Zori Noi, octombrie 1960 (Anul 13, nr. 3986-4011)
1960-10-01 / nr. 3986
“ In numele vieții Știu că în lume mai sunt oameni cărora grozăviile unui război le-ar aduce aur cu sacul. Aceștia sunt monopoliții și militariștii din țările occidentale. Dar ei nu vor reuși să-și pună în aplicare planurile nebunești, deoarece forțele păcii sunt astăzi în stare să bareze calea războiului. In aceste zile, la O.N.U. steagul păcii și progresului este ținut sus de delegațiile țărilor socialiste, de toți acei care doresc pace și-și spun cuvîntul răspicat de la tribuna celui mai înalt for internațional — sesiunea Adunării Generale a O.N.U. Acolo, prin cuvintările tovarășilor N. S. Hrușciov și Gh. Gheorghiu - Dej, s-a arătat ce binefacere ar însemna pentru omenire aruncarea pentru totdeauna a armelor. Dacă banii ce se irosesc acum pe tunuri și fel de fel de bombe atomice ar fi folosiți pentru ridicarea de locuințe, școli, spitale, pentru fabricarea de mașini și tractoare, pentru irigarea ogoarelor, apoi eu cred că pămîntul transforma într-un fel s ar de rai. Să contribuim la alungarea foametei și mizeriei care domnesc încă în acele părți ale pămîntului, unde omul nu este tratat ca om, ci este înjosit și asuprit ! Pe ogoare, noi muncim să obținem recolte cît mai bogate și prin aceasta punem umărul la întărirea țării noastre, sprijinind totodată, forțele păcii, îmi unesc glasul cu al tuturor celor care doresc cu adevărat pacea și luptă pentru triumful ei în lume. FLOREA ANI BAC îngrijitor de animale la I.R.I.C. Dorohoi 1 ORGAN AL COMITETrm REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 ANUL XV — NR. 3986 SÎMBĂTĂ 1 OCTOMBRIE 1960 4 PAGINI — 20 BANI Pentru triumful păcii în lume! OCOOOOOOOOOCOOOOCOOCL XXXX|OOCOOCGII C<:O ccoocc! OCCOCXXXX^XXXXXXXXXX»OCOOOCO<XXXXXI Sprijinim prin fapte nobila misiune a solilor păcii . In cadrul adunării care a avut loc după terminarea orelor de producție, muncitorii,, tehnicienii și inginerii Combinatului forestier din orașul Fălticeni și-au manifestat adeziunea deplină față de conținutul cuvîntării tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej, șeful delegației țării noastre, rostită la cea de-a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. Despre însemnătatea lucrărilor acestei sesiuni, în care se discută probleme vitale pentru interesele întregii omeniri, a vorbit tovarășul Vasile Sava, directorul I.F.-ului Fălticeni. In continuare au luat cuvîntul unii dintre participanții la adunare. Vorbitorii au aprobat cu entuziasm politica de pace promovată cu consecvență de către țările socialiste, politică ce demasca necruțător uneltirile puse la cale de promotorii „războiului rece”. Prin ovații și aplauze furtunoase cei prezențiii la adunare și-au exprimat atașamentul nețărmurit față de propunerile istorice făcute de tovarășul N. S. Hrușciov și sprijinite cu tărie de către tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și ceilalți conducători ai delegațiilor țărilor socialiste. Cu multă înflăcărare a vorbit muncitorul Vasile Ciubotaru de la secția butoaie. — înțelept, clar și hotărît, mesajul voinței de pace a poporului nostru a răsunat cu putere în marea sală O.N.U. Cuvîntarea rostită da a tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a dat glas simțămintelor și voinței noastre de pace, a arătat lumii întregi că poporul nostru este hotărît să-și dea întreaga sa contribuție la apărarea păcii. — In occident, cercurile conducătoare, a spus inginerul Costinescu Dumitru, educă tineretul în spiritul urii față de om, față de progres.. De aceea, noi susținem cu tărie propunerea făcută de delegația noastră ca la această istorică sesiune să se discute și să se adopte măsuri pentru promovarea în rîndurile tineretului a ideilor păcii și respectului reciproc între popoare. Prin propuneri și inițiative concrete țara noastră își aduce contribuția opin»iapiilor coe promovarea coexistenței pas sa pi oj princij nice. Hotărîrea de a sprijini prin fapte, prin noi succese în producție politica de pace a țării noastre, a fost exprimată de vorbitori prin numeroase angajamente. — Citind cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej rostită la O.N.U., am tras concluzia că și nouă, muncitorilor acestui combinat, ne revine sarcina să sprijinim prin munca și realizările noastre, misiunea nobilă a delegației R.P.R. la O.N.U. — a spus Constantin Neculcea, șef de brigadă la secția lăzi. Eu și brigada mea am reușit ca în primele 20 de zile ale lunii septembrie să nu depășim planul cu 6 la sută. Sîntem hotărîți ca în viitor să ne sporim eforturile pentru a obține noi succese în producție. Pe această cale ne aducem contribuția la întărirea și înflorirea scumpei noastră petrii, la victoria cauzei păcii, Propriile noastre năzuințe Sute de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari de la fabrica de zahăr „Siretul” din Bucecea au luat parte, ín după amiaza zilei de 28 septembrie la o adunare entuziastă, în cadrul căreia tov. Vasile Enache, prim-secretar al Comitetului raional P.M.R., Botoșani, a vorbit despre însemnătatea evenimentelor se desfășoară în prezent ce la O.N.U. Vorbitorul a arătat că prin minunata cuvîntare rostită de la înalta tribună a O.N.U., tov. Gh. Gheorghiu- Dej a exprimat în modul cel mai deplin năzuințele și interesele noastre vitale, voința întregului nostru popor de ași consacra eforturile cauzei păcii și progresului. — Pretutindeni, în țara noastră, se construiesc noi fabrici, uzine, locuințe, școli — toate spre folosul oamenilor muncii — a spus mecanicul Mihai Damache. Dar pentru a ne putea făuri o viață tot îmbelșugată, avem nevoie mai de pace. Iată de ce aprobăm din toată inima propunerile constructive, înțelepte, pe care delegația țării noastre le-a făcut la O.N.U. în vedera statornicirii unei păci trainice în lume! — Urmăresc cu mare atenție desfășurarea lucrărilor celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. Gîndul și inima îmi sînt alături de delegația țării noastre. Am ascultat cu deosebit interes cuvîntarea Iov. Gh. Gheorghiu- Dej și aprob din toată inima ideile înțelepte ce le cuprinde. Sînt convins că delegația țării noastre, împreună cu ția Uniunii Sovietice și delegaale celorlalte țări socialiste, vor aduce o importantă contribuție la apărarea Cauzei păcii —a spus muncitorul Constantin Onofrei. In încheierea adunării, tov. Gh. Mihalache, directorul fabricii, a dat citire unei telegrame adresate delegației țării noastre la actuala sesiune a O.N.U. In cuprinsul telegramei se subliniază că întregul colectiv de muncă al fabricii aprobă și sprijină din toată inima propunerile făcute de delegațiile țărilor socialiste la O.N.U. și își exprimă convingerea că înfăptuirea lor va asigura pacea pe pămînt. I. MREANA băiat mănînci astfel de struguri, par a spune acești fii de colectiviști de la G.A.C. Roma Bocșani. Foto : DVINTILA H ” WWHaa—£ Utemista Ioana Irimia lucrează la Filatura de in și cânepă din Fălticeni de 12 ani. După absolvirea cursurilor de calificare din cadrul filaturii, a trecut ca muncitoare în secția bobinat-rebobinat. Acum ea se numără printre cele mai destoinice muncitoare din secție și chiar din întreprindere. ,i Foto : V. DUMITRU i> Acum se pune temelia recoltei viitoare 7i zzzi Cine se scoală de dimineața... Bine zice proverbul: „Cina se scoală de dimineață, departe ajunge 44. Așa și cu colectiviștii din Drăgușenii Fălticenilor, s-au pregătit din vreme cu toate cele necesare însămînțărilor de toamnă, iar cînd a sosit epoca optimă, ei au și trecut la treabă. Avînd sprijinul mecanizatorilor brigăzii comunistului Constantin Chelaru de la S.M.T. Spătărești, membrii G.A.C. „Drumul lui Lenin“ au reușit ca, în scurt timp, sa termine de semănat cele 35 ha. cu grîu și cele 10 ha. cu orz, planificate. Brigadierul Gh. Vieru și colectivistul Ion Bistriceanu au stat tot timpul pe cîmp, în urma semănătorii, supraveghindu-i funcționarea spre a asigura efectuarea unor lucrări de bună calitate. Pentru ca să obțină recolte cît mai bogate, colectiviștii nu numai că au semănat la timp, dar au folosit și semințe din soiuri de mare productivitate. Fruntași la însămînțări lunii Pe . Începutul septembrie, colectiviștii și tutovărășiții din comuna Păltiniș, raionul Darabani, au ținut o consfătuire cu privire la cultura griului. Atunci, ei au discutat, atât despre recoltele bogate obținute anul acesta, cit și despre metodele agrotehnice înaintate ce se cer aplicate la cultura griului. Și, îndată după aceasta, sub îndrumarea organizațiilor de partid, și cu sprijinul mecanizatorilor de la SMT Darabani, harnicii gospodari au trecut la treabă. Au pregătit o parte din terenul destinat pentru însămînțări, au schimbat semințele cu altele din soiuri de mare productivitate, au început însămînțârile. Acum, în frunte sînt membrii GAG »Răsăritul nou“ din Păltiniș, cum și cei ai preîntovărășirii »înfrățirea“ din satul Ivancăuți , colectiviștii au semănat, deja, cca. 100 ha. cu grîu, din cele 118 ha. planificate, iar întovărășiții — 200 ha., din cele 260 ha., stabilite în planul de producție. Coresp. D. AVASILOAIE și I. ANISIE ♦ [UNK] [UNK] [UNK] Preocupări pentru ridicarea nivelului tehnic al producției Cabinetul tehnic al întreprinderii miniere Vatra Dornei desfășoară o bogata activitate pentru perfecționarea procesului de producție. In acest an, colectivul cabinetului tehnic și-a concentrat atenția și eforturile în direcția lucrărilor care cer mecanizării un volum mare de muncă și spre introducerea de noi metode de exploatare a minereului. Iată cîteva din problemele tehnice rezolvate cu sprijinul cabinetului tehnic. Intr-un timp, în galeriile orizontului minus 20 de la mina Nepomiceni, munca se desfășura anevoios, deoarece apăruse un izvor subteran. Pentru a crea condiții mai bune de muncă în aceaste galerii, au fost introduse două pompe pentru evacuarea apei. Deservirea lor trebuia făcută însă de 4 mecanici. Preocupat să găsească un mijloc prin care să fie înlocuită munca celor 4 mecanici, inginerul Constantin Soare a construit un dispozitiv cu ajutorul căruia pornirea și oprirea pompelor se face automat, în raport cu nivelul de apă ce se colectează în galerii. Această soluție, rezolvată cu sprijinul cabinetului tehnic, aduce anual întreprinderii economii antecalculate în valoare de 40.000 lei. Cabinetul tehnic de la întreprinderea minieră Vatra Dornei a rezolvat în cursul acestui an și alte probleme în scopul perfecționării procesului de producție. Nu de mult, s-a mecanizat și operația de descărcare a mașinilor care transportă minereul la stația de preparare din Iacobelli; înainte, această operație se executa manual de către un număr mare de muncitori. In scopul reducerii prețului de cost, un colectiv de ingineri și tehnicieni a propus construirea unui dispozitiv pentru mecanizarea acestei operații. Prin folosirea lui, se realizează anual economii antecalculate în valoare de 72.000 lei. De la începutul anului pînă în prezent, cabinetul tehnic de la întreprinderea minieră Vatra Dornei a înregistrat un număr de 78 de propuneri de inovații și raționalizări, din care 39 au și fost aplicate în procesul de producție. Inovațiile aplicate au adus întreprinderii economii la Tetul de cost în valoare de 230.000 lei. . Colectivul cabinetului tehnic continuă să studieze cst multă atenție și posibilitățile pentru aplicarea unor noi metode și procedee de lucru, in prezent el are în studiu metoda de exploatare a minereului prin înmagazinare, metodă cărei aplicare va aduce intreprinderii însemnate foloase. In primul rînd, se creează posibilitatea de a se exploata numai minereul utilizabil, înlăturîndu-se fazele de eliminare a sterilului, de rambleere și de armare. După calculele preliminare efectuate, s-a ajuns în concluzia că prin aplicarea metodei amintite se pot realiza anual economii la prețul de cost în valoare de 1.000.000 lei. Toate acestea demonstrează preocupările colectivului cabinetului tehnic, ale tuturor muncitorilor și maiștrilor pentru perfecționarea procesului de producție și aplicarea unor metode și procedee noi în scopul reducerii prețului de cost și îmbunătățirii calității minereului. N. GROZA îTînrrînnmnnnnnnmrB rinnnrss-jnnrrinsTnnrinrTnrTmr^^ mnnrff CITRI IN PA6INA IV-A: — Lucrările celei de a XV-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. — Dineul oferit de tovarășul Gheorghe Gheorghiu Dej în cinstea reprezentanților la O.N.U. ai noilor state independente. — Intîlnirea lui N. S. Hrușciov cu V. Gotulka. rtnrB'tnre’rnnnnninri^ Freamătul muncii, specific șantierului, nea tntîmpinat de la bun început. O betonieră uruind răgușit, uniform, dumica flămîndă, cupă după cupă cu pietriș și ciment. Autocamioane încărcate cu diferite materiale intrau și ieșeau pe cele două căi de acces din incinta șantierului. Dar cei care dădeau viață șantierului, punând în mișcare întreg ansamblul acesta de materiale și mașini, erau constructorii. Totul părea să fie dirijat de ei prin sfori nevăzute și totul a răspundea precis la comenzi. Dintr-un autocamion se descărcau cărămizi. Niște tineri aruncau cărămizile care sunau ca oalele de pămînt bine arse. E drept, se mai spărgea cite una. — Ei, voi de colo, de la descărcat. De ce nu folosiți , jghiaburile? — strigă un tînăr subțirel, cu o mustăcioară ce abia-l mijea, încercînd facă auzit peste zumzetul să se acesta ca de stup. — Nu se sparg, tovarășe inginer, că-s rezistente ! — Lăsați, lăsați. Folosiți , voi mai bine jghiaburile. Ne- am angajat doar să reducem rebuturile de cărămidă sub “ * 1 la sută. Inginer? Cine o fi grijuliul ăsta așa tinerel ? Ne apropiem de el. Acum, dădea indicații altui grup de muncitori să folosească mănușile de protecție la turnarea bitumului pe pereții de izolare ai unui subsol. Se păru că abia atunci ne-a observat. Ne întîmpină bucuros, prezentîndu-se : — Ion Cuprian, șeful șantierului. Am de-acum o lună de cînd am terminat facultatea de construcții la Iași. Sînt inginer stagiar. Aceasta e prima lucrare pe care o conduc, îmi fac debutul, cum se zice. Și după ce ne dădu cîteva relații de detaliu a șantierului, tovarășul Cuprian ne conduse, explicîndu-ne : — Aici va fi sala cinemascopului, ce va avea 300 de locuri, grup sanitar și dependințe. Dincoace, e unul din cele trei tronsoane ale blocului cu 3 etaje ce va cuprinde magazine la parter, iar în rest 27 de apartamente confortabile. Lucrările sunt cuprinse în planul de sistematizare a orașului. Tronsonul trei al blocului și localul cinemascopului vor fi date în folosință la sfîrșitul acestui an. Celelalte lucrări, pe parcurs, în primul trimestru al anului viitor. Paralel însă, se vor începe și alte lucrări. După ce ne-a făcut apoi cunoștință cu tovarășii Haralambie Aiacoboaie, maistru de șantier , Ion Dumitru, șeful echipei de fierari betoniști , Gh. Costaș, șeful echipei de gheri, și cu alți fruntași dusîn muncă — mîndria lotului 6 de construcții Dorohoi din cadrul Trustului regional de construcții Suceava — tovarășul Cuprian ne spune că în anii studenției și-a făcut practica pe unele din marile șantiere de construcții ale patriei. Ne enumeră: Bicaz, Săvineși, șantierele de locuințe din Capitali și din Iași. A avut unde învăța multe lucruri bune. Tînărul inginer Ion Cuprian, fiul lui moș Alexe Cuprian, țăran întovărășit din Botoșani, se străduiește să se achite cu cinste de sarcinile ce iau fost încredințate. Odată cu venirea lui pe șantier, datorită manipulării cu grijă, pierderile la cărămidă au scăzut sub 1 la sută, față de 3 la sută cît este admis. Pentru reducerea consumului de cherestea, după indicațiile inginerului Ion Cuprian, stîlpii de beton ai cadrului de susținere se toarnă, după executarea zidăriei exterioare. Astfel, pe lîngă grăbirea ritmului de construcție se micșorează volumul de manoperă, iar necesarul de cherestea pentru cofraje se reduce cu 50 la sută, prin aceea că două părți ale cofrajului sînt înlocuite chiar de zidărie. Pe șantier, fiecărui meșter iau 2 fost încredințați, pentru calificare, 1 — 2 ucenici. — Avem nevoie de constructori, ne spune tov. Cuprian. Cunoașteți, desigur, și dvs., ce sarcini mărețe ne-a trasat Congresul partidului o nouă, constructorilor pînă în 1965. In construcție nu există „ lucruri mărunte. Totul își are importanța sa. De aceea, trebuie să învățăm mereu, să ținem pasul cu tehnica. Ce școală minunată e șantierul ! Aici, pe șantier, îmi verific cunoștințele, mi-am văzut visul împlinit de a deveni inginer constructor. Și pentru toate acestea mulțumesc partidului nostru, mulțumesc tovarășilor mei “ de muncă, care mă ajută zi de să mă achit de sarcinile ce-mi revin. Am părăsit șantierul din Dorohoi, păstrînd în amintire chipul ■ acestui tînăr entuziast, harnic, crescut și educat de partidul nostru. MTINȚAR PE ȘANTIER CARNET DE REPORTER o ba o aofthopoooc, ooo ó Vot-im>o ojcifiá JUAJUCUlAJ £ SJISS ÄAJU JULP JUL 2. £ £ 2Jt &£ A. A