Zori Noi, noiembrie 1962 (Anul 15, nr. 4634-4659)
1962-11-01 / nr. 4634
LA ORDINEA ZILEI Să fie urgentat transportul produselor agricole! Pentru a culege din plin rodul muncii din acest an și a contribui la crearea fondului centralizat al statului pe măsura posibilităților de care dispun, unitățile agricole socialiste din regiunea noastră grăbesc în aceste zile recoltatul și strînsul culturilor de toamnă : porumb, cartofi, sfeclă, etc. In ceea ce privește însă organizarea și desfășurarea transportului produselor agricole cuvenite statului, de la unitățile agricole , la bazele de recepție, se constată o serie de deficiențe care trebuie grabnic lichidate. In timp ce în raionul Fălticeni, unde munca e bine organizată, fiecare mașină transportă zilnic în medie 26,5 tona produse agricole, în alte raioane mașinile și remorcile nu sunt folosite nici pe departe la întreaga lor capacitate. Aceasta, pentru că mijloacele de transport staționează prea mult la bazele de recepție, sunt dispersate informații mici de cite 2—3 pe o unitate agricolă, neputîndu-se exercita astfel un control asupra felului în care sunt folosite. Mașinile și remorcile nu-și realizează planul zilnic de transport și datorită faptului că în cele mai multe gospodării agricole colective, atelajele proprii nu sunt folosite la strîngerea sfeclei și cartofilor în locuri cit mai apropiate de drumurile tari și nu se organizează încărcarea rapidă a mijloacelor de transport auto. Se constată, de asemenea, o tărăgănare a desfătatului porumbului. Datorită cauzelor arătate sus, în ziua de 30 octombrie, de exemplu, mai în raionul Botoșani, s-au transportat, în medie, cu fiecare mașină, numai 7,3 tone produse, la Suceava — 5,6 tone, iar la Săveni abia - 4,1 tone. Sub capacitate sunt folosite mașinile și în raioanele Dorohoi, Rădăuți și Gura Humorului. Pentru înlăturarea deficiențelor existente, este necesar ca organele de partid și de stat să ia o serie de măsuri Mașinile să fie organizate în coloane de cite 5—10 mașini, sub îndrumarea unui cadru cu autoritate și răspundere. In toate G.A.C., unde sunt repartizate coloane de mașini, să se creeze condiții ca acestea să găsească produsele adunate în grămezi situate la drumurile tari, astfel incit să fie încărcate rapid. Se impune, de asemenea, ca la bazele de recepție să se asigure suficienți oameni pentru descărcarea mașinilor, incit acestea să se înapoieze imediat spre a lua o nouă încărcătură. Camioanele și remorcile să fie trimise cu precădere în unitățile mai îndepărtate de bazele de recepție și cu drumuri de acces mai greoaie, ținîndu-se seama ca în aceste unități să existe cantități suficiente de produse pregătite pentru transport. Trebuie asigurate condiții ca în fiecare raion să se ajungă la o viteză zilnică de transport de 15—20 tone pe fiecare camion. Dat fiind timpul înaintat, în fiecare G. A. C. trebuie mobilizate toate forțele la recoltarea grabnică a sfiiclei de zahăr, cartofilor și la terminarea desfăcatului porumbului Pe lângă mijloacele de transport puse la dispoziție, în G.A.C. trebuie folosite la maximum atelajele proprii, vacile sterpe, care vor fi împerecheate în scopul transportării produselor de pe cîmp la locurile apropiate de drumurile tari și de la G.A.C. la bazele de recepție. Cantitățile de produse agricole cuvenite statului trebuie să intre ci mai repede in magazii, deoarece ploile și înghețul pot pricinui mari pagube. Organele și organizațiile de partid, sfaturile populare au datoria să ia cele mai eficiente măsuri în acest scop. La baza de recepție din Todirești întreaga recoltă în magazii seri, tov. Gh. Dănilă, inginerul șef al gospodăriei agiricole de stat Todireni — raionul Botoșani, ne-a comunicat prin telefon că întreaga recoltă obținută de pe cele 669 ha, porumb a fost strînsă și desfăcută. Producția medie realizată este de 3.480 kg. boabe la hectar. Din cantitatea obținută, 950 de tone știuleți au și fost livrate către alte unități, iar cantitatea de 740 tone se află depozitată în magaziile gospodăriei La ora convorbirii, mai erau în cîmp 320 Multe căruțe și autocamioane ale colectiviștilor din Soloneț, Todirești, Bălăceana și altele transportă zilnic spre baza de recepție din Todirești — Guira Humora, iar cantitățile de cartofi contractate cu statul. Membrii acestor gospodării colective consideră o datorie de cinste achitarea obligațiilor contractuale pe care le au. Pînă acum, cele mai mari cantități au fost predate la baza de recepție din Todirești de către colectiviștii din Colectiviștii din prian Porumbescu și Gura Humorului au contractat cu statul să livreze peste 1.000 tone cartofi. Lucrînd cu hărnicie la recoltatul acestei culturi, o bună parte din producție a și fost strînsă în grămezi. Cu atelajele existente în de tone de porumb știuleți. Cu cele 6 autocamioane aflate la dispoziția unității și cu cele 8 remorci proprii. 3« continua transportul lor în ritm Intens. Conducerea gospodăriei apreciază că in următoarele două zile se va termina transportul întregii cantități de porumb. In încheierea convorbirii, tovarășul inginer Dănilă a ținut să evidențieze în mod deosebit pe rutieriștii Constantin Hanaciuc și Mihai Bîcă, care în aceste zile muncesc cu multă hărnicie la transportul recoltei. Soloneț. Ei au livrat pînă la 30 octombrie, cantitatea de 504 tone, iar în zilele acestea vor preda restul. Cam aceeași cantitate au predat-o și colectiviștii din Todirești, iar cei din Bălăceana sînt și ei printre fruntași. Nu același lucru se poate spune despre colectiviștii din Părhăuți. Aceștia sînt mult în intîrziere cu predarea cartofilor, livrînd pînă acum numai cantitatea de 20 tone. G.A.C., s-a transportat pînă acum la baza de recepție peste 600 tone cartofi. Prin folosirea deplină a mijloacelor de care dispune gospodăria, există posibilitatea ca în zilele ce urmează să fie transportate In întregime cantitățile de cartofi prevăzute în sarcina contractuală. In ritm mai intens Producțiile mari pot deveni producții obișnuite Una din culturile cu tradiție din părțile noastre și care an de a a ocupă suprafețe întinse de teren este porumbul. In acest an, ospodăria noastră a cultivat acastă plantă pe 455 ha. teren. Experiența bogată căpătată de ca activiști, sămința de înaltă proactivitate folosită și metodele agrotehnice înaintate aplicate la regătirea terenului și întreținerea nsturii, ne-au asigurat obținerea e pe fiecare hectar a cite 3.900 .g. porumb știuleți. Aceasta este producție bună și ea ar putea devină o producție obișnuită, mai mult, ea poate fi sporită, poibilități există și totul depinde umai de noi. Suprafața amintită de 455 ha., a ost amplasată în trei tarlale mari, la „Chiriță“„ „Iancu“ și „Gh. lalancea“. Tot terenul a fost, arat din toamnă, la o adîncime corespunzătoare. Constatînd că pe ouprafață de 170 ha., fertilitatea olului era mai scăzută, terenul nefiind îngrășat de mulți ani, odaă cu arătura adîncă de toamnă am ncorporat în pămînt și cite 20 tone gunoi de grajd la hectar. Peste arnă arătura a rămas negrăpată, acest fapt contribuind la reținerea ăpezii și deci la sporirea cantiății de apă acumulate în sol. Primăvara, atunci cînd timpul și trenul au permis, întreaga suprafaă a fost discuită și grăpată, pregătind un bun pat germinativ brabelor. Atunci cînd temperatura soului s-a menținut timp de mai multe zile la 8 grade, brigăzile droiectiviști au trecut la însămînat. Semănatul l-am făcut în cele mai bune condiții agrotehnice, cu mașinile S.M.T., folosind sămînță vânătoară și productivă, din hibridul dublu, H.D. 203. Sămința fiind pusă în teren bine ucrat și gătind umezeală suficienă, a încolțit toată și a răsărit uniform, întregii culturi i-am aplicat, la impul optim, ca lucrări de întreținere, trei prașile. Pe ICO ha, cu porumb, paralel cu prașila a doua, am împrăștiat și îngropat în sol izolat de amoniu, cite 100 kg. ia sector. Asta pe „lotul 5000“. Cu infectuarea ultimei prașile, porumbl a rămas cu o densitate de 6.000 plante la hectar. Pe 100 ha. Noi am aplicat și polenizarea suplimentară a porumbului. Vreau să arăt că experiența anului trecut ne-a adus nouă multenrățăminte. Noi am folosit pe oate cele 455 ha. același fel de sămînță și care a fost semănată numai în arătură adîncă de toamnă. La fel, întregii culturi i-am dat 3 prașile. Totuși, de pe 26 ha., în tarlaua de la „Gh. Calancea“, brigada condusă de Gh. Ciobanu a recoltat cite 5.500 kg. boabe la ha., iar de pe alte 120 ha. colec- TRIBUNA EXPERIENȚEI ÎNAINTATE tiviștii au strîns cîte 5.000 kg. boabe la ha. Acesta a fost rezultatul de pe „lotul 5000“. Am avut însă și tarlale, care ne-au dat numai cîte 1.800 kg. porumb boabe la ha. sau chiar mai puțin. De ce această mare diferență de recoltă? Pe o parte din terenuri, deși aveau o fertilitate scăzută, nu s-au aplicat îngrășăminte, asemănător cu terenul destinat „lotului 5000“. Apoi, tot pe acele suprafețe, semănatul s-a făcut ceva mai tîrziu, iar lucrările de pregătire a solului și de întreținere a culturii n-au fost de cea mai bună calitate. Remedierea lipsurilor arătate stă în putința noastră și prin aceasta putem spori cu mult producția de porumb. In acest scop noi ne-am hotărit ca în această toamnă să efectuăm arături adin ei pe toate cele 514 ha, ce le vom cultiva cu porumb, să îngrășăm bine fiecare tarla și să dăm cea mai mare atenție executării lucrărilor de pregătire a patului germinativ și de întreținere a culturii. Rezultatele anului acesta ne-au dovedit că numai procedînd așa, putem face ca producțiile mari să devină producții obișnuite în gospodăria noastră. Ing. PETRU LUPU de la G.A.C. Hănești — Săveni Anul XVII nr. 4634 4 pagini 20 bani Joi 1 noiembrie 1962 DIN JARA • ANUL ACEST A mai mut de 2.000 de gospodării agricole colective din diferite regiuni ale țării au cultivat, pe lângă plantele cerealiere, și plante medicinale și aromatice, suprafața totală cultivată cu aceste plante de mare valoare pentru industria chimico-farmaceutică, a fost de peste 80.000 de hectare, adică de aproape 10 ori mai mare decit cu 10 ani in urmă. In prezent, paralel cu celelalte lucrări agricole, colectiviștii string recolta la unele plante medicinale și aromatice. Prin valorificarea plantelor medicinale și aromatice, gospodăriile colective obțin venituri importante. Cele din regiunea Suceava de exemplu vor realiza anul acesta peste 11 min ane lei. • COLECTIVELE întreprinderilor chimice de specialtate au produs anul acesta cu peste 8.000 tone mai multe lacuri, emailuri și vopsele comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Chimiștii au dublat producția de vopsele „vinacet“, realizate pe bază de acetat de polivinil, care sunt folosite la zugrăvirea fațadelor blocurilor de locuințe. Colectivul laboratorului central de cercetări pentru lacuri și vopsele a definitivat rețetele de fabricație a unor lacuri pe bază de rășini poliesterice folosite la lustruitul mobilei. • IN MAI MULTE ORAȘE Și centre muncitorești din țară, printre care București, Onești, Hunedoara, Arad, Timișoara, Reșița și altele continuă să se extindă sistemul de incălzire a locuințelor prin termoficare. La Onești și Reșița, de exemplu, numărul apartamentelor racordate la rețeaua de termoficare s-a dublat. Zilele acestea au Început lucrările In vederea termoficării centrului minier Vulcan. De avantajele Încălzirii prin termoficare vor beneficia in curând și minerii din localitatea Brad, | Comunistul Petru Cîrdei este șeful brigăzii permanente cu acord global care lucrează parcela 51 Petroasa, sectorul Voinei, I. F. Rădăuți. Avînd munca bine organizată, membrii brigăzii *li obțin însemnate succese la noul an forestier. Foto: D. VINTILĂ La secția croitorie pentru femei a cooperativei meșteșugărești „Deia“ din Cîmpulung, Olga Baltag și Antoneta Stoian dau o a fcenție deosebită modului cum sunt executate confecțiile comandate de clienți. Foto : E.ARON De la propuneri la fapte La secția teracotă a I.I.L. „C. Burcă" din Fălticeni plăcile se ard în numai 50 de ore față de 70, iar nisipul folosit va fi în curînd cernut mecanic, fiind astfel înlocuită munca manuală a multor oameni; la secția lemn I, produsul finit, mobilier școlar, este ferit de intemperii fiind adăpostit în noua magazie, iar la secția lemn II, masivele sunt încleiate mai repede și mai bine. Cine a conceput, propus și înfăptuit aceste îmbunătățiri în procesul de producție afli răsfoind procesele verbale încheiate cu prilejul consfătuirilor de producție. Comunicate cu acest prilej, studiate apoi de către o comisie, propunerile juste ale muncitorilor devin o preocupare a întregului colectiv. Conducerea administrativă a întreprinderii, sprijinită de organul sindical, asigură condiții pentru realizarea propunerilor, în ordinea urgenței și importanței lor. Aceasta stimulează, desigur, inițiativa și interesul muncitorilor pentru îmbunătățirea procesului de producție, pentru descoperirea și punerea în valoare a noi rezerve interne. La secția teracotă a întreprinderii, numărul propunerilor înfăptuite este mare. Am aflat aceasta din discuția cu Nicolae Marcu, organizatorul grupei sindicale și cu alți muncitori din secție. — Nisipul pe care îl foloseam noi în amestec era depozitat la întâmplare prin curte, sau unde găseam un adăpost. Muncitorii de la cuptoarele de ardere, au propus confecționarea unui șopron sub care să fie depozitat nisipul. Propunerea a fost acceptată și, din resurse locale, am construit șopronul la un preț de cost extrem de redus. Legat de aceasta, mecanicul de secție, Constantin Cantoreanu, a propus confecționarea unui cărnător acționat electric. Și iată că acum, în adăpostul pentru nisip se lucrează la montarea cernătorului. Tot la propunerea muncitorilor, la această secție s-a montat linia decovil care a ușurat transportarea plăcilor de la cuptor de la magazie. De asemenea, pămîntul folosit acum este refrapotar, de cea mai bună calitate procurat tot la propunerea muncitorilor, înfăptuirea acestor propuneri și a altora a ridicat productivitatea muncii, au făcut posibil ca în loc de 16.000 plăci pe lună, cît prevede planul, să se realizeze 18.000 plăci de cea mai bună calitate. In curtea secției lemn _ I mina bunului gospodar se observă peste tot. Materia primă, frumos stivuită, iar produsul finit este depozitat în magazie. — Era păcat de munca noaistrut — ne spune maistrul unității Gheorghe Scripcaru. Cînd nu aveam un spațiu corespunzzăor de depozitare, lăsam mobilierul școlar în curte și în unele cazuri pînă la livrare, se degrada. Magazia, în care-1 depozităm, acum, am construit-o mai ales din material economisit de noi. In consfătuirea de producții din luna septembrie, muncitorii din hala de mașini au propus consolidarea postamentelor din beton la mașini. Și iată că, acum postamentele au fost consolidate, calitatea pieselor croite este mai bună, iar muncitorii lucrează la deplină securitat” M. FLOREA (Continuare în pag. 3-a), Excursii prin fard Cu prilejul excursiei prin tară pe care o va face trena de trei zile (3—5 noiembrie) un grup de lucrători ai comerțului de stat din orașul Suceava, în orașul Bacău se va organiza un schimb de experiență cu lucrătorii din unitățile comerciale de stat similare. In continuare, excursioniștii vor vizita Muzeul Doftana, Muzeul Peleș și cel de-al IV-lea Pavilion 1 de mostre din București. 5# construiește o școală nouă Tineretul din satul Dimitrie Cantemir, comuna Adășeni. prestat pînă acum 700 de muma că patriotică la construcția unui nou local de școală prevăzut cu 2 săli de clasă, o sală de recreație, o bibliotecă și cancelarie. Localul noii școli va fi daii în folosință în cursul anului viitor. Coresp. ILARION BACIU Consfătuiri cu populația Cooperativele meșteșugărești „Unirea" Suceava, „Sporul“ Dorohoi, „Deia“ Cîmpulung. „Solidaritatea“ Gura Humorului și „Dorna“ din Vatra Dornei vor organiza în cursul lunii noiembrie largi consfătuiri cu clienții din orașele respective în vederea îmbunătățirii deservirii lor și a îmbogățirii gamei de sortimente cu noi modele de confecții, încălțăminte și lenjerie. I Aspect :intr-un magazin alimentar cu autoservire din orașul Suceava. Foto: STEFAN PETRESCU CEI DIN SERIA A TREIA Mai sunt cîteva minute pînă la începerea orei de curs practic. Elevii dintr-una din cele 12 clase ale Școlii de conductori auto din Siret profită de repaos, făcîndu-și o „autoverificare” a cunoștințelor de mecanică, bi se întreabă reciproc despre anumite ansamble sau sisteme ale motorului de automobil, își răspund cu seriozitate. Perioada de irodaje, cai să fim în temă, a fost lăsată in urmă. De câtva timp, elevii au trecut deja la ciclul al doilea de învățămint. Aceasta înseamnă că au fost studiate „cunoașterea și clasificarea automobilelor, motorul pînă la sistemul de răcire etc. Avansați sunt și la celelalte discipline — circulație, conducere, exploatarea autovehiculelor. . . Aprecierile de mai sus sunt îndreptățite și dacă ținem seama de faptul că elevii s-au familiarizat cu o bună parte din termenii tehnici. Te ascun instantaneu pe Ștefan Anisie, trimis la școal de G.A.C. din Păltinișul Vorohoiului: — Carburatorul e construit pe principiu... Explicațiile date despre „cardan“, „termostat“, „segmenți, „alezaj" dovedesc competență, cele învățate. Elevul stăpinește Nu întâmplător fiul de colectivist are note de IU la mecanică, 10 la circulație. Rezultatele bune la învățătură se datoresc desigur și condițiilor minunate ce i-au fost create lui, ca și tuturor celor 400 de elevi ce alcătuiesc cea de a treia serie de elevi care se instruiesc aici de la înființarea școlii. Au fost amenajate șase săli noi pentru practica de atelier, în care există cite un automobil în bună stare de funcționare, pe lingă cele 23 autovehicule pentru conducere. Tot de curînd, s-au înființat și doua săli în care se învață remedierea și înlăturarea practică a panelor și defecțiunilor ce se pot ivi pe parcurs. — Legarea strînsă a cunoștințelor teoretice cu practica e una din cele mai importante sarcini ce stau in fața colectivului nostru— ne spunea Trandafir Hrehorciuc, directorul școlii. . . . Impresia ce-ți rămîne însă multă vreme întipărită în memorie, după o vizită la școala de șoferi din Siret, este aceea că atei se depune mult efort nu numai pentru a-i califica pe viitorii conductori auto, ci și pentru a-i crește ca oameni. Lecțiile și conferințele de educație cetățenească, activitatea ce se desfășoară zilnic la club, cărțile din biblioteca școlii, programele de televiziune vizionate in colectiv la club și ale brigăzii artistice de agitație vin să întregească procesul de instruire profesională. Atmosfera studioasă din școală e general. Aici învață nu numai el evi, ci și Întregul personal. Cadrele didactice, instructorii, cu toții își îmbogățesc cunoștinețe. Pentru instructorii de conducere s-a inițiat de curînd un curs special, care a fost absolvit cu rezultate bune. Nu ne mul mirăm, deci, atunci cînd în cataloage intîlnim multe șiruri de note mari. Acesta-i un rezultat al muncii colective, stăruitoare. Constantin Păun, Gheorghe Pomuleanu, Dumitru Popa, ultimul, fiu de colectivist din Manoleasa-Săveni, și mulți alții sunt doar câțiva dintre elevii care au majoritatea notelor de 9 și 10. Ei sunt acei care miine vor conduce cu siguranță și răspundere autovehiculele pe drumurile patriei și pentru aceasta se pregătesc temeinic. M. TINTÁS