Zori Noi, iulie 1966 (Anul 19, nr. 5769-5795)

1966-07-01 / nr. 5769

Anul XX nr. 5769 4 pagini 25 bani vineri 1 iulie 1966 Organ al Comitetului regional Suceava al P.C.R. și al Sfatului popular regional B IBB Sortarea cherestelei reclami competentă profesională, exigentă și nu aprecieri relative O statistică existentă la ser­viciul desfacere de la D.R.E.F. precizează că din numeroa­sele reclamații sosite pe a­­dresa întreprinderilor forestie­re in primele cinci luni, numai 70 sunt pe considerente de ca­litate. Restul, ni se explică, au o origine obiectivă, „modul în care lucrează bazele exporti­erii­­­ului“, fiind unul din­ motivele determinante. In ordinea pon­derii deținute, urmează o ca­tegorie de refuzuri înregistra­te la „alte cauze“. In materia­lul de față ne-am limitat doar la reclamațiile al căror temei face referiri concrete la cali­tate. Așadar, să vedem care-s cauzele subiective al căror efect e materializat în reclamații, să definim afluienții ce alimen­tează o atare stare de lucruri. Ne-am adresat în acest scop unui mare număr de ingineri, tehnicieni și sortatori din uni­tățile de industrializare a lem­nului de rășinoase. Discuțiile au conturat­ o primă c­oncluzie ce se cuvine consemnată: tova­rășii solicitați să ne ajute în stabilirea cauzelor ce au dus la creșterea numărului de re­fuzuri calitative au făcut mult uz de caracterul, după părerea dumnealor, relativ al aprecie­rii. Astfel, s-ar părea că sor­tarea cherestelei pe diferi­te sortimente, clase și mo­dele, nu se poate face cu exactitate. Spre convingere, ni s-a explicat că aceleași piese sortate de cîteva ori de ace­lași om sau consecutiv de mai mulți, pot fi apreciate di­ferit. Din libertatea de apre­ciere și-ar alimenta, ni se spu­ne, beneficiarii motivările ca­litative transmise în formula­rea refuzurilor. Dovadă e fap­tul că, în multe cazuri, după cîteva zile de la emiterea re­­clamațiilor, bazele exportlem­­nului revin asupra acestora. In concluzie, sortarea­­ cheres­telei este o muncă foarte pre­tențioasă... grea și interpretati­vă. — Da, dar tocmai pentru a limita aria de interpretare a sortării s-a stabilit un procent de deviere, susținem. Intr-un anume sortiment de cherestea s-a admis să se găsească pînă M. FLOREA (Continuare în pag. a III-a) COMUNICAT COMUN cu privire la vizita de stat în Republica Socialistă România a Excelenței Sale generalul de președintele Consiliului Revoluționar al Uniunii Birmane La invitația președintelui Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Chivu Stoica, Excelența Sa ge­neralul Ne Win, președintele Consiliului Revoluționar al U­­niunii Birmane, a făcut o vi­zită de stat în România între 24—27 iunie 1966. Excelența Sa generalul Ne Win a fost înso­țit în vizita sa de doamna Ne Win, de comandorul Thaung Tin, ministrul minelor, colone­lul Maung Shwe, ministrul in­dustriei și muncii, colonelul Than Sein, ministrul transpor­turilor și comunicațiilor, Daw Khin May Aye, și alte oficia­lități ale Uniunii Birmane. In timpul șederii în Repu­blica Socialistă România, pre­ședintele Consiliului Revolu­ționar al Uniunii Birmane, generalul Ne Win și suita sa au luat cunoștință de dezvol­tarea industrială a României și de aspectele istorice și cultu­rale din viața poporului român. Președintele Consiliului Revo­luționar și persoanele care îl însoțesc au vizitat orașul București, obiective economice și centre industriale din re­giunile Ploiești și Bacău, fiind întîmpinați pretutindeni cu multă căldură și ospitalitate, expresie a sentimentelor de sinceră prietenie și respect re­ciproc dintre cele două po­poare. La 25 iunie, secretarul ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, președinte­le Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și prim-vi­­cepreședintele Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădea­­nu, a avut o întrevedere cu președintele Consiliului Revo­luționar, generalul Ne Win. La întrevedere au fost de față Ilie Murgulescu, vicepre­ședinte al Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Andrei Pâ­­curaru, membru al C.C. al P.C.R., Eduard Mezincescu, ad­junct al ministrului afacerilor externe, și Gheorghe Popescu, ambasadorul Republicii Socia­­liste România la Rangoon. Din partea birmană au fost prezenți comandorul Thaung Tin, ministrul minelor, colon­e­lul Maung Shaw, ministrul in­dustriei și muncii, colonelul Than Sein, ministrul transpor­turilor și comunicațiilor, și co­lonelul Ko Ko, secretarul Con­siliului Revoluționar. In cursul vizitei, președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Chivu Stoica, a avut convor­biri cu președintele Consiliu­lui Revoluționar al Uniunii Birmane, generalul Ne Win, la care au participat din partea română : Alexandru Bîrlădea­­nu, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Ilie Murgulescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliu­lui­ de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Cioară, comerțului exterior, ministrul Eduard Mezincescu, adjunct al minis­trului afacerilor externe, Gheorghe Popescu, ambasado­rul Republicii Socialiste Româ­nia în Uniunea Birmană, iar din partea birmană , coman­dorul Thaung Tin, ministrul minelor, colonelul Maung Shwe, ministrul industriei și muncii, colonelul Than Sein, ministrul transporturilor și co­municațiilor, U Ba Lan, am­basadorul Uniunii Birmane în Republica Socialistă România, colonelul Ko Ko, secretarul Consiliului Revoluționar al U­­niunii Birmane, U Ohn Kain, secretarul executiv al Minis­terului Afacerilor Externe, și colonelul Maung Maung Kha, secretar al Ministerului Indus­triei. In cursul întrevederii și convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă de cordialita­te și înțelegere reciprocă, a a­­vut loc un larg schimb de ve­deri în legătură cu dezvoltarea relațiilor de prietenie și cola­borare dintre cele două țări și popoare, precum și cu privire (Continuare in pagina a III-a) ÎN PAGINA A ll-A: Alte relatări despre lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Joi au continuat lucrările celei de-a V-a sesiuni a Ma­rii Adunări Naționale a Re­publicii Socialiste România. La lucrări participă tovară­șii Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraș, Alexandru Drăghici, Paul Ni­­culescu-Mizil, Ilie Verdeț, Ma­xim Berghianu, Petre Borilă, Constantin Drăgan, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Le­­ontin Sălăjan, membri suple­anți ai Comitetului Executiv și secretari ai C.C. al P.C.R., vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri. Sunt prezenți vi­cepreședinții, secretarul și membrii Consiliului de Stat. In tribune se află șefi ai misiunilor diplomatice acredi­tați la București, numeroși iu­a fost deschisă de Ștefan Voitec, pre- Marii Adunări Nn­vigați, ziariști români și stră­ini. Ședința tovarășul ședințele ționale. In continuarea discuției ge­nerale la punctul doi al ordi­nii de zi — Proiectul de lege pentru adoptarea planului de stat de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1966—1970 — au luat cuvîntul tovarășii : Constantin Drăgan, Gheorghe Roșu, Neculai Agachi, Remus Răduleț, Clement Rusu, Nico­lae Doggendorf, Dumitru Țam­­bric, Emil Drăgănescu, Ioan Bordaș, Vasile Vîlcu, Ion Nas­­ta, Zaharia Stancu, Teodor Haș, Iosif Uglar. Deputatul acad. Horia Hu­lubei a cerut cuvîntul pentru a adresa o întrebare președin­telui Consiliului de Miniștri în legătură cu bombardarea de către aviația S.U.A. a sub­urbiilor Hanoiului și a orașu­lui Haiphong din Republica De­mocrată Vietnam. „Ați aflat, ca și mine, din presa noastră — a spus el — că aviația americană, conform ordinului guvernului SUA, a bombardat in mod sălbatic suburbiile Hanoiului, capitala Republicii Democrate Viet­nam, și Haiphongul, cel mai mare port al țării. Gestul re­prezintă o nouă crimă gravă contra poporului vietnamez. El ne-a umplut de indignare pe noi, deputații Marii Adunări Naționale, și, desigur, pe toți cetățenii țării, noastre. El re­prezintă un pericol major la (Continuare in pag. a II-a) CU PRILEJUL ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI Conferirea de titluri și ordine unor cadre didactice Cu prilejul Zilei învățătoru­lui, la Consiliul de Stat a avut loc joi la amiază solemnitatea înmînării unor titluri și ordi­ne. Au participat un mare nu­măr de învățători și profesori, care de-a lungul anilor s-au evidențiat în mod deosebit în nobila și frumoasa muncă de instruire și educare a tinerei generații, cadre didactice care prin bogata lor activitate și-au adus contribuția la dezvolta­rea învățămîntului în țara noastr­ă. Cei prezenți au salutat cu vii aplauze pe tovarășii Chivu Stoica, Emil Bodnaraș, Leonte Răutu. Erau de față tovarășii Con­stanța Crăciun și Ilie Murgu­lescu, vicepreședinți ai Consi­liului de Stat, Grigore Geamă­nu, secretarul Consiliului de stat, Ștefan Bălan, ministrul învățămîntului, Ion Teoreanu, șeful secției de învățămînt și sănătate a C.C. al P.C.R. S-a dat citire decretelor pri­vind conferirea titlului de „în­vățător emerit al Republicii Socialiste România“­, „Profesor emerit al Republicii Socialis­te România“, Ordinul Mun­cii clasa a III-a, unor în­vățători și profesori din învă­­țămîntul de cultură generală și din învățământul profesional și tehnic. Președintele Consiliului de Stat a înmînat înaltele distinc­ții acordate. Luînd apoi cuvîn­tul, tovarășul Chivu Stoica, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și al Con­siliului de Miniștri a transmis învățătorilor și profesorilor un salut călduros cu prilejul tra­diționalei sărbători a „Zilei în­vățătorului“, felicitîndu-i pen­ (Continuare in pagina a Il-a) Avanpremieră l­a seceriș ANCHETA ÎN 5 INTERVIURI CU TOVARĂȘII, ție din Vlăsinești ; VASILE­­­ABA secretar al Comitetului ra­ional Dorohoi al P.C.R. ; IO­AN SCUTARU directorul S.M.T. Botoșani ; Ing. SILVIA IOSUB de la cooperativa de produc­ie apropie vremea seceri­șului, bătălia strîngerii pri­mei recolte din actualul cin­cinal. Grînele capătă culoa­rea aurului. Culturile păioa­­se își vor apleca spicele sub rabatoarele combinelor. Sînt insă gata toate aceste mașini pentru a intra în lan ? Cali-GHEORGHE MUREȘ­ANU directorul G.A.S. Drăgușeni. GHEORGHE JIANU șeful bazei de recepție Do­rohoi, ficativul „bun pentru cerea­le“ poate fi dat tuturor mij­loacelor destinate transpor­tului noii recolte ? Spațiile de depozitare au fost puse la punct ? La întrebarea „Cum întîmpinați apropiata campanie“ interlocutorii noș­tri au răspuns : - Muncim intens, ne-a de­clarat tovarășul VASILE CA­BA. Organizațiile de partid de la sate au în vedere două probleme mari : întreținerea culturilor și terminarea revi­zuirii întregului utilaj care va fi folosit pe timpul recoltatu­lui. Cooperatorii din raionul Dorohoi s-au angajat ca pîrga griului să-i găsească cu trei prașile gata la porumb și floa­­rea-soarelui, cu cea de a 4-a prașilă la sfecla de zahăr. Ia­tă în mare și imaginea pregă­tirilor în vederea recoltatului : magaziile din toate cooperati­vele de producție sunt repara­te, curățate și dezinfectate. Autocamioanele și căruțele care vor transporta recolta au fost puse la punct. Consiliile de conducere din cooperativele de producție au stabilit no­minal oamenii care vor lucra în locurile cheie, adică pe combine, la magazii, la recol­tatul manual al griului căzut, la eliberarea terenurilor de paie etc. Săptămâna trecută am organizat la S.M.T. Doro­hoi și Darabani un schimb de experiență privind folosirea colectoarelor de paie la com­bine. Au participat vicepreșe­dinții din cooperativele de producție, șefii de brigadă din cele două S.M.T. Avînd un ca­racter de lucru, schimburile de experiență s-au dovedit deosebit de valoroase. La cen­trul de raion am ținut recent o ședință cu cadrele de răs­pundere din cooperativele a­­gricole unde, printre alte pro­bleme privind desfășurarea campaniei, am prevăzut ca recoltatul păioaselor să nu de­pășească 10-12 zile. Sîntem în­credințați că hotărîrea luată va fi tradusă în fapte. La S.M.T. Botoșani curtea siste,plină­ de mașini. Este greu Anchetă realizată de MIHAI FRODAN (Continuare in pag. a III-a) Răspunsul tovarășului Ion Gheorghe Maurer cu privire la poziția guvernului român față de bombardarea de către aviația americană a orașelor Hanoi și Haiphong Tovarăși deputați. Răspunzînd întrebării tova­rășului deputat Horia Hulubei, declar în numele guvernului Republicii Socialiste România următoarele : Atacurile aviației americane asupra suburbiilor orașului Hanoi, capitala Republicii De­mocrate Vietnam, și asupra o­­rașului Haiphong, cele mai im­portante centre populate din Vietnamul de nord, care au provocat victime omenești și pierderi materiale, reprezintă o nouă fază a războiului în Vietnam, accentuarea politicii de încălcare flagrantă a celor mai elementare norme ale dreptului internațional, con­stituind în același timp o gra­vă amenințare pentru pacea lumii. Nereușind să înfrîngă lupta dîrză a poporului vietnamez, Statele Unite ale Americii au recurs, în mod deliberat, la a­­ceste noi acte de război, care pun în adevărata lor lumină declarațiile de așa-zise intenții pașnice ale forurilor conducă­toare americane, arată ce cre­dit se poate acorda acestor de­clarații. Extinderea agresiunii împo­triva Republicii Democrate Vietnam a stîrnit mînia legiti­mă a poporului român, ca și a opiniei publice din întreaga lu­me, aduce autorilor ei izolare tot mai mare, dezaprobarea și condamnarea generală. Cre­dem că forțele cărora le este scumpă cauza păcii vor acțio­na cu hotărâre pentru a deter­mina încetarea agresiunii Sta­telor Unite ale Americii în Vietnam. Guvernul Republicii Socia­liste România, exprimînd sen­timentele poporului român, condamnă cu toată fermitatea noile acțiuni agresive împotri­va R. D. Vietnam, și atrage în același timp, în mod hotă­­rît, atenția guvernului Statelor Unite ale Americii asupra gre­lei răspunderi pe care și-o a­­sumă prin continuarea și in­tensificarea acestui război. Susținînd pe deplin poziția guvernului Republicii Demo­crate Vietnam și a Frontului Național de Eliberare din Vietnamul de sud, guvernul Republicii Socialiste România cere să se pună capăt imediat și necondiționat bombarda­mentelor împotriva R.D. Viet­nam, să înceteze războiul de agresiune în Vietnam. Este necesar să fie retrase for­țele militare americane toate, și celelalte trupe străine inter­­­venționiste din Vietnamul de sud. Să se respecte dreptul sa­cru al poporului vietnamez de­ a-și hotărî singur soarta, fără nici un amestec din afară, să­ fie aplicate acordurile de la Geneva cu privire la Vietnam­­. In numele poporului român,­ al guvernului Republicii Socia­liste România, doresc să a­­dresez poporului vietnamez, de la această înaltă tribună, me­sajul cald de solidaritate fră­țească și să exprim admirația noastră față de curajul și băr­băția cu care el ripostează a­­gresorilor. Sîntem hotărâți să acordăm în continuare namez întregul poporului viet­sprijin mate­rial și moral - politic în lupta sa eroică pentru apărarea in­dependenței și suveranității naționale, a integrității pa­triei sale. Ne exprimăm, tovarăși de­putați, încrederea noastră ne­strămutată în triumful cauzei drepte a poporului vietnamez, ai cauzei păcii și libertății po­poarelor. Mitingul de protest din Capitală împotriva bombardării de către aviația S.U.A. a împrejurimilor Hanoiului și a orașului Haiphong Bombardarea sălbatică de către aviața S.U.A. a împre­jurimilor Hanoiului și a ora­șului Haiphong — o nouă cri­mă a imperialismului ameri­can îndreptată împotriva po­porului vietnamez și a păcii în lume — a stîrnit un puter­nic val de mînie și indignare în rîndurile cetățenilor din patria noastră. Joi după-amia­­ză, la scurt timp după termi­narea lucrului, mii de bucu­­reșteni s-au adunat în Piața Universității unde a avut loc un miting organizat de Liga Română de prietenie cu po­poarele din Asia și Africa. Întreaga piață și străzile din jur erau pline de oameni care au venit să-și glasul de protest și să alăture con­damne atacarea tîlhărească a Hanoiului, capitala unei țări socialiste pașnice. Mitingul a fost deschis de prof. univ. Stanciu Stoian, se­cretar general al Ligii de prietenie cu popoarele din Asia și Africa. Subliniind gravitatea fărădelegilor comi­se împotriva poporului viet­namez, vorbitorul a arătat că noul pas făcut de imperialis­mul american în escaladar­ea războiului din Vietnam nu poate lăsa indiferent pe ni­meni, căci pacea lumii însăși este greu amenințată prin a­­semenea acțiuni barbare. In cadrul mitingului a luat cuvîntul prof. univ. Tudor Popescu. Exprimînd înalta pre­țuire pe care poporul român o acordă vitejiei, dîrzeniei și spiritului de sacrificiu cu care poporul vietnamez luptă îm­potriva agresorilor, vorbitorul a cerut, în numele locuitorilor Bucureștiului, al întregului nostru popor, să se opună ne­­intirziat capăt războiului de agresiune din Vietnam, să fie retrase toate trupele Statelor Unite și ale acoliților lor din Vietnamul de sud. Cercurile guvernante din Statele Unite ale Americii trebuie să dea ascultare opi­niei publice mondiale, glasu­rilor lucide din rîndul popo­rului american și să înceteze războiul împotriva poporului vietnamez. In cuvîntul său, Tudor Moi­­se, muncitor la Uzinele „23 August“, a subliniat că auto­rii acestui nou și monstruos act de agresiune s-au demas­cat încă odată în fața opiniei publice mondiale ca expo­nenți și promotori ai unor practici piraterești care sfi­dează cele mai elementare norme ale relațiilor dintre state. In numele muncitorilor, teh­nicienilor și inginerilor de la­ uzinele „23 August“ condamn cu hotărire noua fărădelege a imperialiștilor americani care creează noi pericole pen­tru pace în Asia de Sud-Est și din întreaga lume. In ace­lași timp, ne exprimăm soli­daritatea noastră internaționa­­listă, cu lupta dreaptă a în­cercatului popor vietnamez, întregul nostru sprijin Cerem să înceteze agresiu­nea Statelor Unite ale Ame­ricii în Vietnam, atacurile aeriene împotriva Republicii Democrate Vietnam, să fie retrase trupele intervenționis­te și bazele militare străine din Vietnamul de sud; să i se respecte poporului vietnamez dreptul sfînt de a-și hotărî singur soarta, fără amestec din afară, conform cu intere­sele sale legitime, cu voința sa suverană. Studenta Angela Busuioc, de la Universitatea din București, a spus: In aceste clipe, gîndul mi se îndreaptă cu dragoste și solidaritate către eroicul tine­ret din nordul și sudul Viet­namului, care alături de în­tregul popor luptă cu abnega­ție și cu succes, cu o impre­sionantă dăruire de sine pen­tru apărarea demnității și o­­noarei patriei lor, pentru libertatea de a munci și con­strui țara lor așa cum au vi­sat-o, așa cum muncim noi astăzi sub conducerea partidu­lui în­­ Republica Socialistă România. Vrem să-i asigurăm de la această tribună încă o­ dată că sîntem hotărîți să ne aducem pînă la capăt contra­(Continuare in pagina a m­ă)

Next