Zori Noi, octombrie 1961 (Anul 14, nr. 4297-4322)

1961-10-01 / nr. 4297

% i Proletari din toate fárite,anífnéí I ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 In pragul deschiderii noului an școlar în învățămîntul de partid In prezent, în toate organizațiile de partid din re­giune se desfășoară pregătirile pentru deschiderea nou­lui an școlar în învățămîntul de partid. In acest scop, activează co­lective formate din membrii birouri­lor organizațiilor de bază și propa­gandiști, care se ocupă cu selecțio­narea cursanților, consultînd pe fie­care membru și candidat de partid la ce formă de învățămînt dorește să studieze in acest an și, pe această bază, se stabilesc formele de învă­țămînt necesare. Organele și orga­nizațiile de partid trebuie să aibă în vedere, in primul rînd, luarea tuturor măsurilor pentru a asigura studierea de către membrii și candi­dații de partid a problemelor de bază ale teoriei marxist-leniniste, a p­roblemelor teoretice și practice ridicate de Congresul al III-lea al P.M.R., de Raportul Gheorghe Gheorghiu-Dej tovarășului prezentat cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a înființării partidului și de h­otă­­rîrile plenarelor C.C. al P.M.R. ce au avut loc în ultimul timp. Un loc principal în învățămîntul de partid din acest an îl va ocupa studierea mișcării comuniste internaționale, în primul rînd, a proiectului de Program al P.C.U.S., subliniindu-se în mod deosebit acele probleme care au o însemnătate teoretică generală: inevitabilitatea trecerii omenirii de la capitalism la socialism, etapa actuală de dezvoltare a sistemului mondial socialist, trecerea de la socialism la comunism, noua etapă a crizei generale a capitalismului etc. in lecții și seminare se va pune un accent deosebit pe problemele preocupării partidului nostru pentru ridicarea continuă a nivelului de trai material și cultural al poporului muncitor, pe sarcinile practice eco­nomice și politice privitoare la desă­­vârșirea construcției socialiste în pa­tria noastră. Conform indicațiilor conducerii partidului, in acest an, în toate cercu­­rile și cursurile de partid se va ține un ciclu de lecții și seminarii despre cele mai principale momente din istoria patriei noastre. Comitetele raionale și orășenești de partid să se îngrijească din timp ca aceste lecții să fie ținute de lectori selec­ționați și instruiți în mod special, cu o pregătire corespunzătoare Asigurarea purității propagandei de partid este una din sarcinile principale ale organelor de partid și ale propagandiștilor. Este necesar ca demascarea și combaterea teorii­lor antimarxiste ale oportunismului și revizionismului contemporan, ale ideologiei burgheze, să străbată în­treaga muncă ideologică. Problemele economice vor ocupa un loc important în lecții și semina­rii. In acest scop, să fie extinsă ini­țiativa unor propagandiști care o­­bișnuiesc să invite directori de în­treprinderi, președinți de G.A.C., cadre de ingineri sau tehnicieni pen­tru a face expuneri în fața cursanți­lor pe anumite probleme economice practice. Periodic, să se organizeze lecții practice la unele probleme legate de îmbunătățirea calității produselor, folosirea întregii capa­cități de producție a utilajelor etc., precum și vizite la întreprinderi, G.A.S., G.A.C., muzee, expoziții — acestea constituind unul din mijloa­cele eficace pentru îmbinarea pro­blemelor teoretice cu practica. O condiție principală care va duce la îmbunătățirea în­­vățămîntului în a­­cest an o consti­tuie încadrarea fie­cărui tovarăș intr-un cerc sau curs corespunzător cunoștințelor lui poli­tice, ideologice și profesionale. Anul trecut, comitetele raionale de partid Botoșani, Fălticeni, Gura Humoru­lui, Rădăuți au extins prea mult numărul cercurilor de istorie și din această cauză n-au putut să asigure peste tot propagandiști bine pregătiți, iar o parte dintre cursanți nu aveau cunoștințele culturale necesare pen­tru a studia la această formă. Ex­periența arată că cercurile de stu­diere a Statutului P.M.R. și cursurile serale sunt cele mai accesibile pen­tru masa membrilor și candidaților de partid din întreprinderi și sate. De asemenea, in întreprinderile in­dustriale, mai ales pentru cadrele principale, s-au dovedit necesare și eficace cercurile de economie con­cretă. Dînd curs, în primul rînd, acestor forme de învățămînt, orga­nele și organizațiile de partid, ținind seama de nivelul și dorința cursan­ților, trebuie să organizeze și dife­rite cercuri de tip superior, în care se studiază istoria P.C.U.S., bazele m­arxism-leninismului, filozofia și îndeosebi economia politică. Să se aibă în vedere ca cu acei tovarăși care sînt in vîrstă sau cu un nivel de cunoștințe mai scăzut, mai ales la sate, să se organizeze cercuri de politică curentă, in care să se citească și să se discute în comun unele articole din presă privitoare la diferite probleme eco­nomice și politice legate de preocu­pările lor zilnice. In mod cu totul nejustificat, unele raioane ca Cîmpulung, Săveni, Dorohoi și Bo­toșani au renunțat complet anul tre­cut la cercurile de politică curentă. Acest­ lucru n-a făcut decit să scadă frecvența, conținutul seminar­iilor, precum și numărul de absolvenți la sfîrșitul anului de învățămînt. Vor fi încadrați, de asemenea, în învățămînt, cei mai buni tovarăși din activul fără de partid, precum și din activul de bază al organiza­țiilor U.T.M. O problemă de cea mai mare im­portanță este organizarea studiului (Continuare în pag. %-a). CONSTANTIN MOROȘANU membru al Biroului Comitetului regional de partid Suceava Anul XVI nr. 4297 4 pagini 20 bani Duminică 1 octombrie 196! TELEGRAMA Tovarășului MAO TZE-DUN, Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU ȘAO-ȚI, Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU­DE, Președintele Comitetului permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga China Tovarășului CIU EN LAI, Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de-a 12-a aniv­ersări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Munci­­toresc Român, al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, al Consiliului de Miniștri și al intregu­lui popor român, vă transmitem dum­neavoastră și prin dumneavoastră poporului chinez un salut frățesc și călduroase felicitări. Marele și harnicul popor chinez a înfăptuit, sub conducerea Partidului Comunist Chinez, profu­nde transformări revoluționare și a obținut succese de seamă în opera de construire a socialismului. Pe plan internațional, Republica Popu­lară Chineză reprezintă un factor important al luptei împotriva politicii imperialiste agresive, pentru pace și colaborare între popoare. Poporul român se bucură din toată inima de realizările Republicii Populare Chineze și este convins că poporul chinez va dobîndi noi și mari victorii in dezvoltarea conti­nuă economică și culturală a patriei sale. Prietenia și colaborarea frățească romîno-chineză, izvorâte din co­munitatea țelurilor de construire a socialismului, din apartenența la marea familie unită a țărilor lagărului socialist, se dezvoltă neconte­nit pe baza principiilor marxism-leninismului și ale internaționalismu­lui proletar, spre binele popoarelor noastre și al cauzei păcii în iunie. De ziua marii sale sărbători na­ționale, urăm poporului frate chi­nez succese tot mai strălucite în fă­urirea vieții sale noi, socialiste. Trăiască în veci prietenia­ frățe­ască dintre popoarele român și chinez I Gheorghe Gheorghiu-Dej, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Ion Gheorghe Maurer, Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne Pe una din tarlalele G.A. C. Vlăsinești-Săveni, tractoristul Nicolae Piciuc lucrează terenul cu policiscul, pregătindu-l pentru a fi insămînțat cu grîu. Foto: E. ARON. O distincție binemeritată După cum se știe, brigada artis­­­tică de agitație de la fabrica „Stră­duința“ din Suceava a obținut lo­cul I la faza pe oraș, și regiune­a celui de-al VI-lea concurs pe țară al formațiilor artistice de amatori. Ea­­ a reprezentat regiunea și is finalii pe țară a concursului care s-a des­fășurat la București. Apreciind re­­zultatele bune obținute de artiștii amatori de la fabrica „Străduința"“, comitetul regional U.T.M. a acordat acestei brigăzi Diploma de onoare a comitetului regional U.T.M. Di­ploma a fost înmînată, zilele tre­cute, în cadrul unei adunări festive, de către tovarășul Nicolae Iliuță, prim - secretar al Comitetului oră­șenesc U.T.M Suceava.­ Cu acest prilej, fiecare membru al brigăzii a primit și cite un premiu. , Coresp. M. ZEITIG La sectorul de jucării al F. C. Botoșani au fost introduse in ulti­ma vreme ,noi modele de jucării. Printre acestea se numără pinguini, gînsaci, maimuțe și altele. UN CLIȘEU : muncitoarea Elena Antal, lucrînd cu multă îndemî­­nare la confecționarea jucăriilor. Economii prin extinderea micii mecanizări Conducerea întreprinderii forestiere Rădăuți și-a propus să acorde o deosebită atenție­­ extinderii lucrări­lor de mică mecanizare, care ridică productivitatea­ muncii și contribuie la reducerea prețului de cost. La gura de exploatare Strujinoasa-Sud, de la sectorul de exploatare a lem­nului Putna, operațiunile de tras erau executate cu vitele și din a­­ceastă cauză muncitorii erau nevoiți să facă stivuirea materialului lem­nos de mai multe ori. Pentru a se înlătura această deficiență, munci­torii acestei guri de exploatare au propus conducerii întreprinderii să construiască o linie decovil pe o distanță de 2 km. Această propu­nere fiind apreciată ca întemeiată, au și început lucrările de construc­ție a liniei. Odată cu deschiderea anului forestier, linia decovil va fi dată în exploatare. Această lucrare care a fost executată din fonduri de mică mecanizare va aduce în­­­­treprinderii economii de peste 200.000 lei. In depozitele fabricilor de cheres­tea, stivele erau acoperite cu che­restea bună care se deprecia. In felul acesta, se pierdeau însemnate can­tități de cherestea care putea fi utilizată in scopuri industriale. Pen­tru înlăturarea acestor neajunsuri, la fabricile de cherestea din Vicov și Sucevița s-a propus să se con­struiască panouri mobile din deșeuri și carton asfaltat. In prezent, sti­vele de cherestea din depozitul fa­bricii Sucevița sînt acoperite cu a­­semenea panouri demontabile, iar la fabrica Vicov­ete se află încă în construcție. Prin folosirea acestor panouri, fabricile de mai sus vor înregistra economii de peste 19.000 lei.­­ Printre lucrările de mică meca­nizare mai importante realizate la­ I. F. Rădăuți , se numără și noul transportor mecanizat de la fabrica Sucevița, reprofilarea fabricii de lăzi de la Rădăuți, colierul, de spălat bușteni de la fabrica Vicov și altele. Peste 125 de m.c. de lemn se vor putea economisi în urma înlocuirii lagărelor din lemn cu podoale din beton armat. Pe lingă că se îmbu­nătățește calitatea cherestelei prin­­tr-o mai bună conservare, fabricile de cherestea pot realiza importante beneficii prin economisirea materia­­lului lemnos. Pînă nu de mult, la aburirea cherestelei la fabrica Sucevița se folosea abur de la mașina „Wolf“. Acum, prin adaptarea unui diapo­zitiv la mașina „Lantz“, aburirea cherestelei de fag se face numai cu aburul furnizat de această mașină, iar „Wolful“ este întrebuințat exclu­siv pentru producerea curentului e­­lectric. Prin aplicarea dispozitivului menționat mai sus, fabrica Sucevița va putea realiza o economie anuală de peste 50.000 lei. In sectoarele de industrializare a lemnului din cadrul întreprinderii forestiere Rădăuți se acordă atenție și extinderii mișcării de inovații și raționalizări. Cabinetul tehnic își desfășoară activitatea pe baza unui p­lan tematic de inovații alcătuit, în majoritate, în urma propunerilor fă­cute de muncitori în consfătuirile de producție. Printre cele mai im­portante inovații realizate în anul acesta se numără un dispozitiv de protecție la circulare, instalația cu cablu pentru tractorul K.D.-35 fo­losită la trasul și scosul lemnului, precum și polizorul pentru ascuțirea ferăstraielor .„Drujba“. K DOBRE încărcarea vagoanelor C.F.R. cu cherestea cu ajutorul elevato­rului. Aspect de la fabrica de che­restea Moldovița, raionul Cîmpu­lung, Foto : D. VINTILA Cu toate forțele la executarea însămînțărilor! De grija ce se acordă eliberării terenurilor de culturile tîrzii și în primul rînd a acelor suprafețe de teren ce urmează să fie insămințate cu grîu, depinde acum, în mare mă­sură, executarea în epoca optimă a însămînțărilor de toamnă. Din datele centralizate la secția agricolă a sfatului popular regional rezultă următoarele: Raioanele Doroh­oi și Săveni sînt pe terminate cu recoltatul porumbu­lui, sfeclei de zahăr și florii-soare­­lui. Colectiviștii și intovărășiții din raionul Săveni, de pildă, au recoltat porumbul un procent de 95 la sută. Avansate cu această lucrare sunt și raioanele Botoșani și Rădăuți, ora­șele Suceava și Botoșani. Deci, peste tot, se poate afirma că au existat condiții ca în prezent să fie arate și insămințate cu cereale păioase de toamnă suprafețe însemnate de te­ren. Condiții există. . . ”. „ dar terenul nu-i eliberat In majoritatea raioanelor de șes ale regiunii cîmpul e plin de glugi de porumb și bețe de floarea-soare­­lui. Aceste culturi, deși sînt recol­tate, se odihnesc pe cîmp și tocmai pe acele terenuri ce urmează a însămințate. Acest fapt face să se fi intirzie cu pregătirea terenului și, deci, să nu se respecte epoca optimă de semănat. Deși porumbul e recol­tat în procent de 91 la sută, iar floa­rea soarelui — în procent de 100 la sută, în raionul Dorohoi, de exemplu, terenul pentru iusămînțat a fost pre­gătit în procent de numai 28 la sută, iar însămințările s-au executat de­­abia în procent de 5 la sută stă po­rumbul pe cîmp, în glugi, stau și tractoarele, fiindcă nu pot ara. In raionul Botoșani, majoritatea su­prafeței planificată a se insămînța în toamna aceasta are ca plantă pre­mergătoare porumbul. Și cum se în­­tîrzie cu transportul de pe cîmp a acestei culturi, suprafața planificată a fost pregătită în proporție de nu­mai 36 la sută, iar însămințările sînt efectuate în procent de 13 la sută. Coda de la eliberarea terenului și la insămînțat sînt și raioanele Fălti­ceni, Rădăuți, precum și comunele din raza orașului Suceava care, deși au pregătit terenul în procent de 58 la sută, au executat însămințările pe o suprafață ce reprezintă numai 1 la sută din plan. Se tărăgănează schimbul semințelor O altă cauză care duce la întîr­­zierea însămințării griului este și aceea că în raioanele Botoșani, Do­rohoi, Săveni, Fălticeni etc., schim­bul semințelor la bazele de recepție se desfășoară defectuos. Din canti­tatea de sămânță planificată a schimbată, colectiviștii și întovărăși­ fl­ții din raionul Botoșani au schimbat mai puțin de jumătate, iar cei din Rădăuți — un procent de numai 32 la sută. Sfaturile populare și organele tehnice nu controlează în suficientă măsură stadiul de pregătire a semin­țelor. Deficiențe se constată și la ba­zele de recepție, printre care la cea din Todireni-Botoșani, unde sămînța rezervată pentru schimb este necores­punzătoare. Ce trebuie făcut Se impune ca toate conducerile unităților agricole, ajutate efectiv­ele către organele și organizațiile de partid, să mobilizeze colectiviștii și intovărășiții la transportul de pe cîmp al culturilor tîrzii, iar terenul să fie imediat pregătit și însămin­­țat. Aceste lucrări să se execute la terenurile destinate însămînțărilor de toamnă și nu cum se procedează în raioanele Botoșani și Dorohoi unde se execută alături adinei de toamnă și nu alături pentru mînțatul griului. Conducerile însă­ SMT să urmărească nu numai de liantri, ci, în prim­ul rînd numărul volu­mul de lucrări efectuat la insămin­­țări, calitatea acestor lucrări, să asi­gure folosirea din plin a întregii ca­pacități de lucru a tractoarelor, să nu tărăgăneze însămînțatul griului. Atenție deosebită să se acorde schim­bării sentințelor la bazele de recep­ție, condiționării și tratării acestora. Numai așa se va asigura execu­tarea în epoca optimă a însămînță­rilor de toamnă, se va pune o bază trainică recoltei viitoare. M. BORZA Citiți în pag­­in­a TOAMNĂ DE ADR Pagină realizată cu ajutorul corespon­denților voluntari In 158 ore de zbor In luna septembrie, colectivul sta­ției Aviasan Șcheia - Suceava, în cele 158 ore de zbor efectuate, a trans­portat pe calea aerului 47 bolnavi, 82 kg. singe, 279 kg. medicamente și 98 kg. de materiale sanitare. Din Cîmpulung a fost transportat la Iași copilul Popic Filaret în vîrstă de nu­mai 8 ani, care suferea d­e chist hida­­tic. Din Tudora a fost transportat la Suceava un copil care avea o frac­­­tură de craniu. Viața acestor copii și a multor bolnavi transportați la timp a fost salvată. Intr-o singură zi Tinerii utemiști­­ de la IRTA Vatra Dornei au organizat zilele trecute o acțiune frumoasă. Au strîns și pre­dat într-o singură zi 2.400 kg. fier vechi, care va lua drumul oțelării­­lor noastre. S-au evidențiat in a­­ceastă acțiune tinerii utemiști Petru Ciufu, Mircea Strugaru și Ion Tu­­dașcă. Pentru șantierele de construcții I.P.S.D. Ițcani a livrat în luna septembrie șantierelor de construcții din orașele regiunii noastre canti­tăți însemnate de produse secun­dare. Astfel, șantierelor de construc­ții din Săveni, Fălticeni, Bo­toșani, Suceava și Dorohoi li s-au li­vrat 20.000 plăci de rumbeton, care se folosesc la baterea parchetelor, precum și alte materiale. Meșteri suceveni, la bienala de artă­­ Undeva, în eleganta sală „Dallesli din București, unde este găzduită cea de a doua ex­poziție bienală de artă popu­lară, se află scrisă o cifră , loc.oop. Ea reprezintă număml talentaților meșteri, oameni cu mîini de aur, care au luat parte la cea de a doua bienală de artă populară. In­admirabilele lucrări de artă - la expoziție fiind prezentate cele mai bune dintre cele bune - ei au înscris un emo­ționant poem al genullui crea­tor al poporului. De cum intri în expoziție te întîmpină zeci și zeci de obiecte de artă populară, de toate ge­nurile - țesături, obiecte din lemn, os, fier, piele, ceramică. Sînt aici prezente obiecte din toate colțurile țării, înșiruite de-a lungul pereților, se desfă­șoară panoramic costumele na­ționale rînduite pe regiuni : Ar­­­­geș, Bacău, Maramureș, Dobro­­gea, Oltenia, Iași, Mureș-Au­­tonomă Maghiară . .. O adevărată simfonie de nu­anțe și culori ! Geniala paletă a artistului născut pe plaiurile Mioriței I Încerci un sentiment de puter­nică admirație privind textilele de casă ale Elisabetei Grigo­­rescu din Brașov sau ale Mă­riei Păunescu din Sibiu, unde broderiile stilizează elementele tematice noi, cu un frumos efect decorativ. Aceeași admirație o ai privind și costumul femeiesc executat de Maria I.V. Coșoiu­ din Năruja-Galați, fota de Breaza executată de Filofteia Puca, sau fața de masă brodată de Maria Popa din comuna ■ [UNK]­Luduș. ■ Și,­­în lanțul acesta evocator­ul frumosului se îmbină armo­nios și obiectele populare din regiunea noastră, care găsesc aceleași aprecieri laudative din partea miilor de vizitatori, în dreptul peretelui ce cuprinde obiecte specifice regiunii Sucea­va, găsim printre altele cojo­cul lucrat cu multă migală și măiestrie al Elisabetei Sirețchi din Prătăuții Noi, un ștergar de vătăjel cu baston al lui Alexan­dru Coșuleanu din Cîmpulung, precum și o bondiță bărbă­tească, cu dihor, a lui Constan­tin Coșuleanu din Frumoșici. Găsim la toate aceste obiecte mereu prezent spiritul creator al maselor, preocuparea generală pentru frumos, gustul estetic viu și activ. De un deosebit succes se bucură, de asemenea, ș­i ceramica regiunii­ noastre. Vestiții meș­­teri olari din Marginea și Constantin Colibaba din Ră­dăuți sunt prezenți și ei la bienală cu reușite obiecte din ceramică. In special obiectele din ceramică neagră ale colec­tiviștilor din Marginea sînt cer­cetate și apreciate de numeroși vizitatori. Principala concluzie pe care o faci admirînd aceste opere ale meșterilor cu mîini de aur este că artistul popular, fie el Eli­­­­sabeta Grigorescu sau Elisabeta­­­ Sirețchi, Ștefan­­ Jgrezeanu sau­­ Constantin Colibaba, dă astăzi­­ o nouă strălucire tradiționalelor­­ motive naționale. Operele lor, , ci­ și cele ale tuturor celor­­ loc,ooo de talentați meșteri ai­­ artei populare romînești, apar ; ca un imn închinat partidului, ] făuritorul vieții noi, înfloritoare,­­ de pe întinsul patriei noastre.­­ C. DAN j populară

Next