Zori Noi, ianuarie 1962 (Anul 15, nr. 4376-4400)

1962-01-03 / nr. 4376

CUVINTAREA TOVARĂȘULUI GHEORGHE GHEORGHIU-DE] rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului îl cu Dragi tovarăși și prieteni, Cetățeni ai Republicii Populare Române. Ne mai despart citeva clipe de Anul Nou. Reuniți în această noapte în mij­locul celor dragi, al familiilor, prie­tenilor și tovarășilor de muncă, în fața aparatelor de radio sau de te­leviziune, așteptăm sosirea Anului Nou intr-o atmosferă sărbătorească, plină de veselie și voie bună. Bucuria noastră este pe deplin îndreptățită. Anul pe care-l în­cheiem a fost un an de mari înfăp­tuiri, roadele muncii poporului nos­tru — deosebit de bogate. Cunoașteți tabloul impresionante­lor realizări în toate domeniile de activitate social - economică, înfăți­șat la recenta sesiune a Marii Adu­nări Naționale. Planul producției Industriale pe anul 1961 a fost în­deplinit cu 12 zile înainte de ter­men. Muncitorii, inginerii și tehnicienii pot privi cu satisfacție rezultatele muncii lor pline de abnegație. In toate ramurile economiei au fost puse în funcțiune noi capacități de producție. Economia națională a primit mai mult metal, mai multe mașini, mai mult petrol, cărbune, minereu, energie electrică, produse sie industriei chimice, bunuri de larg consum. In toate regiunile și orașele țării iscusiții noștri constructori au ri­dicat noi clădiri industriale, car­tiere de locuințe, așezăminte de în­­vățămînt, sănătate, cultură. Milioane de țărani, uniți în gos­podării colective, au cules rod bo­gat , se schimbă întreaga înfățișare a satului și felul de trai al țărăni­mii. Țăranii muncitori, lucrătorii din gospodăriile de stat și S.M.T.­­uri muncesc cu spor pentru a da patriei un belșug de produse nece­sare bunului trai al populației. Cadrele noastre didactice din in­­vățămîntul de toate gradele, lucră­torii din institutele de cercetări ști­ințifice, din domeniul culturii și cre­ației artistice au muncit cu devo­tament pentru educarea tineretului — schimbul nostru de miine, pen­tru pregătirea de specialiști, pentru dezvoltarea științei și culturii noas­tre socialiste. Tuturor celor care prin munca lor însuflețită contribuie la înflori­rea patriei, la avîntul economiei și culturii, la făurirea bunăstării po­porului le adresăm calde felicitări, urări de noi realizări și spor la muncă. Avem neclintita convingere că eroica noastră clasă muncitoare care își îndeplinește cu cinste mi­siunea de clasă conducătoare a so­cietății, țărănimea noastră care a pășit cu hotărîre pe calea agricul­turii socialiste, oamenii de cultură care și-au pus cunoștințele și for­țele creatoare în slujba poporului, vor adăuga în anul ce vine noi și noi victorii celor obținute pînă acum, încrezător in capacitățile sale creatoare, în viitorul său m­indru de succesele obținute, însorit, po­porul nostru, sub conducerea parti­dului, va păși cu elan la înfăptuirea obiectivelor planului de stat pe anul 1962, muncind in toate ramu­rile de activitate cu entuziasmul propriu unui popor liber, stăpîn pe soarta sa și pe roadele muncii sale. Dragi tovarăși. Anul 1961 a fost marcat de un eveniment epocal — Congresul al XXI­I-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice care a adoptat noul său Program, arătînd popoare­lor calea spre o societate unde toate resursele materiale, toate cu­ceririle rațiunii umane sînt puse în slujba omului și a bunăstării lui, calea spre o lume fără războaie, spre triumful socialismului și comu­nismului pe tot globul pămîntesc. Mărețele victorii ale poporului sovietic in construirea comunismu­lui, realizările remarcabile ale ce­lorlalte țări ale lagărului list, demonstrează cu putere socia­supe­rioritatea socialismului asupra ca­pitalismului, dau forțe noi luptei oamenilor muncii din țările capita­liste pentru interesele lor pentru democrație și progres vitale, so­cial, însuflețesc popoarele în lupta pentru lichidarea definitivă a rușino­sului sistem colonial, pentru drep­tul fiecărui popor de a dispune în mod liber de destinele sale. Năzuința cea mai fierbinte a în­tregii omeniri este asigurarea unei păci trainice în lume. Faptul că in anul 1961 pacea a fost menți­­nută este o nouă dovadă că forțele păcii sînt astăzi mai puternice ca oricînd, cercurile imperialiste agre­sive tot mai izolate, politica lor tot mai compromisă în ochii popoare­lor. Marea Uniune Sovietică și ală­turi de ea celelalte țări ale lagă­rului socialist, țin sus steagul luptei pentru pace, care unește în jurul său mase imense de pe toate conti­nentele. Avem convingerea că prin lupta unită și hotărî­ra a popoare­lor pacea va triumfa și omenirea va fi ferită de ravagiile pustiitoare ale unui nou război mondial. Rominia își va aduce și pe viitor întreaga ei contribuție la întărirea păcii, la victoria politicii de coexis­tență pașnică intre toate statele fără deosebire de sistem social, în același timp avem îndatorirea de a ține trează vigilența, de a în­tări puterea de apărare a inconjurind cu dragoste pe patriei, ofițerii și ostașii Forțelor Armate ale Re­publicii Populare Române, care stau neclintit de strajă independenței pa­triei și cuceririlor revoluționare ale poporului. In pragul Anului Nou adresez, în numele Comitetului Central al Par­tidului Muncitoresc Român, al Con­­s­ iiului de Stat și al Guvernului Republicii Populare R­ompine, calde felicitări oamenilor muncii din pa­tria noastră, urîndu-le sănătate, fe­ricire și noi succese în munca rod­nică pe care o desfășoară, in clipa cînd se vestește începu­tul noului an, să închinăm paharul pentru patria noastră dragă, pentru prosperitatea harnicului nostru popor, constructor al socialismu­lui! La mulți ani, iubiți tovarăși și prieteni ! LA DATORIE Xtrașu­l de la poalele Rarăului freamătă de bucurie și voie bună. Pocnind din bice, urătorii vestesc sosirea unui nou an de belșug și bucurie în casele oamenilor mun­ții. Păstrind datini din moși stră­moși, „bumbieri“ și „ursari", „capre“ și „nuntași“, au împletit și uratele lor versuri în grai popular ce cîntă vremurile noi. E noaptea Anului Nou. Noaptea aceasta plină de lumină și veselie i-a găsit pe unii dintre oamenii muncii veghind la posturile lor. Sunt la datorie muncitorii de la uzinele electrice, telefonistele care fac, prin fir, legătura cu toate colțurile țării­­ sunt prezenți, ca în­totdeauna, cei ce conduc trenurile sau le dirijează din stafii și aluția alți oameni care fac ca pulsații­le inimii marelui șantier al mun­cii socialiste să nu înceteze nici o clipă. Vr Schimbul de noapte de la fabri­ca de conserve din lapte „Pârâul" s-a prezentat la ora fixată. Ca-n fiecare zi și azi au sosit, de pretutindeni, cisternele cu mate­ria primă — laptele. La recepție veghează atent mun­citorul Procopie Latiș. Apoi, zind pe rînd, contribuie la meta­morfoza laptelui, conductrul com­plexe automate, muncitorul Mir­­cea David, mecanicul Simion Ti­­ti­nari, tehnicianul Vasile Zbranca, inginerul Gheorghe Jucan — pen­tru ca În noaptea asta să se na­­­scă o nouă șarjă de lapte praf in tinăra și moderna fabrică de la Cimpulung. ☆ E ora 124. Trenul 5876 și-a anun­țat sosirea. Comunistul Gh. Oniță, impiegat de mișcare, a luat toate măsurile de gazare, controlând dacă acarii Vasile Miroțoi și Gheorghe Beraru­ au făcut toate pregătirile. Peste citeva clipe, pufăind din greu, intră în stația Câmpulung primul tren din anul 1962, con­dus de comuniștii Ioan Florișteanu, mecanic, și Vasile Iriciuc, fochist, doi ceferiști bine cunoscuți pen­tru vrednicia lor în muncă. Trenul s-a oprit. Stringindu-și minile cu căldură, mecanicul și impiegatul își urează tradiționalul „Noroc și la mulți ani". — In anul 1962 — se urează tovarășui Oniță fochistului — să vă mecanicului și situați tot printre fruntași. Locomotiva se puse in mișcare și, curind, trenul dispăru in noap­te; întors în birou, impiegatul Gh. Oniță comunică stației următoare: — Trenul 5876 a plecat la timp. ... A început un nou an de muncă. Cei ce s-au aflat în noap­tea aceasta la datorie s-au inaugu­rat primele clipe cu realizări fru­moase, care promit nenumărate succese și bucurii. Coresp. ART. 1QNATESCU Anul XVI nr. 4376 4 pagini 29 bani Miercuri 3 Ianuarie 1962 l *j& i Hie Vlonga lucrează in secția de rafinare a fabricii de spirt din Ră­­dăuți. Aici procesul de producție nu s-a întrerupt nici chiar în noaptea de revelion Tovarășul Ilie Vlonga a lucrat de la orele 23, în noaptea de 31 decembrie 1961, pînă la orele 7 pe data de 1 ianuarie 1962, obți­­nînd primele realizări din acest an. Peste o sută de muncitori de la I.I.L. »21 Decembrie 11­­ Rădăuți au petrecut împreună revel cn 1. In clișeu: familiile Leonte, Verter, S­­ighet și Techeanu, ciocnind paha,ele cu vin pentru reali­zări se obține in anul care a trecut și pentru noi realizări In acest an. Foto: D. VINTILA CHEMAREA Consfătuirii pe țară a țăranilor colectiviști Țărani colectiviști și întovărășiți, țărani ce vă mai cultivați singuri bucata de pămînt, mecanizatori din gospodării de stat și stațiuni de mașini și tractoare, tehnicieni, ingineri și oameni de știință din agricul­tură, spre voi toți îndreptăm această chemare in nu­me­le Consfătuirii pe țară a colectiviștilor. Ne-am adunat aci laolaltă din toate regiunile ță­rii, colectiviști aleși de adunările raionale, spre a lua parte la această Consfătuire, ca unii ce reprezentăm în țara noastră agricultura socialistă. Știți de bună seamă că timp de cinci zile am dez­bătut împreună cu conducătorii partidului și statului, cu oameni de știință, ingineri agronomi, zootehniști, cu mecanizatori și constructori de mașini, activiști de partid și de stat, ce anume trebuie să facem pentru a încheia colectivizarea agriculturii, pentru a organiza c­ît mai bine gospodăriile colective, a le întări și a le crește tot mai mult avutul, pentru a spori recoltele de toate felurile și a înmulți cît mai mult animalele și producția lor. La Consfătuire au vorbit mulți delegați, arătînd ce au făcut ei pentru a obține cele mai ridicate recolte. A luat cuvîntul și tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, care ne-a dat povețe prețioase ca să putem înde­­­plini și mai cu spor sarcinile ce stau în fața agricul­turii noastre. După cum am spus, noi am fost în Consfătu­ire delegați ai colectiviștilor, noi înșine colectiviști. Cei care au vorbit cunosc așadar bine viața gospodă­riilor colective și ei au zugrăvit, pe bază de fapte, pe baza a tot ce se întimplă cu adevărat în co­munele și raioanele lor, viața de azi a țărănimii noastre. S-a văzut astfel că în toate părțile țării socia­lismul a învins, că cea mai mare parte a țăranilor de astăzi sunt colectiviști, că regiunile Dobrogea București, două dintre cele mai mari regiuni agri­ti­cole din țară, sunt colectivizate în întregime, iar în regiunile Banat și Galați trecerea la colectivizare este aproape încheiată. Dacă treci astăzi pe țari­nile țării de la un capăt la altul, vezi deoparte și de alta numai lanuri mari, întinse din zare în zare. Pretutindeni vezi sate în care se ridică grajdurile, saivanele, magaziile albe ale gospodăriilor colective și case noi ca niște începuturi de așezări orășenești. Noi, colectiviștii, suntem­ astăzi o mare forță. In­sumăm laolaltă peste două milioane de familii și stă­pin­im mai mult de 5 milioane hectare de pămînt Reprezentăm așadar marea mulțime a țărănimii, nă­dejdea cea mare a agriculturii din țara noastră, ehe­­­zășia belșugului. Ogoarele unite ne dau putința să facem ma multe culturi, să dăm pămîntului mai multe întrebu­ințări, să-l folosim mai chibzuit, să-l lucrăm cu ma­șini, în cea mai mare parte și în muncile cele mai grele, după toate regulile agrotehnice, în așa fel to­cit de la un an la altul să avem recolte tot mai mari și să creștem tot mai multe animale. Mulți dintre cei care au vorbit la Consfătuire, președinți, brigadieri sau țărani colectiviști, au ară­­tat cu îndreptățită mîndrie cum în gospodăriile lor col­­ective au obținut două și trei mii de kg. grîu la­ hectar, trei mii, patru mii și unii chiar opt mii de kg. porumb boabe la hectar Tovarășii din Dobrogea au arătat cum, după trei ani de la terminarea colec­tivizării, producția de cereale este­­ de două ori mai mare ca înainte. Noi știm cu toții că așa foste pretu­­tindeni unde țăranii au întemeiat gospodării colective. Și mai știm cu toții, și noi și voi, că o dată cu acest belșug, colectiviștii trăiesc mult mai bine ca înainte, că și-au făcut case de cărămidă, acope­rite cu țiglă, ca la oraș, că nimeni nu mai umblă desculț, că sunt mai arătos îmbrăcați, că o mare parte sînt atît de înlesniți că și-au luat radio, televizoare, aragaze, biciclete și unii dintre ei motociclete. Ța­­­ranul colectivist se bucură azi de un trai civilizat, el citește și Învață pentru a-și da singur seama ce este lumea și viața, după cum le arată știința și adevărul. Așezările — comunele și satele — sînt mai fru­moase și mai curate. Parcă ar fi mereu gătite de sărbătoare. Pe ulițele satelor de colectiviști în­tîl­­nești seara, deseori, oameni —■ tineri și bătrîni, fete și femei — venind de la bibliotecă cu o carte în mină, că nu-i sat fără bibliotecă și nu-i bibliotecă fără sute de cititori. In multe sate vezi ferestrele și curțile luminate ca ziua de becuri electrice, auzi cîntarea difuzoarelor și, undeva, la căminul cultural, vezi mulțimea mare venită la cinematograf. Satul de colectiviști se cunoaște de departe, după acaretele frumoase ale gospodăriei, după cirezile de vite de rasă, după pătulele pline, după șirele­ de paie, după ținuta oamenilor pe care-i întîlnești pe drum, după vorbirea lor. Știți, frați țărani, prea bine toate acestea, că le vedem cu toții. Ele sînt rodul colectivizării care a­ dat satelor belșug și mare înlesnire. Dragi tovarăși. Noi, țăranii, mai știm că dacă viața noastră s-a schimbat atît de mult, asta o datorăm partidului nos­tru, îndrumării lui înțelepte, căci grija lui de fiecare ceas e bunăstarea și fericirea întregului popor. Avem un aliat puternic și sigur, eroica noastră clasă muncitoare, clasă conducătoare, pe muncitorii din fabrici din uzine, din mine și de pe șantiere. Statul pe care clasa muncitoare, prin partidul său, îl cîrmuiește, ne ajută mereu cu mașini, cu credite, cu tot ce este necesar pentru a întări agricultura noastră socialistă. Industria noastră fabrică tractoare și mașini tot mai multe și mai bune. In uzinele țării se fabrică marile noastre ajutoare de nădejde. Las orice muncă am face pe tarlalele gospodăriilor colec­. (Continuare în pag. 3-a) Pentru înfrumusețarea orașului în cursul anului 1961, prin mă­surile luate de către organele loca­le de partid și de stat, o serie de străzi din orașul Fălticeni au fost modernizate sau reparate. Astfel, au fost efectuate lucrări de modernizare a străzilor 11 Iunie și Dimitrov (2.900 m­.p.) la care s-au folosit pa­vele și borduri pentru trotuare. O cantitate de 1.500 m.c. balast s-a folosit la repararea unui număr de alte 12 străzi, iar o mare parte de prefabricate a fost folosită la con­struirea a 12 podețe tubulare. Prin lucrări executate de I.G.O., iluminatul public a fost introdus pe toate­ străzile, iar pe principalele ar­tere s-au instalat lămpi fluorescen­te. Totodată s-au executat lucrări pentru extinderea rețelei de distri­buție a apei. In suburbiile Oprișeni, Șoldănești, Bucium­eni și Tîmpești, prin contri­buția în muncă și munca voluntară a cetățenilor, s-a îmbunătățit simți­tor starea drumurilor, străzilor, po­dețelor etc. A. OFFENBERG (Din subredacția voluntară a zia­rului nostru) R­EVELION Printre tinerii botoșăneni deschid larg ușa, făcînd loc să intre, odată cu mine, în sala mare numeroase grupuri de tineri și ti­nere. Totul în jur e încîntător: bra­dul uriaș, împodobit frumos, feeria de lumini multicolore, mesele lungi, îmbrăcate cu de toate, orchestra care atacă acordurile minunatului vals „Valurile Amurului“. In noaptea aceasta de An Nou petrec aici, laolaltă, peste 300 de tineri din orașul și raionul Botoșani, tineri cunoscuți, vestiți pentru fapte­le lor, pentru succesele cu care au încheiat anul 1961. Atmosfera tine­rească domnește pretutindeni, în fie­care colțișor. Voioșia, entuziasmul * = și buna dispoziție se citesc pe fețele acestor tineri pentru care totul in viață este strîns legat de un viitor minunat, în care visurile se împle­tesc cu realitatea, în care totul se­ concretizează în planurile construc­tive, făurite sub conducerea partidu­lui iubit. La această petrecere tradițională recunosc pe foarte mulți tineri, frun­tași în producție și în activitatea ob­ștească, tineri care în acest an s-au calificat, au studiat, au întemeiat o familie, iată-l pe Dumitru Țurcanu, trac­torist vestit la S.M.T. Botoșani, și pe soția sa, Maria, țesătoare la uzi­nele textile „Moldova“. Ei se vese­lesc laolaltă cu familia tinărului mecanic de locomotivă Gheorghe Cîmpeanu, cu tinăra colectivistă Vic­toria Macovei de la Unțeni, cu învă­țătoarea Agurița Artin din satul Ipo­­tiști, inginerul ZoȚan Mardare, de la fabrica de confecții „Botoșani“, constructorul Ioan Cozma de la I.R.C. Botoșani și mulți alț­i. De la fiecare dintre ei afli in aceste cli­pe gînduri și simțăminte minunate, legate de perspectiva noului an. La miezul nopții, cînd s-a ivit flo­ta l­ui dintre cei doi ani, veselia era parcă de necuprins. Tov. Gheorghe Moroșanu, secretar al Comitetului o­­rășenesc de partid Botoșani și Con­stantin Iurea, prim-secretar al comi­tetului orășenesc U.T.M., au adre­sat tinerilor cuvinte calde, urări pen­tru anul nou care va fi mai frumos, mai bogat în realizări și perspective. Paharele s-au ridicat­ : „La mulți ani tovarăș­i“, „La mulți ani cu bucuriei“, „Sper la muncă în noul an !“ Apoi, pe marea estradă din sala Școlii de 8 ani nr. 4 din Botoșani au apărut, rînd pe rînd, artiști ama­tori din cadrul clubului muncitoresc „23 August“. In sală au răsunat u­­raturi, răvașe etc. Orchestra înal­ță alte și alte melodii. Dansul și veselia au continuat pînă in zori de zi. A. ADRIAN 1962 Pe malul Bistriței In noaptea Anului Nou s-au in­­t­lnit aici, la Vatra Dornei, pentru a petrece împreună revelionul, frun­tași de seamă din unitățile fores­tiere ale Țării de Sus. Coborînd de la Neagra, a venit Vasile Lostun, renumitul plutaș care, străbătînd cu plutele înspumateie ape ale râurilor de munte, și-a îndeplinit planul a­­nual cu mult înainte de termen. Din sectorul Coșna a sosit harnicul șef de brigadă Ștefan Nedelea, aducînd cu el entuziasmul tinerilor membri ai brigăzii complexe cu acord bal, care au realizat în anul ce­­le­a trecut o productivitate fizică de 2,74 m.c. bușteni om-zi. Colectivul modernului combinat forestier „Ber­­nat Andrei“ a fost reprezentat la a­­cest revelion, printre alții, de gate­­ristul fruntaș Mihai Andrișan și de inovatorul Traian Todireanu, iar fabrica de cherestea Dorna Foresta, de către experimentatul sortator Ilie Voloșciuc. In sala care, prin ghirlande și prin bradul festiv îm­podobit, a îmbrăcat culoarea munți­lor de pe malurile Bistriței, au fost prezenți numeroși alți fruntași din exploatările forestiere și din fabri­cile de cherestea ale I. F. Vatra Dornei. Masa, din belșug încărcată, a sa­tisfăcut pe stăpinii aceștia harnici ai munților și ai m­urilor repezi care au dorit să cinstească așa cum se cuvine succesele, trecerea în noul an. Programul artistic a cuprins, printre glume, cuvinte de laudă la adresa fruntașilor, a realizărilor lor, dar au fost satirizate și unel­e defi­ciențe. In toastul său, tovarășul Tudose, secretarul comitetului Tudor de partid, a vorbit despre realizările din anul trecut, despre sarcinile viitoare. La I. F. Vatra Dornei revelionul a fost sărbătorit mai frumos ca in oricare alt an. Și, pînă in zori, Bis­trița a pariat pe luciul ei de cristal zvon de mare bucurie... D, S. =♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]= Citiți în pag. a II-a, a III-a și a IV-a : Recomandările comisiilor pe pro­bleme ale Consfă­tuirii pe țară a țăranilor colec­tiviști. TELEGRAMA Fyrplonfpi Domnului dr.­OS VALDODORT­ICOS TORR­ADO Președintele Republicii Cuba Excelenței sale Comandant dr. FI­DEL CASTRO ROZ Primul ministru al guvernului revoluționar al Republicii Cuba HAVANA In numele Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Popu­­­­lare Romane, al întregului popor romín și al nostru personal, vă tri­mitem cele mai calde felicitări cu ocazia sărbătorii naționale a Repu­­blicii Cuba — cea de-a 3-a aniversare a victoriei insurecției poporului cuban. Poporul romín se bucură din toată inima de realizările remarca­­­bile înfăptuite de eroicul­ popor cuban care, sub conducerea guvernu­lui său revoluționar, își făurește o viață nouă, fericită. Relațiile de sinceră prietenie și colaborare multilaterală care s-au statornicit între R. P. Romina și Cuba sunt expresia vie a senti­mentelor de caldă simpatie și a res­pectului reciproc de care sînt ani­­mate popoarele noastre. Poporul ro­mîn este alături de poporul cu bar,­in lupta sa eroică pentru apărarea libertății, independenței naționale șii a dreptului sacru al poporului cu ban de a dispune liber de soarta sa. Cu prilejul acestei aniversări vă urăm succese tot mai mari în­ activitatea dv. neobosită pentru înflo­rirea Cubei, pentru binele poporului cuban prieten. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Stat Președinte e Consiliului de Miniștri al R. P. Româno al R. P. Române n­il GRAlA CĂTRE COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST DIN CHILE Dragi tovarăși. Cu prilejul celei de a 40-a arii Chile vă adresăm dv. și prin dv. tu sincere și călduroase felicitări. De la crearea sa, Partidul Comu pentru realizarea năzuințelor artă­selor populare din Chile. Astăzi, dul Comunist din Chile desfășoară pentru deplina independență politică starea oamenilor muncii chilieni Vă urăm, dragi tovarăși, noi împotriva dominației monopolurilor firea continuă a unității forțelor pro continuă a partidului, sub steagul pentru democrație, pace și socialism, versări a Partidului Comunist din turor comuniștilor chilieni cele mai nist din Chile a luptat neclintit­­oare ale clasei muncitoare și mai avînd rădăcini adinei in mase. Parti­­o largă mișcare populară în lupta și economică a țării, pentru bună­ succese în lupta voastră îndreptată imperialiste, în lupta pentru întă­­greșiste din Chile, pentru întăriirea invincibil al marxism-leninismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMFLS­M

Next