturor celor care doresc cu adevărat pacea și luptă pentru triumful ei în lu­me. FLOREA ANI BAC îngrijitor de animale la I.R.I.C. Dorohoi 1 ORGAN AL COMITETrm REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 ANUL XV — NR. 3986 SÎMBĂTĂ 1 OCTOMBRIE 1960 4 PAGINI — 20 BANI Pentru triumful păcii în lume! OCOOOOOOOOOCOOOOCOOCL XXXX|OOC­OOCGII C<:O ccoocc! OCCOCXXXX^XXXXXXXXXX»OCOOOCO<XXXXXI Sprijinim prin fapte nobila misiune a solilor păcii . In cadrul adunării care a avut loc după terminarea ore­lor de producție, muncitorii,, tehnicienii și inginerii Com­binatului forestier din orașul­­ Fălticeni și-au manifestat adeziunea deplină față de­ conținutul cuvîntării tovară­șului Gheorghe Gheorghiu- Dej, șeful delegației țării noastre, rostită la cea de-a XV-a sesiune a Adunării Ge­nerale a O.N.U. Despre însemnătatea lucră­rilor acestei sesiuni, în care se discută probleme vitale pentru interesele întregii o­­meniri, a vorbit tovarășul Va­sile Sava, directorul I.F.-ului Fălticeni. In continuare au luat cu­­­vîntul unii dintre participan­ții la adunare. Vorbitorii au aprobat cu entuziasm politica de pace promovată cu consec­vență de către țările socia­liste, politică ce demasca necruțător uneltirile puse la cale de promotorii „războiu­lui rece”­. Prin ovații și a­­plauze furtunoase cei prezenții­i la adunare și-au exprimat­ atașamentul nețărmurit față de propunerile istorice făcute de tovarășul N. S. Hrușciov și sprijinite cu tărie de către tovarășul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej și ceilalți conducă­tori ai delegațiilor țărilor socialiste. Cu multă înflăcărare a vorbit muncitorul Vasile Ciu­­botaru de la secția butoaie. — înțelept, clar și hotărît, mesajul voinței de pace a poporului nostru a răsunat cu putere în marea sală O.N.U. Cuvîntarea rostită da a tovarășul Gheorghe Gheor­­­ghiu-Dej a dat glas simțămin­­telor și voinței noastre de pace, a arătat lumii întregi că poporul nostru este hotărît să-și dea întreaga sa con­tribuție la apărarea păcii. — In occident, cercurile conducătoare, a spus ingine­rul Costinescu Dumitru, e­­ducă tineretul în spiritul urii față de om, față de progres.. De aceea, noi susținem cu tărie propunerea făcută de delegația noastră ca la aceas­tă istorică sesiune să se discute și să se ad­opte mă­­­suri pentru promovarea în rîndurile tineretului a ideilor păcii și respectului reciproc între popoare. Prin propuneri și inițiative concrete țara noastră își aduce contribuția opin»­ia­piilor coe promovarea coexistenței pas­ sa pi oj princij nice. Hotărîrea de a sprijini prin fapte, prin noi succese în producție politica de pace a țării noastre, a fost exprimată de vorbitori prin numeroase angajamente. — Citind cuvîntarea tova­rășului Gheorghe Gheorghiu- Dej rostită la O.N.U., am tras concluzia că și nouă, muncitorilor acestui combi­nat, ne revine sarcina să sprijinim prin munca și reali­zările noastre, misiunea nobilă a delegației R.P.R. la O.N.U. — a spus Constantin Neculcea, șef de brigadă la secția lăzi. Eu și brigada mea am reușit ca în primele­­ 20 de zile ale lunii septembrie să nu depășim planul cu 6 la sută. Sîntem hotărîți ca în viitor să ne sporim efortu­rile pentru a obține noi suc­cese în producție. Pe această cale ne aducem contribuția la întărirea și înflorirea scumpei noastră petrii, la­­ victoria cauzei păcii, Propriile noastre năzuințe Sute de muncitori, tehni­cieni, ingineri și funcționari de la fabrica de zahăr „Sire­­­tul” din Bucecea au luat parte, ín după amiaza zilei de 28 sep­tembrie la o adunare entuzi­astă, în cadrul căreia tov. Va­­­sile Enache, prim-secretar al Comitetului raional P.M.R., Botoșani, a vorbit despre în­semnătatea evenimentelor se desfășoară în prezent ce la O.N.U. Vorbitorul a arătat că prin minunata cuvîntare rosti­tă de la înalta tribună a O.N.U., tov. Gh. Gheorghiu- Dej a exprimat în modul cel mai deplin năzuințele și intere­sele noastre vitale, voința în­tregului nostru popor de ași consacra eforturile cauzei pă­cii și progresului. — Pretutindeni, în țara noastră, se construiesc noi fa­brici, uzine, locuințe, școli —­ toate spre folosul oamenilor muncii — a spus mecanicul Mi­­hai Damache. Dar pentru a ne putea făuri o viață tot îmbelșugată, avem nevoie mai de pace. Iată de ce aprobăm din toată inima propunerile con­structive, înțelepte, pe care de­legația țării noastre le-a făcut la O.N.U. în vedera statorni­cirii unei păci trainice în lume! — Urmăresc cu mare aten­ție desfășurarea lucrărilor ce­lei de-a XV-a sesiuni a Adu­nării Generale a O.N.U. Gîn­­dul și inima îmi sînt alături de delegația țării noastre. Am ascultat cu deosebit interes cuvîntarea Iov. Gh. Gheorghiu- Dej și aprob din toată inima ideile înțelepte ce le cuprinde. Sînt convins că delegația țării noastre, împreună cu ția Uniunii Sovietice și delega­ale celorlalte țări socialiste, vor aduce o importantă contribu­ție la apărarea Cauzei păcii —­­a spus muncitorul Constantin Onofrei. In încheierea adunării, tov. Gh. Mihalache, directorul fa­bricii, a dat citire unei tele­grame adresate delegației ță­rii noastre la actuala sesiune a O.N.U. In cuprinsul telegra­­mei se subliniază că întregul colectiv de muncă al fabricii aprobă și sprijină din toată inima propunerile făcute de delegațiile țărilor socialiste la O.N.U. și își exprimă convin­gerea că înfăptuirea lor va a­­sigura pacea pe pămînt. I. MREANA bă­iat mă­­nînci astfel de struguri, par a spune acești fii de colectiviști de la G.A.C. Roma Bo­cșani. Foto : D­VINTILA H ” WWHaa—£ Utemista Ioana Irimia lucrează la Filatura de in și cânepă din Fălticeni de 1­­2 ani. După absolvirea cur­suri­­lor de calificare din ca­drul filaturii, a trecut ca muncitoare în secția bobi­­nat-rebobinat. Acum ea se numără printre cele mai destoinice muncitoare din­­ secție și chiar din între­­­­prindere. ,i Foto : V. DUMITRU i> Acum se pune temelia recoltei viitoare 7i zzzi Cine se scoală de dimineața... Bine zice proverbul: „Cina se scoală de dimineață, de­parte ajunge 44. Așa și cu colectiviștii din Drăgușenii Fălticenilor, s-au pregătit din vreme cu toate cele ne­cesare însămînțărilor de toamnă, iar cînd a sosit epoca optimă, ei au și trecut la treabă. Avînd sprijinul meca­­nizatorilor brigăzii comunis­tului Constantin Chelaru de la S.M.T. Spătărești, membrii G.A.C. „Drumul lui Lenin“ au reușit ca, în scurt timp, sa termine de semănat cele 35 ha. cu grîu și cele 10 ha. cu orz, planificate. Brigadierul Gh. Vieru și colectivistul Ion Bistriceanu au stat tot timpul pe­ cîmp, în urma semănătorii, suprave­­ghindu-i funcționarea spre a asigura efectuarea unor lu­crări de bună calitate. Pentru ca să obțină recolte cît mai bogate, colectiviștii nu numai că au semănat la timp, dar au folosit și semințe din soiuri de mare productivi­tate. Fruntași la însămînțări lunii Pe . Începutul septembrie, colectiviștii și tu­­tovărășiții din co­muna Păltiniș, ra­ionul Darabani, au ținut o consfătuire cu privire la cultu­ra griului. Atunci, ei au discutat, atât despre recoltele bo­gate obținute anul acesta, cit și des­pre metodele agro­tehnice înaintate ce se cer aplicate la cultura griului. Și, îndată după aceas­ta, sub îndruma­rea organizațiilor de partid, și cu sprijinul mecani­zatorilor de la SMT Darabani, harnicii gospodari au tre­cut la treabă. Au pregătit o parte din terenul desti­nat pentru însă­­m­înțări, au schim­bat semințele cu altele din soiuri de mare productivita­te, au început în­­sămînțârile. Acum, în frunte sînt membrii GAG »Răsăritul nou“ din Păltiniș, cum și cei ai pre­în­tovărășirii »înfră­țirea“ din satul I­­vancăuți , colecti­viștii au semănat, deja, cca. 100 ha. cu grîu, din cele 118 ha. planifi­cate, iar întovără­­șiții — 200 ha., din cele 260 ha., stabilite în planul de producție. Coresp. D. AVASILOAIE și I. ANISIE ♦ [UNK] [UNK] [UNK] Preocupări pentru ridicarea nivelului tehnic al producției Cabinetul tehnic al între­prinderii miniere Vatra Dornei desfășoară o bogata activitate pentru perfecționarea procesu­lui de producție. In acest an, colectivul cabinetului teh­nic și-a concentrat atenția și efor­turile în direcția lucrărilor care cer mecanizării un volum mare de muncă și spre intro­ducerea de noi metode de ex­ploatare a minereului. Iată cîteva din problemele tehnice rezolvate cu sprijinul cabinetului tehnic. Intr-un timp, în galeriile orizontului minus 20 de la mina Nepomi­­ceni, munca se desfășura ane­voios, deoarece apăruse un izvor subteran. Pentru a crea condiții mai bune de muncă în aceaste galerii, au fost intro­duse două pompe pentru eva­cuarea apei. Deservirea lor trebuia făcută însă de 4 me­canici. Preocupat să găsească un mijloc prin care să fie în­locuită munca celor 4 meca­nici, inginerul Constantin Soare a construit un dispozi­tiv cu ajutorul căruia porni­rea și oprirea pompelor se face automat, în raport cu ni­velul de apă ce se colectează în galerii. Această soluție, re­zolvată cu sprijinul cabinetu­lui tehnic, aduce anual între­prinderii economii antecalcu­­late în valoare de 40.000 lei. Cabinetul tehnic de la între­prinderea minieră Vatra Dornei a rezolvat în cursul acestui an și alte probleme în scopul per­fecționării procesului de pro­ducție. Nu de mult, s-a meca­nizat și operația de descărcare a mașinilor care transportă minereul la stația de prepara­re din Iacobelli; înainte, a­­ceastă operație se executa ma­nual de către un număr mare de muncitori. In scopul redu­cerii prețului de cost, un co­lectiv de ingineri și tehnicieni a propus construirea unui dis­pozitiv pentru mecanizarea a­­cestei operații. Prin folosirea lui, se realizează anual econo­mii antecalculate în valoare de 72.000 lei. De la începutul anului pînă în prezent, cabinetul teh­nic de la întreprinderea minieră Va­tra Dornei a înregistrat un număr de 78 de propuneri de inovații și raționalizări, din care 39 au și fost aplicate în procesul de producție. Inova­țiile aplicate au adus între­prinderii economii la T­etul de cost în valoare de 230.000 lei. . Colectivul cabinetului teh­nic continuă să studieze cst multă atenție și posibilitățile pentru aplicarea unor noi me­­tode și procedee de lucru, in prezent el are în studiu meto­da de exploatare a minereului prin înmagazinare, metodă cărei aplicare va aduce intre­­­prinderii însemnate foloase. In primul rînd, se creează posi­bilitatea de a se exploata nu­mai minereul utilizabil, înlătu­­rîndu-se fazele de eliminare a sterilului, de rambleere și de armare. După calculele preli­minare efectuate, s-a ajuns în concluzia că prin aplicarea metodei amintite se pot reali­za anual economii la prețul de cost în valoare de 1.000.000 lei. Toate acestea demonstrează preocupările colectivului cabi­netului tehnic, ale tuturor mun­citorilor și maiștrilor pentru perfecționarea procesului de producție și aplicarea unor metode și procedee noi în scopul reducerii prețului de cost și îmbunătățirii calității minereului. N. GROZA îTînrrînnmnnnnnnmrB rinnnrss-jnnrrinsTnnrinrTnrTmr^^ mnnrff CITRI IN PA6INA IV-A: — Lucrările celei de a XV-a sesiuni a Adunării Ge­nerale a Organizației Națiu­nilor Unite. — Dineul oferit de tovară­șul Gheorghe Gheorghiu Dej în cinstea reprezentanților la O.N.U. ai noilor state in­dependente. — Intîlnirea lui N. S. Hrușciov cu V. Got­ulka. rtnrB'tnre’rnnnnninri^ Freamătul muncii, specific șantierului, nea tntîmpinat de la bun început. O betonieră uruind răgușit, uniform, du­mica flămîndă, cupă după cu­pă cu pietriș și ciment. Auto­camioane încărcate cu diferite materiale intrau și ieșeau pe cele două căi de acces din incinta șantierului. Dar cei care dădeau viață șantierului, punând în mișcare întreg an­samblul acesta de materiale și mașini, erau constructorii. Totul părea să fie dirijat de ei prin sfori nevăzute și totul a răspundea precis la comenzi. Dintr-un autocamion se des­­­­cărcau cărămizi. Niște tineri aruncau cărămizile care sunau ca oalele de pămînt bine arse. E drept, se mai spărgea cite una. — Ei, voi de colo, de la descărcat. De ce nu folosiți , jghiaburile? — strigă un tînăr subțirel, cu o mustăcioară ce abia-l mijea, încercînd facă auzit peste zumzetul să se a­­cesta ca de stup. — Nu se sparg, tovarășe inginer, că-s rezistente ! — Lăsați, lăsați. Folosiți , voi mai bine jghiaburile. Ne­­- am angajat doar să reducem rebuturile de cărămidă sub “ * 1 la sută. Inginer? Cine o fi grijuliul ăsta așa tinerel ? Ne apropiem de el. Acum, dădea indicații­­ altui grup de muncitori să fo­­­­losească mănușile de protecție la turnarea bitumului pe pe­reții de izolare ai unui subsol. Se păru că abia atunci ne-a observat. Ne întîmpină bucu­ros, prezentîndu-se : — Ion Cuprian, șeful șan­tierului. Am de-acum o lună de cînd am terminat facultatea de construcții la Iași. Sînt inginer stagiar. Aceasta e prima lucra­re pe care o conduc, îmi fac debutul, cum se zice. Și după ce ne dădu cîteva relații de detaliu a șantierului, tovarășul Cuprian ne conduse, explicîndu-ne : — Aici va fi sala cinema­scopului, ce va avea 300 de locuri, grup sanitar și depen­dințe. Dincoace, e unul din cele trei tronsoane ale blocului cu 3 etaje ce va cuprinde ma­gazine la parter, iar în rest 27 de apartamente conforta­bile. Lucrările sunt cuprinse în planul de sistematizare a o­­rașului. Tronsonul trei al blocu­lui și localul cinemascopului vor fi date în folosință la sfîr­­șitul acestui an. Celelalte lu­crări, pe parcurs, în primul tri­mestru al anului viitor.­­ Para­lel însă, se vor începe și alte lucrări. După ce ne-a făcut apoi cu­noștință cu tovarășii Haralam­­bie Aiacoboaie, maistru de șan­tier , Ion Dumitru, șeful echi­pei de fierari betoniști , Gh. Costaș, șeful echipei de gheri, și cu alți fruntași dus­în muncă — mîndria lotului 6 de construcții Dorohoi din cadrul Trustului regional de con­strucții Suceava — tovarășul Cuprian ne spune că în anii studenției și-a făcut practica pe unele din marile șantiere de construcții ale patriei. Ne enu­­m­eră: Bicaz, Săvineși, șantie­rele de locuințe din Capitali și din Iași. A avut unde învă­ța multe lucruri bune. Tînărul inginer Ion Cuprian, fiul lui moș Alexe Cuprian, țăran în­tovărășit din Botoșani, se străduiește să se achite cu cinste de sarcinile ce iau fost încredințate. Odată cu venirea lui pe șantier, datorită manipu­lării cu grijă, pierderile la cărămidă au scăzut sub 1 la sută, față de 3 la sută cît este adm­is. Pentru reducerea consumului de cherestea, după indicațiile inginerului Ion Cu­prian, stîlpii de beton ai ca­drului de susținere­­ se toarnă, după executarea zidăriei exte­rioare. Astfel, pe lîngă grăbi­rea ritmului de construcție se micșorează volumul de mano­peră, iar necesarul de cheres­tea pentru cofraje se reduce cu 50 la sută, prin aceea că­­ două părți ale cofrajului sînt­­ înlocuite chiar de zidărie. Pe­­ șantier, fiecărui meșter iau 2 fost încredințați, pentru califi­­­­care, 1 — 2 ucenici. — Avem nevoie de con­structori, ne spune tov. Cu­prian. Cunoașteți, desigur, și dvs., ce sarcini mărețe ne-a trasat Congresul partidului o nouă, constructorilor pînă în 1965. In construcție nu există „ lucruri mărunte. Totul își are importanța sa. De aceea, tre­buie să învățăm mereu, să ți­nem pasul cu tehnica. Ce școa­lă minunată e șantierul ! Aici, pe șantier, îmi verific cunoș­tințele, mi-am­ văzut visul îm­­­­plinit de a deveni inginer con­­structor. Și pentru toate aces­tea mulțumesc partidului nos­­­­tru, mulțumesc tovarășilor mei “ de muncă, care mă ajută zi de să mă achit de sarcinile ce-mi revin. Am părăsit șantierul din Dorohoi, păstrînd în amintire chipul ■ acestui tînăr entuziast, harnic, crescut și educat de partidul nostru. M­­TINȚAR PE ȘANTIER CARNET DE REPORTER o ba o aofthopoooc, ooo ó Vo­t-­im>­o o­j­c­ifiá JUAJUCUlAJ £ SJISS ÄAJU JULP JUL 2. £ £ 2Jt &£ A. A

Next