Zori Noi, iulie 1962 (Anul 15, nr. 4530-4555)

1962-07-05 / nr. 4533

Nr. 4533 Executarea lucrărilor agricole de vară Hegomaficările Institutului Central de Cercetări Agricole (Urmare din pag­­i­a) cu grupa cu discuri pe care se pun greutăți pentru a se asigura o adîncime Cut mai mare. asemenea, unghiul de lucra­re al discurilor va fi înclinat la ma­ximum pentru a mărunți bine­­ stratul lucrat. Discuirea se poate face de două ori pentru a se a­­sigura un bun pat germinativ. După semănat, terenul se va tă­vălugi pentru a se grăbi răsă­rirea. Ca a doua cultură trebuie semănat porumb pentru siloz sau masă verde. .Gospodăriile colective și de stat să însâmîn­­țeze suprafețe cit mai mari cu asemenea plante pentru a se a­­sigura baza furajeră necesară și o rezervă de furaje. 2) Arăturile de vară pentru semănăturile de toamnă pe cernoziomuri, pe solul brun-roș­­cat de pădure și alte tipuri ase­mănătoare de sol se fac după cum urmează : Dacă la recoltare, stratul ara­­bil al solului este bine apro­vizionat cu apă, iar arătura se revarsă după plug, se vor exe­cuta direct arături la adâncimea de 25—30 cm. Arătura se face în mod obligatoriu în agregat ț cu grupa stelată și o dată d­e­­ efectuarea ei — dacă sunt Po­­isibilități — se vor încorpora în­­grășămintele organice, fonfatice și o parte din cele azotate, în funcție în primul rîn­d de ti­pul de sol și de planta premer­gătoare semănăturii de toamnă. Arătura de vară se execută mai ușor și eficiența crește dacă se face la 2—3 zile de la recol­tare. Pînă în toamnă, la semă­nat, arăturile se mențin curate­­ de buruieni și afinate la supra­față fie prin lucrări cu grapa cu discuri în agregat cu grapa stelată, fie cu grapa cu colți reglabili în agregat cu grapa stelată și eventual cu cultiva­torul. In cazul cînd îngrășămintele nu se pot administra o dată cu arătura de vară, ele se pot răs­i­pândi înaintea lucrării premer­gătoare semănatului, cu cel puțin­ 30—20 de zile înainte de semă­nat. Lucrarea pregătitoare se execută fie cu rangul în agregat cu­ graipa stelată, fie cu cu discuri tot în agregat grapa cu­­ grapa stelată, la adîncime de 10—12 cm. Dacă stratul arabil al solului are puțină umiditate și se scot bulgări mari este necesar să se facă o discuire imediat după recoltare. Nu trebuie să se lase miriștea nelucrată, ci să se facă­ imediat discuirea la 10—12 cm. Discuirea este o lucrare aju­tătoare care se face în vederea păstrării apei în adîncime și care­­ permite ca ulterior să se execute în condiții bune arătura de bază. Pentru a asigura o lucrare de bună calitate va fi necesar ca în unele cazuri dis­­­cuirea să se facă de 2 ori, fo­­losindu-se grapa cu discuri în agregat cu grapa stelată pentru a se afîna terenul la adîncimea amintită. După discuire, arătura de bază trebuie să se facă cel mai tîrziu pînă la 10—15 au­gust, îngrășămintele se aplică în acest caz o dată cu arătura de bază. 3) La executarea arăturilor­­ de vară pe soluri mai grele se va avea în vedere adîncirea treptată a stratului arabil și anume : a) Pe podzoluri și soluri pod­­zolite, arătura se face cu răs­turnarea brazdei la adâncimea corespunzătoare grosimii stra­tului de humus, afînarea sub­solului efectuîndu-se cu scor­monitorul la 10—15 cm. Cînd aceste soluri sunt uscate pe adîncimea stratului se va face o lucrare în arabil, față (discuire urmată de grapă ste­lată) și a­poi la un interval de cel mult 2—3 săptămâni se e­­xecută arătura cu brazdei la adîncimea întoarcerea de humus (16—20 cm), stratului înso­țită de afînarea în profunzime cu scormonitorul. înainte de se­mănat, solul se va mai ara o dată la adîncimea de 12—14 cm, sau se va discui. Specialiștii trebuie să se orienteze după condițiile specifice dacă este nevoie să­ se facă această nouă arătură sau este suficientă dis­cuirea. O dată cu arătura de bază pe podzoluri și solurile podzo­­lite, se vor aplica și amenda­mente pentru corectarea acidi­tății, precum și îngrășăminte or­ganice și minerale. b) Pe lăcoviști, arăturile se vor executa la adîncime mai mare­ și se va afina subsolul cu scormonitorul. c) Pe executarea săraturi se recomandă arăturii actinei cu plugul fără cormană și lu­crări la suprafață cu grupa cu discuri pînă la semănat. Execu­tarea arăturii pe sărături se va face obligatoriu numai cînd stratul arabil are un conținut mijlociu de umiditate. 4) Pe solurile ușoare —­­ ni­sipuri și solurile nisipoase — lucrările de pregătire a solului pentru semănăturile de toamnă se vor face numai în preajma Semănatului și cît mai actine. 5) Pe terenurile în pantă su­puse eroziunii, arăturile trebuie să se facă de-a lungul curbei lor de nivel, cu plugul întorcă­­tor prin alternarea (plugul cu 2—3 brazde adîncimii execută la ducere o arătură la suprafață și la întoarcere, una a­dîncă). 6) Arăturile de vară semănăturile de primăvară pentru pe cernoziomuri,­­pe solul brun-roș­­cat de pădure și alte tipuri ase­mănătoare de sol se fac după cum urmează : Dacă terenul are umiditate suficientă .pentru executarea unei arături a dinei de calitate și avem tractoare suficiente pen­tru a o efectua imediat după recoltarea culturilor păioase, a­­­rătura de vară se face la a­­dîncimea de 25—30 cm, urmată de grupa stelată. O dată cu a­­ceastă arătură se pot încorpora și îngrășămintele. In cazul că solul se ară cu bulgări sau nu avem tractoare suficiente pentru executarea a­­răturii actinei imediat după re­­­coltare, se recomandă ca mai întîi să se facă o arătură la a­­dîncime mai mică cu sau să se lucreze cu grapa plugul cu discuri la adîncimea de 10—12 cm. In felul acesta se pune adăpost de efectele secetei o su­b­­prafață de teren mai mare in­tr-un timp scurt și cu forțe me­canice mai puține. Ulterior, cînd tractoarele eliberează de la recoltarea pă­se­roaselor, se execută arături a­­dînci, încorporîndu-se sub braz­dă îngrășămintele organice și minerale. Chiar și pentru cul­turile de primăvară cu cît ară­turile se execută mai devreme cu atît este mai bine, sporurile de producție sînt mai mari. Pentru a putea executa timp arăturile de vară este ne­ne­cesar ca paiele să fie ridicate concomitent cu recoltarea, fo­losind în acest scop toate mij­loacele de care dispun gospodă­riile: prese de balotat paie, tîrîșuri, maoroi, căruțe etc. Să nu ră­mînă grămezi de care, nefiind în întregime paie în­gropate, favorizează înmulțirea dăunătorilor, îndeosebi a gânda­cului ghebos. De asemenea, să se folosească întreaga capacitate de lucru mașinilor, tractoarelor și atela­n­jelor. Tractoarele disponibile de la recoltări vor trebui să lucreze în două schimburi pentru execu­tarea arăturilor de vară des­tinate celei de-a doua culturi și semănăturilor de toamnă. O dată cu aceasta este necesar ca gospodăriile colective să facă ordine în folosirea terenurilor, să taie piscurile de arbori, de mă­­răcinișuri sau tufișuri cît și ar­borii izolați. Prin aceasta se mă­rește și suprafața agricolă. De asemenea, trebuie făcută uni­formizarea tuturor denivelări­lor mici pe care de obicei băltește apa. Aceste recomandări sînt o­­rientative. Stațiunile agricole experimentale regionale au sar­cina importantă ca împreună cu specialiștii din producție, de la consiliile agricole regionale raionale, să detalieze aceste re­și­comandări, să le apropie de viață, stabilind în mod concret lucrările ce trebuie executate ținîndu-se seama pe lingă rezul­tatele experimentale și de pro­ducțiile obținute și de con­dițiile concrete din anul acesta, de posibilitățile reale ale fiecă­rei gospodării de a aplica aceste recomandări. Specialiștii din gospodăriile de stat și colective, consiliile agri­cole raionale și regionale să urmărească executarea lucrări­lor agricole de vară la un înalt nivel calitativ și la timp pen­tru a se pune baze solide re­coltei viitoare. -DHIMlillHMillllilllflIilllt Deseori, în atelierul de reparații radio și televizoare al coope­rativei meșteșugărești „Libertatea“ din Rădă­uți poți auzi aseme­nea discuții. — E gata „București 500" ? — încă nu. Veniți mîine. . . — Ce se aude cu receptorul „Rinduni­ca"? — Ne lipsesc piese.­­Dar mai încercați. In atelierul de repa­rații se găsesc recep­toare de radio ce stau nereparate de luni de zile. Tovarășul Gh. I din Rădăuți a adus pentru a fi reparat un aparat „București 500“ încă din luna februa­rie a.c. Au trecut a­­proape 5 luni ratul nu a fost și apa­încă reparat. Cauza ? Lip­sesc o serie de piese pe care furnizorul, respectiv minele U E­­lectronica", nu le li­vrează la vreme. Conducerea sativei a trimis coope­mai multe adrese prin care se solicitau piesele necesare, dar, cu toa­te acestea, problemă nu a fost încă rezol­vată și oamenii sunt purtați cu lunile pe drumuri, finind seama că a­­semenea situații există și la celelalte atelie­re de radio și televi­zoare din regiune, consiliul Uniunii re­gionale a cooperati­velor meșteșugărești trebuie să ia urgente măsuri în scopul înlă­turării deficiențelor și asigurării unei promp­te și bune deserviri a clientelei. L. D. NOTE „Veniți mîine“ De ce asemenea situații ? Prin grija organizației de bază și a comitetului sindicatului, la G.A.S. Ripiceni a crescut de la o lună la alta numărul abonamente­lor la ziare și reviste, a­jung­ând în prezent la 120. A­sta e bine. Rău e însă că abonamentele nu ajung la timp la cititori. Din cauza neglijenței difuzorului voluntar, mulți muncitori primesc la 4—5 zile odată d­­­e 3—4 numere din același ziar, iar alți t­u primesc cu săptămînale­ publicațiile la care sunt abonați. Ziarele tractoristului Mihai Popovici, ale mecanicului Ion Onea, bunăoară, stau de mai multe zile depozitate într-un du­lap. Pentru ce s-au mai făcut atunci abonamentele, dacă ziarele sau revistele respective nu sunt citite ? Biroul organizației de bază trebuie să analizeze de îndată a­­ceastă stare de lucruri și să ia măsuri pentru a se acorda aten­ția cuvenită difuzării presei. Coresp, GH, ZAIF t MAUii­ v îAv.yiMM ( o ÎîBîî Iî» nrSffjZiNv ZORI NOI ’Aspect de la fabrica de cărămizi „Muncitorul” Dorohoi. La masa automată, unde se produce cărămida în prima ei fază, lucrează și muncitoarele fruntașe în producție Florica Hij și Elena Suceveanu. Prin mlinile lor, trec în 8 ore mii de cărămizi. Foto: D. VINTILA ii Noutăți in industria de medicamente . Colectivele fabricilor de medicamente au realizat în ul­timul timp noi produse. Prin­tre acestea se numără un produs contra tusei — Antitusin, Mios­­tin, tablete și fiole, pentru mă­rirea tonusului musculaturii , Sintolax, substanță, drajeuri și sirop — un purgativ deosebit de eficace și alte produse. Toto­dată sunt în curs de pregătire alte noi medicamente ca:­­a­­prosan — antiseptic intestinal § Carbicol — capsule — utilizat în combaterea maladiilor hepa­­tice. Sectoral —­ pentru trata­rea faringitelor și faringitelor.­­ La fabrica de antibiotice SSlfi, deși, recent, au fost mon­tate noi utilaje care contribuie la perfecționarea procesului de fermentație a vitaminei B-12. j­e altfel, una din preocupările de frunte în acest domeniu este scurtarea ciclurilor de fermen­tație. Acest ciclu a fost redus în ultima lună cu circa 50 ore față de șef planificat »IN ACTIVITATEA SfATUILOR POPULARE Contribuția deputaților In adunarea populară care a avut loc în toamna anului trecut, cetățenii comunei Fundul Moldo­vei au hotărît ca sumele de con­tribuție voluntară să fie folosite pentru terminarea construcției că­minului cultural. In acea adunare populară s-a stabilit un debit de contribuție voluntară în sumă de 43.000 lei. Comitetul executiv al sfatului popular comunal, cu sprijinul de­putaților și al comitetelor de cetățeni, a stabilit un plan de ac­țiune pentru încasarea contribu­ției voluntare. Acest lucru a fă­cut ca până în prezent 97 la sută din debitul votat să fie încasat. Ca urmare, au fost procurate o serie de materiale necesare pen­tru terminarea lucrărilor de inte­­rior la căminul cultural. Mobili­zați de deputații Elena Mușuleac, Rozalia Teodorovici, Areta Veglas un mare număr de cetățeni iau parte la lucrările ce se efectuea­ză la căminul cultural. Intr-o zi, s-a lucrat voluntar la stinsul a 5 tone de var. Lucrări de folos obștesc Deputații din comuna Boroaia sprijină sfatul popular în acțiunile sale. O atenție deosebită se acor­dă mobilizării cetățenilor la acțiu­nile de muncă patriotică. Pînă acum au fost efectuate 1.640 o­e muncă patriotică cu brațele și 8.510 ore cu atelajele. Intre lu­crările mai principale realizate cu sprijinul cetățenilor merită menționată îndiguirea pîrăului­­ Săcuța pe o lungime de 2 km. și a pîrăului Saca pe 600 de metri. De asemenea, cetățenii din satul Săcuța au așternut pietriș pe șo­seaua comunală. Exemplul lor a fost urmat și de cetățenii din satul Bărăști. Ei au împrăștiat pie­triș pe o lungime de 3 km. de drum. Un aport prețios l-au adus de­putații Bîrzu Gheorghe din circumscripția electorală comuna­lă 23, Nicolae Baltag, din circum­scripția electorală comunală 37, Dumitru Gherasim­ din circum­scripția electorală comunală 38 și alții. întotdeauna ÍSiul* isib­răra# NOU, LA LOZ IN PLIC! In afară de seriile obișnui­te cu ciștiguri in bani s-au pus în vânzare SERII SPECIALE CU CIȘ­­TIGURI IN OBIECTE ȘI BANI. Ita medie, fiecare serie spe­cială de un milion lozuri conține i­n autoturism „Moskvici“. 7.006 CIȘTIGURI IN OBIEC­­TE: 15 motociclete, motorete și scutere, 110 biciclete, 4 te­levizoare, 18 aparate de ra­dio, 10 frigidere, 8 aragaze, 8 mașini de cusut și alte numeroase ciștiguri in va­loare totală de 3 milioane lei. Intelectuali ai satelor ! In unitățile cooperației de con­sum găsiți lucrări de litera­tură politică, științifică și be­letristică care vă interesea­ză. Consultați cu încredere a­­ceste unități și îmbogățiți-vă bibliotecile dvs. personale. Țărani colectiviști, intelec­tuali ai satelor noastre, pio­nieri și școlari ! Pentru a cunoaște ultimele editări ale lucrărilor politice, științifice, literare etc., consultați bule­tinul de informare biblio­grafică „CĂRȚI NOI“ ce a­­pare lunar și se găsește in mod gratuit la fiecare coo­perativă, fructe și legume produce și livrează: dulcețuri, gemuri, compoturi, siropuri, conserve de legume, castraveți în sara­mură și oțet, marmeladă ames­tec, extra și superioară. N­.S. BURDUJENI Fabrica de conserve de B*MÜ. Clasamentul campionatul­ regional de fotbal pe anul 1961-1962 Meciul dintre Feroviarul Cîmpu­­lung și Sănătatea Săveni, prin ho­­tărîrea Biroului regional U.C.F.S., se dispută duminică, 8 iulie la Câmpulung. Cu această ocazie rec­tificăm un rezultat apărut în numă­rul ziarului nostru de miercuri SJ?, iunie. Rezultatul exact este: Me­talul Rădăuți — Minerul Vatra Dornei 0—3. 1. Unirea Botoșani 26 20 3 3 77 1 26 43 p. 2. Filatura Fălticeni ffe 16 5 5 66* 1 34 39 p. 3. Feroviarul Cîmpulung Ș 16 1­8 84 1 23 33 p. 4. Minerul Vatra Dornei 26 18 5 8 63 1 41 31 p. 5. Victoria Dorohoi 26 14 3 8 72 » 49 31 1­. 6. Energia Moldovița 26 11 8 7 64 j 48 30 p­. 7. A.S.A. Cîmpulung 26 10 5 îl 49 i 48 25 8. Metalul Rădăuți 26 S 3 14 60 j 59 21 p. 9. Moldova Gura HumoruM 26 7 6 13 34 i 60 20 1>. 10. Avîntul Frasin 20 8 2 16 56 1 71 18 p. 11. C.F.R. Suceava 20 $ 2 16 42 t 76 18 p. 12. Sănătatea Siret 26 6 5 15 38­­ 65 17 p. 13. Spartac Suceava 20 7 3 16 39 i 82 17 p. 14. Sănătatea Săveni 26 8 1 16 42­­ 98 17 p. Barajul pentru campionatul regional Anul acesta ia barajul pentru promovarea în campionatul regio­nal de fotbal participă următoare­le echipe:­ Minerul Fundul Mol­dovei (raionul Cîmpulung), Victo­ria Păltinoasa (raionul Gura Hu­morului), Forestierul Falcău (raio­nul Rădăuți), Tractorul Dorohoi, Industria Săveni, Confecția Boto­șani și Chimia Suceava. Meciurile se vor desfășura în două centre (Gura Humorului și Botoșani) în PROGRAMUL BOTOȘANI, 8 iulie 1962. Confecția Industria 12 iulie 1962. Confecția MECIURILOR : Botoșani — Chimia Suceava Săveni — Tractorul Dorohoi Botoșani — Industria Săveni Chimia Suceava Tractorul Dorohoi Chimia Suceava — Industria Săveni. GURA HUMORULUI. 8 iulie 1962: Victoria Păltinoasa — Forestierul Falcău 12 iulie: Minerul F. Moldovei — Victoria Păltinoasa. 15 iulie: Forestierul Falcău — Minerul F. Moldovei, zilele de 8, 12 și 15 iulie. Sistemul de desfășurare al competiției este turneu­ tur, echipele fiind împăr­țite în două serii, astfel : La Gura Humorului, vor parti­cipa campioanele raioanelor Câmpu­lung, Rădăuți și Gura Humorului, iar la Botoșani campioanele ra­ioanelor Săveni, Dorohoi, Botoșani și orașului Suceava. Meciurile vor fi arbitrate de cei mai buni arbitri republicani și re­gionali din regiunea noastră. Tractorul Dorohoi 15 iulie 1962. Confecția Botoșani - îMiiiiiiiimimii HHi Hi Hiiimfi - NE SCRIU CORESPONDENȚII VOLUNTARI Recoltează lucerna La gospodăria colectivă „7 Noiembrie“ din Cordareni, Do­rohoi, în numai cîteva zile, s-a recoltat lucerna — coasa s­a de pe 17 ha. Zilele acestea lucerna a fost transportată și depozitată în 13 stoguri mari la foad de amplasare a grajdurilor numit „Săliște“. La transport s-au e­­vidențiat colectiviștii din brigăzile a V-a și a VI-a printre care: D. Boghian, Constantin Iacob, Nico­­lae Suru, Constantin V. An­ton, Octav Frunzeti, Ion L. și alții. MIHAI MUNTEANU Pentru depozitarea cerealelor Pentru păstrarea cerealelor în bune condiții, colectiviștii din Ghireni, comuna Coțușca, raionul Săveni au hotărît să constru­iască o magazie și mai multe pătule pentru porumb. Temelia magaziei a fost turnată. Con­structorii, folosind chirpici, înal­ță acum pereții. Cinci din pătulele planificate pentru porumb au fost termina­te, avînd o capacitate de 10 — 11 tone fiecare. Atît la con­strucția magaziei cît și a pă­­tulelor pentru porumb se folo­sesc cu prioritate materiale din resurse locale, ceea ce reduce cu mult prețul de cost­a. TURBA Au curățat izlazul Ploile abundente ce au căzut in ultima vreme au favorizat și creșterea spinilor pe izlazu­rile comunale. Dar pretutindeni, mîinile harnice ale colectiviști­lor, tineri și vîrstnici, le vin de leac. In una din zilele trecute, colectiviștii din Ibănești, raionul Săveni, au ieșit în majoritatea lor la curățirea de spini a iz­lazului. Muncind cu multă în­suflețire, colectiviștii au curățat de spini 20 de­ ha. de izlaz. M. SOLOGON Prevederi bune­­ dar date uitării La Stațiunea experimentală zootehnică Popăuți-Botoșani con­tractul colectiv pe anul în curs a fost întocmit cu mare iniție­re. Totuși, in cele din urmă, în contract s-au prevăzut sar­cini și angajamente interesante. O bună parte din prevederile contractului colectiv și, în spe­cial, cele care cad în sarcina com­i­tetului sindicatului (preșe­dinte, tov. Dumitru Văcăreanu) au fost date însă uitării. Așa se explică de ce nici acum nu s-au organizat peste tot brigă­zile de producție, consfătuirile de producție se țin la intervale destul de mari, iar activitatea cultural-educativă este slabă și sporadică. Mulți dintre lucrători ar dori să asculte câte o confe­rință sau recenzie, dar comitetul sindicatului nu ține seama de aceasta, deși în contractul colec­tiv a prevăzut asemenea sar­cini. Amatorii de șah, în loc să fie îndrumați spre colțul roșu, sînt nevoiți să joace pe unde se întîmplfi. Pe bună dreptate, se pune întrebarea : ce va raporta comitetul sindicatului, din mo­ment ce a dat uitării atitea din prev­ederile contractului colec­tiv . De aceea n-ar fi rău dacă măcar de acum s-ar apuca de treabă. GH. STEFANESCU pinzeturi Țesături de lină, bumbac și mătase, iu desene și culori diferite, vă pun la dispoziție magazi­nele universale și specializate ale coo­perativelor de con­sum. Vineri 6 PROGRAMUL I 5.00 Radiojurnal; 5.10 Emisiu­nea pentru sate; 5.40 Cîntece și jocuri populare oltenești; 6.00 Ra­diojurnal; 6.30 Melodii populare romînești; 7.00 Radiojurnal; 7.15 Miei piese de estradă; 7.30 Sfătul medicului; 7.45 Salut voios de pi­onier; 8.00 Muzică; 8.30 Concert de dimineață; 12.35 Muzică dis­tractivă; 13.00 Buletin de știri; 13.10 Concert de estradă; 14.00 Program de valsuri; 14.30 Muzică populară sovietică; 15.00 Buletin de știri; 16.15 Vorbește Mosco­va­; 16.45 Program de cîntece; 17.15 Cîntă Ion Cristoreanu; 17.30 în slujba patriei; 18.30 Cronica e­ iulie 1962 conomică; 18.40 Muzică de estra­dă; 19.00 Scrisori către artiști a­­matori; 19.45 Melodii marinărești; 20.00 Radiojurnal; 20.15 Cîntece din țări socialiste; 20.30 Noapte bună, copii; 20.40 Muzică de dans; 21.40 Cîntece și jocuri populare românești; 22.00 Radiojurnal; 22.30 Ciclul „Laureați ai celui de-al II- lea Concurs internațional de in­terpretare „P. L Ceaikovski“; 23.15 Muzică ușoară; 23.52—23.55 Bule­tin de știri. PROGRAMUL II 12.00 Buletin de știri; 12.15 „Simfonii de compozitori italieni”; 13.15 Limba noastră; 14.00 Bu­letin de știri; 14.03 Din Cintecele popoarelor sovietice; 14.30 Cîntă orchestra de estradă a Radiotele­­viziunii; 15.00 Muzică populară românească) 15.35 Actualitatea în țările socialiste;­ 16.00 Radiojurnal; 16.15 Muzică ușoară; 16.50 Curs de limba rusă; 17.00 Muzică vo­cală; 17.30 Sfatul medicului; 18.00 Buletin de știri; 18.05 Noi cîntece în cinstea încheierii colectivizării agriculturii) 18.30 Fragmente din opereta „Mascota" de Audran­t 19.00 Concert de seară; 19.30 Tea­tru la microfon: „Doctor fără voie”* adaptare radiofonică după come­dia lui Moliere­t 20.40 Concert de muzică populară romînească; 21.15 Muzică de cameră; 21.30 Radiojur­nal; 21.45 Muzică de estradă; 22.00 din muzica popoarelor; 22.30 Moment poetic; 22.35 Cîntece li­rice; 23.00 Radiojurnal ; 23.15 și 24.00 Muzică de cameră de Joha­nnes Brahms.

Next