Zori Noi, octombrie 1966 (Anul 19, nr. 5847-5872)
1966-10-01 / nr. 5847
Organ al Comitetului regional Suceava al P. C. R. și al Sfatului popular regional Anul XXI nr. 5847 4 pagini 25 bani sîmbătă 1 octombrie 1966 mi Ia filatoarelor Pășim în luminoasa hală Filaturii de in și cînepă—Făltiaceni. La ce să privești mai întîi ? La cei treisprezece coloși (carde) ce emană kilometri de bandă de in și cînepă, la laminoarele ce o uniformizează, o subțiază și o curăță de impurități, la flaierele cu sute de fuse ce se învîrt ca niște titirezi și care dau zilnic sute de kilograme de semitors pentru secțiile tors din bandă și tors umed, sau la muncitoarele harnice ca niște albine ? Toate la un loc merită privite cu atenție. Descoperi muncă, pasiune, elan, dragoste pentru profesia de filatoare. In schimbul A, al secției preparație cîlți, șeful de schimb, Gheorghe Nimireanu, lucrează cu majoritatea muncitoarelor de mai mulți ani, de la darea mașinilor în folosință. Se cunoaște bucuriile și necazurile. Cunoaște puterea de muncă a fiecăreia. A știut să facă din schimbul său un schimb fruntaș. Multe dintre muncitoare sunt posesoare a trei steluțe de fruntaș. Iar în acest an, 17 se mențin evidențiat o lună de lună. Cum reușesc ? își cunosc mașinile ca pe lucrurile de acasă. S-au obișnuit cu ele și le sunt dragi. Se întrec zilnic și urmăresc la sfîrșitul lucrului realizările, înainte de a intra în schimb verifică mașina și starea ei de funcționare. Pregătesc din timp materia primă. Iar cele 480 de minute sunt folosite numai pentru producție. Ne-a atras atenția graficul cu evidența întrecerilor socialiste, afișat în secție. Zilnic, depășiri de plan. Pe opt luni ale anului, acest schimb a realizat planul în procent de 115,7 la sută, iar pe prima jumătate a lunii septembrie a fost depășit cu peste 31 la sută. Realizările schimbului A de la secția preparație cîlți au contribuit la depășirile de plan la producția globală și marfă pe întreprindere (peste 3.000 kg. fire subțiri de in și cînepă și cele 2.000 kg. fire groase date peste plan în primele 8 luni ale anului). Evidențiatele secției sunt: Georgeta Apetrei, Maria Fiorea de la carde, Saveta Nedelcu, Ioana Dascălu, Rarița Gramms de la fruiere, Maria Grosaru, Elena Enache, Paraschiva Constantin și altele de la laminoare. Au format împreună o familie, care discută deficiențele, propune în ședințe de lucru remedieri, se străduiește să realizeze și să depășească planul, se bucură împreună de succese. In timpul liber se vizitează reciproc, vizionează filme, spectacole, citesc cărți de la bibliotecă. ELENA TOMIȚA Situația principalelor lucrări agricole executate pînă vineri dimineața Raionul Teren pentru însămînțări Recoltat Insilozări arat pregătit porumb cartofi furaje •/. •/. •/. •/. Botoșani 50 42,0 75,4 65,8 49,5 Botoșani oraș 52,2 44,3 87,5 66,6 52,3 Dorohoi 44,3 37,5 59,2 62,0 58,5 Fălticeni 49,8 41,2 , 7,1 77,1 51,0 Gura Humorului 46,9 45,0 — 56,8 35,0 Rădăuți 59,6 52,1 4,6 58,8 94,3 Săveni 47,3 39,4 91,0 42,9 135,1 Suceava 47,5 42,7 17,5 68,6 115,8 G. A. S. 57,5 39,1 66,7 10,0 90,6 TOTAL 49,8 41,7 56,2 59,8 80,2 fm ÎN PAGINA 2: DOCUMENTAREA ȘI PROPAGANDA TEHNICĂ Din fondurile G.A.S. Din fondurile gospodăriilor agricole de stat se vor cheltui în total anul acesta peste 4 milioane lei pentru construirea de locuințe. Asemenea construcții se fac la G.A.S. Hănești, Siret, Zăicești și Drăgușeni. Intr-un număr de 5 gospodării (Hănești, Progresul, Hișești, Siret și Todireni) se construiesc cantine a căror valoare se va ridica la 1,7 milioane lei. Consfătuirea săptămînii’ Cînd face si „popasuri în rîtmul executării -----construcțiilor“" La sfîrșitul acestui an, deci peste trei luni, în orașul Suceava trebuie să intre în producție un important obiectiv al industriei alimentare — moară de grin și porumb. Stadiul actual al lucrărilor va permite acest lucru, întrebarea își are temeiul ei. Lucrările sînt mult întîrziate, meri, mai ales din partea beneficiarului, că Există și tetermenul nu va fi respectat. DAR IATA CE S-A DESPRINS DIN RECENTA CONSFĂTUIRE ORGANIZATA DE ZIARUL NOSTRU LA COMPLEXUL DE MORARIT ȘI PANIFICAȚIE . Ing. Aurel Hrișcă șeful șantierului . — Intr-adevăr, șantierul înregistrează mari rămîneri în urmă. Cauzele ? E bine să le cunoaștem, ca pe viitor să înlăturăm din activitatea noastră. Una, poate aceea care a generat partea cea mai mare de restanțe, pleacă de la grupul de șantiere , s-a schimbat des conducerea tehnică a șantierului. De întreg complexul de lucrări răspundea, intr-un timp, un singur maistru. Ne trezim acum cu multe probleme nerezolvate. O altă cauză, ale cărei urmări, nefavorabile le simțim și acum, e determinată de lipsa de preocupare pentru organizarea producției pe baze științifice. Nu s-au executat încă unele lucrări mărunte care puteau fi demult terminate. N-a existat practic nici o piedică. Doar lipsa de coordonare a lucrărilor, lipsa unui grafic de execuție. O mai bună organizare a muncii ne-ar fi permis ca, folosind aceleași efective, să se realizeze mult mai mult. Unele lucrări atacate au fost abandonate pe parcurs, din motive mai mult sau mai puțin întemeiate. In urmă cu mai bine de o lună s-a atacat rezervorul de 300 m.c. Lucrările s-au părăsit la puțin timp din lipsa unei electropompe care, cu puțină insistență, putea fi adusă pe șantier. Casa port-basculă, începută de anul trecut, nici acum nu e terminată. Nu-i mai puțin adevărat că în activitatea noastră am întimpinat greutăți. Mult timp ne-au lipsit materialul lemnos, plăcuțele de ceramică albă. Ciment, la ora actuali, n-avem de loc în magazin. Ne lipsește tabla striată, fierul cornier de diferite profile, 39 de km. de conductori electrici. Mașinile și utilajele care ne deservesc au stat defecte majoritatea timpului. Transportul a suferit fiindcă I.P.S.D. ne repartizează cele mai proaste autobasculante. Ilie Ursu — maistru : — Aș vrea să amintesc și eu o cauză a situației necorespunzătoare în care se prezintă lucrările pe șantierul nostru. Obiectivul a fost atacat anul trecut. N-au fost luate măsuri corespunzătoare N. GROZA (Continuare în pagina a IlI-a) a* SaSB întreprinderea mecanică Suceava. Hala de mașini Dispensare veterinare Raionului Dorohoi i-au fost alocate sume de bani din bugetul statului pentru a construi în acest an patru dispensare veterinare, dotate cu instalație și aparatură modernă, săli de consultații și operații, birouri și locuințe confortabile pentru medicii veterinari. In cursul lunii iulie s-a dat în producție dispensarul veterinar în comuna Pomîrla, iar recent, s-a recepționat și dat în folosință și dispensarul veterinar din comuna Cristinești. T.B.C. Suceava a reușit să execute o lucrare de bună calitate și să dea obiectivele în folosință în termenul planificat. Prin darea în folosință a acestor obiective se va asigura o asistență sanitar-veterinară de bună calitate și la timp, aducîndu-se o contribuție însemnată la sporirea efectivelor de animale și reducerea mortalității. In stadiu avansat se găsesc lucrările la dispensarele veterinare din comunele Suharău și Hudești, care urmează să fie terminate în cursul lunii octombrie a.c. Ing. CORNELIU IGNAT IN CARTOFUL actualitate . Recotarea și transportul Timpul este favorabil recoltatului. E acesta un motiv în plus pentru cooperatorii harnici să grăbească strîngerea cartofilor de pe teren și transportul lor la locul de destinație. Urmărind cum sînt îndeplinite aceste acțiuni am vizitat cîteva unități din zona cultivatoare de cartofi. Organizare exemplară a muncii HÎNȚEȘTI-DOROHOI. Suprafața cultivată cu cartofi — 169 ha. Recoltatul aproape s-a încheiat. Cu mijloace manuale și mecanice, cu munca riguros organizată, s-a reușit să se îndeplinească în scurtă vreme această sarcină, deși lucrarea a pretins un volum mare de muncă. In brigada lui Constantin Hanganu, care a terminat prima recoltatul, s-a realizat o producție medie de peste 27.000 kg. la ha. Acum efortul cooperatorilor, forțele cele mai mari sunt canalizate către transportul recoltei. Circa 1300 tone sunt depozitate în silozuri, livrate la fabrica de amidon sau ca remunerație membrilor cooperatori pentru zile-muncă. Sigur, pe cîmp se află încă mai mult de jumătate din producție. Dar fiecare conductor de atelaj are un plan de transport precis — 8 tone pe zi — și consiliul de conducere urmărește să fie realizat. Și trebuie spus că se realizează. Folosind și remorcile S.M.T. — după calculele tovarășului președinte — transportul cartofilor va fi încheiat în cursul zilei de azi. Deci, un exemplu pe care pot să-l urmeze multe cooperative agricole. VOLOVAȚ-RADAUȚI. Sute de oameni la recoltat. Este prima impresie ce o culegem de aici. Pe cîmp, numeroase grămezi de cartofi. — Ce cantitate se află netransportată la ora actuală ? — ne adresăm inginerului Florian Dobre. — Circa 2500 tone. Atelajele sînt ocupate cu alte treburi. Avem de cărat fîn de pe 280 ha. Alte forțe în sprijin n-am primit, înțelegemi, sînt cerințe mai acute în alte localități din raion... — Dar nici așa, adăugăm noi. Nu cu multe zile în urmă, stația meteorologică de la Rădăuți, ale cărei date sîn valabile și pentru Volovăț, a consemnat temperatura de zero grade la suprafața solului. Or, dacă această unitate nu va fi ajutată în scurt timp cu mijloace auto, poate fi pusă producția sub semnul întrebării. Deficiențe de concepție HORODNIC DE JOS : Cartofii ocupă aici 255 ha. Recoltate, la data respectivă, erau vreo 50 ha. Pe tarlale, cam liniște. Dintr-o discuție cu președintele cooperativei, tovarășul Pșeniță, notez : — N-a fost bine organizată munca de la început. Brigadierii nu au repartizat bine recoltarea cartofilor pe braț de muncă. Greutăți mai mari sunt în brigada a IV-a a lui Radu Buzea. Ing. I. MAXIMING (Continuare în pagina a IlI-a) IN Raid- ^ anchetă ", " Lipsa de autovehicoleprincipala carență t J. Bufetul „Victoria“ din orașul Botoșani și-a îmbrăcat recent autumnalul veșmînt de mustărie. Decorul rustic, tradițional prin excelență, mustul servit în ulcele de lut, mîncărurile specifice care-1 asortează : sărmăluțe, pastramă, cîrnăciori. . . și bineînțeles nelipsita mămăliguță, atrag zilnic în jurul meselor zeci de consumatori. Cei mai buni ospătari ca : Dumitru Luca, Constantin Coșcodan, gătiți în pitorești costume naționale, se întrec în a-și dovedi măiestria profesională etalînd bunătățile preparate de gratargița Sofica Amariei și ceilalți. La rîndul ei, orchestra susține atmosfera cu un repertoriu ales. Măsurile luate de T.A.P.L. Botoșani sunt către garanție că, în decursul celor 20 de zile de funcționare, mustăția va satisface pe tmplin cele mai exigente gusturi. DUMITRU NISTORICA Roade ale toamnei ZIUA RECOLTEI Obosite de trecerea soarelui și de rod, cîmpiile se retrag înspre sat înfășurate în culorile anotimpului atît de venerat de poeți — toamna. Nimeni nu rămâne impasibil la trecerea acestor zile. Oamenii se bucură de belșugul holdelor, copiii de primele note, păsările își înscriu ultimele rotiri pe albastrul lui septembrie. Și iată inițiată o nouă sărbătoare care va da plenitudine marilor bucurii : ZIUA RECOLTEI. LA UDEȘTI, țăranii o întâmpină cu rezultatele muncii din celelalte anotimpuri. S-au întreprins o serie de acțiuni obștești, printre care cea mai importantă se recomandă a fi prunduirea și amenajarea drumurilor pe o distanță de cîțiva kilometri. Sînt avansate și lucrările agricole. Se preconizează ca bucuria „'A’lei . ecoîtci ' să-l încerce pe fi „m are cetățean al comunei. Pînă în prezent și-a luat deja drumul spre centrul raional o parte din produsele sectoarelor cooperativei agricole de producție. Aici, de la expoziția - tîrg, nu vor lipsi fructele și legumele, păsările, produsele lactate, toate recomandîndu-i pe bdeșteni ca oameni harnici, care contribuie astfel la transformarea unei inițiative în tradiție. CONSTANTIN ȘTEFARIUC REUSENI . în timpul ce a mai rămas pînă la „Ziua recoltei“, țăranii cooperatori din comuna Reuseni Fălticeni, și-au îndreptat toate forțele spre terminarea recoltării cartofilor și, în DUPĂ ECHINOCȚIU bună parte, a porumbului și a sfeclei de zahăr, spre înfrumusețarea comunei. Brigăzile conduse de comuniștii Severin Bolohan, Sevastian Codreanu și Constantin Pop sunt în frunte. Paralel cu aceste lucrări, tractoriștii, evidențiindu-se Dumitru Ciobanu, Dumitru Baciu, Nechifor Donițan și Vladimir Roșu, au însămînțat aproape 250 hectare cu grîu și secară și au efectuat arături adînci de toamnă pe o suprafață de peste 230 hectare. In ajunul sărbătorii, în sala de festivități a sfatului popular comunal, se va deschide o expoziție de covoare, carpete și alte critDrii de artă populară, lucrate de gospodinele din Reuseni, și un stand de cărți. In curtea sfatului popular, locul unde se va desfășura sărbătorirea, se va organiza un stand cu vînzare a produselor agricole de toamnă și se vor amplasa două grafice cu rezultatele obținute în cooperativă. Pe estrada amenajată aici, formațiile artistice de amatori ale căminelor culturale și cele ale școlilor generale din Reuseni și Plăvălar vor prezenta un frumos program artistic adecvat acestei sărbători, program ce va fi urmat de competiții sportive : atletism, volei și handbal. După aceea toți vor participa la hora populară. Seara, pe dealul Cramei, pionierii și școlarii din comună, îndrumați de comandanții de unități și detașamente, vor aprinde focul de tabără. în jurul lui, copiii vor dansa, vor recita, vor face lectura unor basme de I. Creangă și P. Ispirescu și vor participa la un interesant concurs de dezlegat ghicitori. N. EUGEN CHILUȘENI . Concomitent cu lucrările în câmp, cooperatorii din Chilișeni — Fălticeni, fac intense pregătiri privind activitățile culturale ce se vor desfășura cu ocazia „Zilei recoltei“. Seară de seară, pînă la ore tîrzii, au loc repetiții la căminul cultural. De remarcat că din brigăzile de agitație de la Știrbăț și Chilișeni (responsabili, Elena Marțolea și Stela Ivanic) fac parte și brigadierii de cîmp, care deși ocupați cu actualele lucrări din campanie își fac timp și pentru a se prezenta pe scenă. I. MARȚOLEA Alo... S.M.T. Hișești ? La lotul semincer din Drăgoești — Gura-Humorului, un tractor ar avea de lucru aproape in permanență. In acest sens a repartizat conducerea stațiunii un tractor de la brigada ce deservește cooperativa agricolă din localitate. Numai că lucrurile nu se petrec la fel și in realitate. Șeful de brigadă, Vasile Simeria, ne face in permanență greutăți. Abia după 2—3 zile de insistență, pierzind timp și forțe de lucru, izbutim să obținem un tractor care să poarte batoza sau combina pentru treieratul ierburilor perene. Adesea se defectează și batoza, iar remedierea ei durează săptămâni. Nu înțelegem de loc : de ce un asemenea mod de deservire ? Am dori ca S.M.T. Ilișești să respecte sarcinile ce ii revin în această direcție. E. PALAMARU șeful lotului semincer Drăgoești TELEGRAMĂ Tovarășului MAO TZE-CUN președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU LAO-ȚI președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LAI premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, vă adresăm dumneavoastră și prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al Adunării reprezentanților populari din întreaga Chină, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului chinez prieten un salut frățesc ,și calde felicitări, cu prilejul celei de-a XVII-a aniversări a Republicii Populare Chineze. Victoria revoluției și proclamarea Republicii Populare Chineze au constituit un moment de cotitură în viața poporului chinez, un eveniment de mare însemnătate al epocii noastre. Devenit stăpîn pe propriul său destin — sub conducerea partidului său comunist, poporul chinez înfăptuiește cu succes opera de construcție a socialismului, a dobîndit realizări însemnate în dezvoltarea industriei, agriculturii, a forțelor de producție ale țării, în ridicarea nivelului său de trai și își aduce o contribuție de seamă la lupta pentru zădărnicirea acțiunilor agresive ale imperialismului, pentru cauza eliberării popoarelor, a progresului și păcii în lume. Poporul român se bucură din inimă de aceste succese și îi urează poporului chinez cu prilejul sărbătorii sale naționale noi victorii în opera de construire a socialismului în patria sa. Dind o înaltă prețuire relațiilor de prietenie și colaborare între țările și partidele noastre, ne exprimăm convingerea că acestea se vor dezvolta continuu pe baza principiilor marxism - leninismului și internaționalismului proletar, corespunzător intereselor celor două popoare, cauzei socialismului și păcii în lume. NICOLAE CEAUIȘESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România