Zori Noi, octombrie 1966 (Anul 19, nr. 5847-5872)

1966-10-01 / nr. 5847

Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional Anul XXI nr. 5847 4 pagini 25 bani sîmbătă 1 octombrie 1966 m­i­­ I­a filatoarelor Pășim în luminoasa hală Filaturii de in și cînepă—Fălti­a­ceni. La ce să privești mai în­­tîi ? La cei treisprezece coloși (carde) ce emană kilometri de bandă de in și cînepă, la la­­minoarele ce o uniformizează, o subțiază și o curăță de im­purități, la flaierele cu sute de fuse ce se învîrt ca niște ti­tirezi și care dau zilnic sute de kilograme de semitors pentru secțiile tors din bandă și tors umed, sau la muncitoarele har­nice ca niște albine ? Toate la un loc merită privite cu aten­ție. Descoperi muncă, pasiune, elan, dragoste pentru profesia de filatoare. In schimbul A, al secției pre­­parație cîlți, șeful de schimb, Gheorgh­e Nimireanu, lucrează cu majoritatea muncitoarelor de mai mulți ani, de la darea mașinilor în folosință. Se cu­noaște bucuriile și necazurile. Cunoaște puterea de muncă a fiecăreia. A știut să facă din schimbul său un schimb frun­taș. Multe dintre muncitoare sunt posesoare a trei steluțe de fruntaș. Iar în acest an, 17 se mențin evidențiat o lună de lună. Cum reușesc ? își cu­nosc mașinile ca pe lucrurile de­ acasă. S-au obișnuit cu ele și le sunt dragi. Se întrec zil­nic și urmăresc la sfîrșitul lu­crului realizările, înainte de a intra în schimb verifică ma­șina și starea ei de funcționa­re. Pregătesc din timp mate­ria primă. Iar cele 480 de mi­nute sunt folosite numai pen­tru producție. Ne-a atras atenția graficul cu evidența întrecerilor socialiste, afișat în secție. Zilnic, depă­șiri de plan.­­ Pe opt luni ale anului, a­­cest schimb a realizat planul în procent de 115,7 la sută, iar pe prima jumătate a lunii septembrie a fost depășit cu peste 31 la sută. Realizările schimbului A de la secția preparație cîlți au contribuit la depășirile de plan la producția globală și marfă pe întreprindere (peste 3.000 kg. fire subțiri de in și cînepă și cele 2.000 kg. fire groase date peste plan în primele 8 luni ale anului).­­ Evidențiatele secției sunt: Georgeta Apetrei, Maria Fio­­rea de la carde, Saveta Nedel­­cu, Ioana Dascălu­, Rarița Gra­mms de la fruiere, Maria Gro­­saru, Elena Enache, Paraschi­­va Constantin și altele de la laminoare. Au format împreună o fami­lie, care discută deficiențele, propune în ședințe de lucru re­medieri, se străduiește să reali­zeze și să depășească planul, se bucură împreună de succe­se. In timpul liber se vizitea­ză reciproc, vizionează filme, spectacole, citesc cărți de la bibliotecă. ELENA TOMIȚA Situația principalelor lucrări agricole executate pînă vineri dimineața Raionul Teren pentru însămînțări Recoltat Insilozări arat pregătit porumb cartofi furaje •/. •/. •/. •/. Botoșani 50 42,0 75,4 65,8 49,5 Botoșani oraș 52,2 44,3 87,5 66,6 52,3 Dorohoi 44,3 37,5 59,2 62,0 58,5 Fălticeni 49,8 41,2 , 7,1 77,1 51,0 Gura­ Humorului 46,9 45,0 — 56,8 35,0 Rădăuți 59,6 52,1 4,6 58,8 94,3 Săveni 47,3 39,4 91,0 42,9 135,1 Suceava 47,5 42,7 17,5 68,6 115,8 G. A. S. 57,5 39,1 66,7 10,0 90,6 TOTAL 49,8 41,7 56,2 59,8 80,2 fm ÎN PAGINA 2: DOCUMENTAREA ȘI PROPAGANDA TEHNICĂ Din fondurile G.A.S. Din fondurile gospodării­lor agricole de stat se vor cheltui în total anul acesta peste 4 milioane lei pentru construirea de locuințe. Ase­menea construcții se fac la G.A.S. Hănești, Siret, Zăi­cești și Drăgușeni. Intr-un număr de 5 gospodării (Hă­nești, Progresul, Hișești, Si­ret și Todireni) se constru­iesc cantine a căror valoare se va ridica la 1,7 milioane lei. Consfătuirea săptămînii’ Cînd fac­e si „popasuri în rîtmul executării -----construcțiilor“" La sfîrșitul acestui an, deci peste trei luni, în orașul Su­ceava trebuie să intre în producție un important obiectiv al industriei alimentare — moară de grin și porumb. Stadiul actual al lucrărilor va permite acest lucru, întrebarea își are temeiul ei. Lucrările sînt mult întîrziate, meri, mai ales din partea be­neficiarului, că Există și te­termenul nu va fi respectat. DAR IA­TA CE S-A DESPRINS DIN RECENTA CONSFĂTUIRE ORGANIZATA DE ZIA­RUL NOSTRU LA COMPLEXUL DE MOR­ARIT ȘI PANI­FICAȚIE . Ing. Aurel Hrișcă șeful șantierului . — Intr-adevăr, șantierul în­registrează mari rămîneri în urmă. Cauzele ? E bine să le cunoaștem, ca pe viitor să înlăturăm din activitatea noas­t­­­ră. Una, poate aceea care a generat partea cea mai mare de restanțe, pleacă de la grupul de șantiere , s-a schimbat des conducerea tehnică a șantieru­lui. De întreg complexul de lucrări răspundea, intr-un timp, un singur maistru. Ne trezim acum cu multe proble­me nerezolvate. O altă cauză, ale cărei ur­mări, nefavorabile le simțim și acum, e determinată de lipsa de preocupare pentru or­ganizarea producției pe baze științifice. Nu s-au executat încă unele lucrări mărunte care puteau fi demult termi­nate. N-a existat practic nici o piedică. Doar lipsa de coordo­nare a lucrărilor, lipsa unui grafic de execuție. O mai bună organizare a muncii ne-ar fi permis ca, folosind aceleași efective, să se realizeze mult mai mult. Unele lucrări ataca­te au fost abandonate pe par­curs, din motive mai mult sau mai puțin întemeiate. In urmă cu mai bine de o lună s-a ata­cat rezervorul de 300 m.c. Lu­crările s-au părăsit la puțin timp din lipsa unei electro­­pompe care, cu puțină insis­tență, putea fi adusă pe șan­tier. Casa port-basculă, înce­pută de anul trecut, nici a­­cum nu e terminată. Nu-i mai puțin adevărat că în activitatea noastră am în­­timpinat greutăți. Mult timp ne-au lipsit materialul lem­nos, plăcuțele de ceramică albă. Ciment, la ora actuali, n-avem de loc în magazin. Ne lipsește tabla striată, fierul cornier de diferite profile, 39 de km. de conductori elec­trici. Mașinile și utilajele care ne deservesc au stat de­fecte majoritatea timpului. Transportul a suferit fiindcă I.P.S.D. ne repartizează cele mai proaste autobasculante. Ilie Ursu — maistru : — Aș vrea să amintesc și eu o cauză a situației neco­respunzătoare în care se pre­zintă lucrările pe șantierul nostru. Obiectivul a fost ata­cat anul trecut. N-au fost luate măsuri corespunzătoare N. GROZA (Continuare în pagina a IlI-a) a* SaSB întreprinderea mecanică Suceava. Hala de mașini Dispensare veterinare Raionului Dorohoi i-au fost alocate sume de bani din bugetul statului pentru a construi în acest an patru dispensare veterinare, dota­te cu instalație și aparatură modernă, săli de consultații și operații, birouri și locuin­țe confortabile pentru medi­cii veterinari. In cursul lu­nii iulie s-a dat în producție dispensarul veterinar în co­muna Pomîrla, iar recent, s-a recepționat și dat în folo­sință și dispensarul veterinar din comuna Cristinești. T.B.C. Suceava a reușit să execute o lucrare de bună calitate și să dea obiectivele în folosință în termenul planificat. Prin darea în folosință a acestor obiective se va asi­gura o asistență sanitar-ve­­terinară de bună calitate și la timp, aducîndu-se o con­tribuție însemnată la spori­rea efectivelor de animale și reducerea mortalității. In stadiu avansat se gă­sesc lucrările la dispensarele veterinare din comunele Su­­harău și Hudești, care ur­mează să fie terminate în cursul lunii octombrie a.c. Ing. CORNELIU IGNAT I­N CARTOFUL actualitate . Reco­tarea și transportul Timpul este favorabil recol­tatului. E acesta un motiv în plus pentru cooperatorii har­nici să grăbească strîngerea cartofilor de pe teren și trans­portul lor la locul de destinație. Urmărind cum sînt îndeplinite aceste acțiuni am vizitat cîte­­va unități din zona cultiva­toare de cartofi. Organizare exemplară a muncii HÎNȚEȘTI-DOROHOI. Su­prafața cultivată cu cartofi — 169 ha. Recoltatul aproape s-a încheiat. Cu mijloace manuale și mecanice, cu munca riguros organizată, s-a reușit să se în­deplinească în scurtă vreme această sarcină, deși lucrarea a pretins un volum mare de muncă. In brigada lui Con­stantin Hanganu, care a termi­nat prima recoltatul, s-a rea­lizat o producție medie de peste 27.000 kg. la ha. Acum efortul cooperatorilor, forțele cele mai mari sunt ca­nalizate către transportul re­coltei. Circa 1300 tone sunt de­pozitate în silozuri, livrate la fabrica de amidon sau ca remu­­­nerație membrilor cooperatori pentru zile-muncă. Sigur, pe cîmp se află încă mai mult de jumătate din producție. Dar fiecare conductor de atelaj are un plan de transport precis — 8 tone pe zi — și consiliul de conducere urmărește să fie realizat. Și trebuie spus că se realizează. Folosind și remor­cile S.M.T. — după calculele tovarășului președinte — transportul cartofilor va fi în­cheiat în cursul zilei de azi. Deci, un exemplu pe care pot să-l urmeze multe coope­rative agricole. VOLOVAȚ-RADAUȚI. Sute de oameni la recoltat. Este prima impresie ce o culegem de aici. Pe cîmp, numeroase grămezi de cartofi. — Ce cantitate se află ne­transportată la ora actuală ? — ne adresăm inginerului Florian Dobre. — Circa 2500 tone. Atelajele sînt ocupate cu alte treburi. Avem de cărat fîn de pe 280 ha. Alte forțe în sprijin n-am primit, înțelegemi, sînt cerințe mai acute în alte localități din raion... — Dar nici așa, adăugăm noi. Nu cu multe zile în urmă, stația meteorologică de la Ră­dăuți, ale cărei date sîn vala­bile și pentru Volovăț, a con­semnat temperatura de zero grade la suprafața solului. Or, dacă această unitate nu va fi ajutată în scurt timp cu mij­loace auto, poate fi pusă pro­ducția sub semnul întrebării. Deficiențe de concepție HORODNIC DE JOS : Car­­tofii ocupă aici 255 ha. Recol­tate, la data respectivă, erau vreo 50 ha. Pe tarlale, cam li­niște. Dintr-o discuție cu pre­ședintele cooperativei, tovară­șul Pșeniță, notez : — N-a fost bine organizată munca de la început. Bri­gadierii nu au repartizat bine recoltarea cartofilor pe braț de muncă. Greu­tăți mai mari sunt în briga­da a IV-a a lui Radu Buzea. Ing. I. MAXIMING (Continuare în pagina a IlI-a) IN Raid- ^ anchetă ", " Lipsa de autovehicole­­principala carență t J. Bufetul „Victoria“ din orașul Botoșani și-a îmbrăcat recent autumnalul veșmînt de mustă­rie. Decorul rustic, tradițional prin excelență, mustul servit în ulcele de lut, mîncărurile specifice care-1 asortează : săr­măluțe, pastramă, cîrnăciori. . . și bineînțeles nelipsita mămă­­liguță, atrag zilnic în jurul meselor zeci de consumatori. Cei mai buni ospătari ca : Du­mitru Luca, Constantin Coș­­codan, gătiți în pitorești costu­me naționale, se întrec în a-și dovedi măiestria profesională etalînd bunătățile preparate de gratargița Sofica Amariei și ceilalți. La rîndul ei, orchestra susține atmosfera cu un re­pertoriu ales. Măsurile luate de T.A.P.L. Botoșani sunt­­ către ga­ranție că, în decursul celor 20 de zile de funcționare, mustă­ția va satisface pe t­mplin cele mai exigente gusturi. DUMITRU NISTORICA Roade ale toamnei ZIUA RECOLTEI Obosite de trecerea soarelui și de rod, cîmpiile se retrag în­spre sat înfășurate în culorile anotimpului atît de venerat de poeți — toamna. Nimeni nu ră­mâne impasibil la trecerea aces­tor zile. Oamenii se bucură de belșugul holdelor, copiii de pri­mele note, păsările își înscriu ultimele rotiri pe albastrul lui septembrie. Și iată inițiată o nouă sărbă­toare care va da plenitudine marilor bucurii : ZIUA RECOL­TEI. LA UDEȘTI, țăranii o întâm­pină cu rezultatele muncii din celelalte anotimpuri. S-au între­prins o serie de acțiuni obștești, printre care cea mai importantă se recomandă a fi prunduirea și amenajarea drumurilor pe o dis­tanță de cîțiva kilometri. Sînt avansate și lucrările agricole. Se preconizează ca bucuria „'A’lei . ecoîtci ' să-l încerce pe fi „m are cetățean al comunei. Pînă în prezent și-a luat deja drumul spre centrul raional o parte din produsele sectoarelor cooperati­vei agricole de producție. Aici, de la expoziția - tîrg, nu vor lipsi fructele și legumele, păsă­rile, produsele lactate, toa­te recomandîndu-i pe bdeșteni ca oameni harnici, care contri­buie astfel la transformarea unei inițiative în tradiție. CONSTANTIN ȘTEFARIUC REUSENI . în timpul ce a mai rămas pînă la „Ziua recoltei“, țăranii cooperatori din comuna Reuseni Fălticeni, și-au în­dreptat toate forțele spre termi­narea recoltării cartofilor și, în DUPĂ ECHINOCȚIU bună parte, a porumbului și a sfeclei de zahăr, spre înfrum­­u­­sețarea comunei. Brigăzile con­duse de comuniștii Severin Bo­­lohan, Sevastian Codreanu și Constantin Pop sunt în frunte. Paralel cu aceste lucrări, trac­toriștii, evidențiindu-se Dumitru Ciobanu, Dumitru Baciu, Nechi­­for Donițan și Vladimir Roșu, au însămînțat aproape 250 hectare cu grîu și secară și au efectuat arături adînci de toamnă pe o suprafață de peste 230 hectare. In ajunul sărbătorii, în sala de festivități a sfatului popular comunal, se va deschide o expo­ziție de covoare, carpete și alte critDrii de artă populară, lucra­te de gospodinele din Reuseni, și un stand de cărți. In curtea sfa­tului popular, locul unde se va desfășura sărbătorirea, se va or­ganiza un stand cu vînzare a produselor agricole de toamnă și se vor amplasa două grafice cu rezultatele obținute în coope­rativă. Pe estrada amenajată aici, formațiile artistice de ama­tori ale căminelor culturale și cele ale școlilor generale din Reuseni și Plăvălar vor prezenta un frumos program artistic a­­decvat acestei sărbători, program ce va fi urmat d­e competiții sportive : atletism, volei și hand­bal. După aceea toți vor parti­­­cipa la hora populară. Seara, pe dealul Cramei, pio­nierii și școlarii din comună, în­drumați de comandanții de uni­tăți și detașamente, vor aprinde focul de tabără. în jurul lui, copiii vor dansa, vor recita, vor face lectura unor basme de I. Creangă și P. Ispirescu și vor participa la un interesant con­curs de dezlegat ghicitori. N. EUGEN CHILUȘENI . Concomitent cu lucrările în câmp, cooperatorii din Chilișeni — Fălticeni, fac in­tense pregătiri privind activită­țile culturale ce se vor desfășu­ra cu ocazia „Zilei recoltei“. Seară de seară, pînă la ore tîr­­zii, au loc repetiții la căminul cultural. De remarcat că din bri­găzile de agitație de la Știrbăț și Chilișeni (responsabili, Elena Marțolea și Stela Ivanic) fac parte și brigadierii de cîmp, care deși ocupați cu actualele lucrări din campanie își fac timp și pentru a se prezenta pe scenă. I. MARȚOLEA Alo... S.M.T. Hișești ? La lotul semincer din Drăgoești — Gura-Hu­morului, un tractor ar avea de lucru aproape in permanență. In acest sens a repartizat condu­cerea stațiunii un tractor de la brigada ce deser­vește cooperativa agrico­lă din localitate. Numai că lucrurile nu se petrec la fel și in realitate. Șe­ful de brigadă, Vasile Si­­meria, ne face in perma­nență greutăți. Abia după 2—3 zile de insis­tență, pierzind timp și forțe de lucru, izbutim să obținem un tractor care să poarte batoza sau combina pentru tre­ieratul ierburilor perene. Adesea se defectează și batoza, iar remedierea ei durează săptămâni. Nu înțelegem de loc : de ce un asemenea mod­ de deservire ? Am dori ca S.M.T. Ilișești să res­pecte sarcinile ce ii re­vin în această direcție. E. PALAMARU șeful lotului semincer Drăgoești TELEGRAMĂ Tovarășului MAO TZE-CUN președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU LAO-ȚI președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN In numele Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, Consiliului de Stat­ și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, vă adresăm dumnea­voastră și prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al A­­dunării reprezentanților populari din întreaga Chină, Con­siliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporu­lui chinez prieten un salut­ frățesc ,și­­ calde felicitări, cu prilejul celei de-a XVII-a aniversări a Republicii Popu­lare Chineze. Victoria revoluției și proclamarea Republicii Populare­­ Chineze au constituit un moment de cotitură în viața po­­porului chinez, un eveniment de mare însemnătate al e­­pocii noastre. Devenit stăpîn pe propriul său destin — sub condu­cerea partidului său comunist, poporul chinez înfăptuiește cu succes opera de construcție a socialismului, a dobîndit realizări însemnate în dezvoltarea industriei, agriculturii, a forțelor de producție ale­ țării, în ridicarea nivelului său de trai și își aduce o contribuție de seamă la lupta pentru zădărnicirea acțiunilor agresive ale imperialismului, pen­tru cauza eliberării popoarelor, a progresului și păcii în lume. Poporul român se bucu­ră din inimă de aceste succese și îi urează poporului chinez cu prilejul sărbătorii sale naționale noi victorii în opera de construire a socialismu­lui în patria sa. Dind o înaltă prețuire relațiilor de prietenie­ și colabo­rare între țările și partidele noastre, ne exprimăm convin­gerea că acestea se vor dezvolta continuu pe baza princi­piilor marxism - leninismului și internaționalismului pro­letar, corespunzător intereselor celor două popoare, cauzei socialismului și păcii în lume. NICOLAE CEAUIȘESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consi­liului de Miniștri al Republicii Socialiste România

Next