Zori Noi, iunie 1967 (Anul 20, nr. 6053-6078)

1967-06-14 / nr. 6064

JUNIORI Fulgerul Dorohoi - C.S.M.S. Iași: 0-3 (0-0) Pe stadionul din Suceava s-a disputat meciul dintre campioanele de juniori ale regiunilor Suceava (Fulge­rul Dorohoi) și Iași (C.S.M.S.) contînd pentru turneul final al campionatului republican. Juniorii dorohoieni au re­zistat o singură repriză în care au făcut mai mult un joc de apărare. Depășiți din punct de vedere tehnic și tactic, ei au cedat în re­priza secundă cu 3—0. Go­lurile au fost marcate de Ale­xandru Ștefănescu (minute­le 46 și 50) și Romulus Ca­­ratașu (minutul 58). U. ROMAN Minerul Fundu­l Moldo­vei — câștigătoarea ediției 1966—1967 a campionatu­lui regional de fotbal. S­e la stingă la dreapta : SUS — prof. Radu Ti­miș, antrenor, Paul Brîn­­zaru, 19 ani, extremă dreaptă, Victor Sorocea­­nu, 23 ani, extremă stin­gă, Constantin Papuc, 24 ani, fundaș central dreap­ta, Vasile Șalvar, 26 ani, mijlocaș stingă, Nicolae Strugaru 22 ani, atacant central stingă, Ion Mîndri­­lă, 22 ani, fundaș, central stingă, Vasile Papuc, 17 ani, fundaș dreapta, Con­stantin Pînzaru, 20 de ani, atacant central dreapta. JOS — Dumitru Popo­­vici, 25 ani, fundaș cen­tral, Ilie Ioneac, 24 de ani, portar, Mihai Feșcu, 22 de ani, portar, Pe­tru Moroșan, 23 de ani, fundaș stingă, Cornel Va­­silescu, 18 ani, fundaș, Traian Calu, antrenor. Foto : I. MĂNDRESCU Campionatul regional de fotbal a luat sfârșit . Deși a pierdut la Botoșani, Minerul Fundu Moldovei a cucerit titlul de campioană regională . Restanța dintre Foresta Gura­ Humorului — Bradul Vama se va disputa la 15 iunie Viitorul Botoșani - Minerul Fundu­ Moldovei: 4-0 (1-0) Spectatorii botoșăneni au urmărit ultimul act al ediției campionatului regional, în care echipa gazdă a cîștigat fără dificultate. Din cele 90 de mi­nute de joc ale partidei, 80 au aparținut jucătorilor localnici care au atacat vertiginos, în­scriind 4 goluri. Scorul putea lua proporții dacă atacanții nu ratau exagerat și dacă­ por­tarul cîmpulungean nu se re­marca prin intervenții promp­te. Golurile au fost înscrise de Boghi (min. 44), Cristea (minutele 50 și 67) și Socrate (minutul 89), din lovitură de la 11 m. TH. UNGUREANU Avîntul Frasin - Fulgerul Dorohoi: 6-2 (4-2) Fulgerul Dorohoi nu a con­stituit o echipă care să pună în dificultate pe jucătorii din Frasin. Poate și din această cauză, gazdele au prestat un­ joc lipsit de spectaculozitate. Golurile au fost înscrise Ganea (4), Solcan și Horga.de IPROFIL Rădăuți - Cooperatorul Fălticeni: 3-1 (3-0) Ploaia torențială căzută înainte de începerea partidei a desfundat terenul obligînd jucătorii ambelor echipe să depună eforturi. Cu o condi­ție fizică mai bună, rădăuțe­­nii au dominat în prima re­priză. Golurile au fost mar­cate de Tiron (minutul 5), Pe­­trovici (minutul 13) și Geor­­gescu D. (minutul 42). După pauză, mulțumiți de rezultat, localnicii nu mai in­­­­sistă și dau posibilitate oas­peților să-și revină și să re­ducă din handicap prin Ma­rian, în minutul 82. Mite* știri sportive • Sala Dinamo din Capita­lă găzduiește astăzi întîlnirea internațională de haltere din­tre echipele selecționate ale României și Angliei. In vede­rea acestui eveniment, federa­ția noastră a alcătuit urmă­toarea formație (în ordinea categoriilor): Z. Fiat, A. Tom­a, D. Niculescu, F. Balaș, M. Cristea, Gh. Teleman și Gh. Mincu. Din echipa oaspe se remarcă îndeosebi Mc. Kenzie (cat. 56 kg.), care a realizat la totalul celor trei stiluri 312,500 kg. cu ocazia meciului Anglia — Cehoslovacia.­­ VARȘOVIA 13 (Agerpres). La Varșovia au continuat în­trecerile concursului interna­ționali de călărie la care par­ticipă 53 de sportivi din 10 țări. Proba de obstacole (cat. mijlocie) a fost cîștigată de că­lărețul Stridde (R. F. a Germa­niei), care a realizat timpul de 56“ 8/10. V. Bărbuceanu (România) s-a clasat pe locul 6 cu 68” 1/10. ® BUDAPESTA 13 (Ager­­pres). — In localitatea Sipfok, în apropiere de Balaton, a în­ceput un turneu internațional de tenis rezervat juniorilor la care participă jucători și jucă­toare din 8 țări printre care și România. In primul tur al probei de simplu austriacul Kolbinger masculin l-a în­vins cu 6—0, 8—10, 6—3 pe Sântei (România). • In vederea meciului cu echipa Italiei din cadrul cam­pionatului european progra­mat la 25 iunie în Capitală, selecționata de fotbal a țării noastre va susține duminică un joc de verificare în com­pania echipei vest-germane S. C. Karlsruhe. Meciul va în­cepe la ora 17:30 pe stadionul 23 August. CLASAMENTUL 1. Minerul Fundu Moldovei 24­ 15 5 4 57—24 35 2. Viitorul Botoșani 24 15 4 5 66—20 34 3. Foresta Gura­ Humorului 23 14 2­7 48—26 30 4. Avîntul Frasin 24 13 3 8 53—30 29 5. Bradul Vama 23 11 5 7 53—47 27 1 6. C.F.R. Suceava 24 12 2 10­­ 62—48 26 7. Fulgeruș Dorohoi 24 12 0 12 59—60 24 8. Cooperatorul Fălticeni 24 9 5 10 44—40 23 9. Unirea Siret. 24 11 0 13 45—58 22 10. Tractorul Săveni 24 9 2 13 34—51 20 11. Foresta Moldovița 24 7 3 14 35—58 17 12. IPROFIL Rădăuți 24 6 2 16 24—66 14 13. Forestierul Falcău 24 4 1 19 16—48 9 Sînt cunoscuți la D.R. TA „stop“ in fața bunei deserviri a populației ? (Urmare din pagina 1) parcursul unei perioade de numai cîteva zile s-au înre­gistrat 6 în­tîrzieri la plecarea autobuzelor, înregistrări lapi­dar : 10 mai. Cursa de Cordăreni întîrzie plecarea cu 120 de minute. Cauza: „nu s-au schimbat dinamurile“. In ace­eași zi cursa de Botoșani plea­că mai tîrziu cu 36 minute.­­ Cauza : „S-a încurcat cutia de viteze“. 11 mai. Autobuzul care vine de la Cristinești a rămas în pană la Racovăț , întîrziere 30 de minute. In aceeași zi, autobuzul de Oroftiana iese din garaj cu o oră întîrziere. Cauza : „defecțiuni“. * 12 mai. Cursa de Săveni nu pleacă la timp. Autobuzul a fost înlocuit cu altul, după jumătate de oră. 15 mai. Cursa spre Racovăț pleacă cu două ore întîrziere. Cauza: „defecțiuni la am­­breaj“­ Specificăm că multiplele implicații pentru călători, pro­vocate prin aceste întîrzieri, n-ar încăpea nici într-un în­treg registru de evidență. Și Ionică nu mai vine... Cîteva „defecțiuni“ de altă natură. La Rădăuți zeci de călători așteaptă, așteaptă, a întrecut limitele. Răbdarea iar ora plecării spre Șerbăuți e depă­șită, cu 120 de minute. Șoferul Ion Melin nu s-a prezentat la serviciu ! Cauza nu se cunoaș­te. In grabă, conducerea auto­­gării caută altă mașină : im­piegatul Eusebiu Mihalciuc se roagă de unul, de altul dintre șoferi să plece în locul lui Melin. (Reclamația e semnată de un grup de cetățeni din co­munele Calafindești și Șer­băuți). Autoharta Siret. La volanul autobuzului de Rădăuți, șofe­rul D. Popescu. Taxatorul Gh. Puiu e obosit. A vîndut, încă de la R rsca, 67 de bilete pentru 42 de locuri. Se creează busculade, cîțiva călători (printre care și Vasile Ostafi­­ciuc, care a scris ziarului) sînt împinși de la ușă de către personalul de bord. Din cauza certurilor, neînțelegerilor­, au­tobuzul întîrzie plecarea din Siret cu 40 de minute. Mențio­năm că în registrul de evi­dență, casierul Mihai Popo­­vici a notat plecare normală. Ciudățenia nu constă numai în aceasta. La Rădăuți au so­sit, pe 42 de locuri, 93 de că­lători (important e că se rea­lizează planul). Pe scurt Al. M. Popescu, inspector metodist la secția regională de învățămînt , autogara Sucea­­va nu respectă întotdeauna o­­bligația de a elibera bilete cu o zi înainte. Am fost refuzat în prezența impiegatului de mișcare. Un grup de călători din Ha­vîrna: In unele perioade, în loc de autobuz ni se pune la dispoziție... autocamion.. Con­dițiile de confort sînt diferite, dar tariful același. M. M. din Iași, la­ autoga­ra Săveni se vînd bilete în mod preferențial, încît călă­torilor care stau în mod disci­plinar la rînd, li se oferă locu­rile cu numere mari, dacă mai ajung și acestea. Un grup de călători. Pe por­țiunea de șosea de la Siret, la Mihăileni, călătoria se face foarte anevoios, din cauza stării de degradare a acesteia. Situația dăinuie începînd cu ani în urmă (N. R. Situația am adus-o la cunoștința orga­nelor interesate și am criti­cat-o în ziar cu 2—3 ani în urmă. N-a sosit încă timpul să fie remediată ?). Aspectele cuprinse în scrisorile primite la redac­ție sunt multiple. Cu puțin timp în urmă, ziarul a cri­ticat și altele : practica u­­nor taxatori de a încăsa bani fără a elibera bilete, obiceiul unor șoferi de a urca la volan după consu­marea de băuturi alcoo­lice. Acestea demonstrează că în resortul transpor­turi, unde e statornicită de mult obligația ca totul să se desfășoare după un program cronometrat pină la secundă, mai sunt a­bateri și lipsuri grave. Ceea ce impune din partea organizațiilor de partid, sindicale și a con­ducerilor administrative măsuri pentru ridicarea nivelului de conștiință al unor salariați, aplicarea fără rezervă a sancțiuni­lor disciplinare acelora care nu-și fac datoria, asigurarea condițiilor de exploatare tehnică rațio­nală a bazei materiale e­­xistente. Căci și transpor­tul de persoane are multi­ple și importante implica­ții economice, sociale. ZORI NOI PAGINA Foresta a început jocul deo­sebit de dezinvolt, jucătorii au muncit enorm, și-au creat o­­cazii destul de numeroase, dar cum golul n-a căzut din senin iar oaspeții s-au apărat cu o dîrzenie de nedescris, jocul a­­cesta de paie s-a­­ stins văzînd cu ochii, intr-adevăr, f­­leepu­l ni a fost frumos, dar un meci nu are numai minutele de la început. Treptat, potențialul nervos al localnicilor se rade, se joacă la­ întîmplare, se înghe­suie jocul pe­ centru, acolo unde oaspeții au doi oameni de bază — Angheluță și Rac­a care constituie pionii unei a­­părări de netrecut. Greșelile de orientare, de intercepție, de transmitere a balonului își cro­iesc tot mai mult loc în fizio­nomia jocului. Chiar în asemenea condiții, localnicii trag de gol, iar oas­peții trag de timp. Majorita­tea duelelor se soldează cu infracțiuni, se vociferează, se comentează deciziile arbitrului. Pauza, se pare, a fost un sfetnic bun pentru liniștirea nervilor, se joacă mai curat. Foresta asaltează de la re­luare poarta apărată cu brio de curajosul Arghișan. Avîn­­tați într-o dispută fără o do­tare judicioasă a efortului, mijlocașii fălticeneni au cedat pasul și ct­fîind „ruptura“ echi­pei , s-a înfăptuit. Practic, n-a mai avut cine interveni pentru recuperarea baloanelor res­pinse de apărarea oaspeților, fiind astfel necesar ca apără­torii centrali să-și depășească atribuțiile și să trimită mingi utile atacanților. Din păcate, asemenea aventuri sunt ris­cante și uneori costă chiar pierderea jocului la un even­tual contraatac bine condus. Scăpați cu fața curată din a­­cest clește, oaspeții au folosit contraatacul cu o ușurință de toată lauda, avînd în Cora un jucător extrem de mobil, cu multă finețe în conducerea și protejarea balonului și cu o bună intuiție a jocului, reușind, chiar în minutul 73, să înscrie prin Iancu un gol care a pro­dus satisfacții deosebite în ta­băra oaspeților. Localnicii, dezolați de a­­ceastă întorsătură, au cîteva sclipiri, însă înaintașii nu reu­șesc să nimerească poarta. De­­abia în penultimul minut de joc, la un corner, se produce egalarea dar golul marcat este opera unui apărător — Iuhasz. VIRGIL SANDULESCU FOTBAL - CATEGORIA C Foresta Fălticeni — Gloria Bîrlad: 1-1 (0-0) 3 CLASAMENTUL 1. Victoria Roman 25 15 3­7 45—28 33 2. Gloria Bîrlad 25 13 3­9 32—24 29 3. Metalul Buzău 25 13 2 10 39—42 28 4. Ancora Galați 25 12 3 10 41—28 27 5. Foresta Fălticeni 25 11 5­9 43—40 27 6. Minobradul V. Dornei 25 11 2 11 29—30 26 7. Unirea Focșani 25 10 5 10 39—25 25 8. Metalul Rădăuți 25 11 3 11 36—47 25 9. Rapid Mizil 25 10 3 12 26—26 23 10. Gloria C.F.R. Galați 25 8 7 10 29—35 23 11. Textila Buhuși 25 11 1 13 31—41 23 12. Petrolul Moinești 25 10 2 13 48—43 22 13. Flamură Roșie Tecuci 25 9­4 12 31—41 22 14. Locomotiva Iași 25 5 7 13 23—42 17 Etapa viitoare Textila Buhuși — Gloria C.F.R. Galați ; Unirea Foc­șani — Victoria Roman ; Gloria Bîrlad —­Flamura Roșie Tecuci ; Ancora Galați — Minobradul Vatra Dornei ; Meta­lul Rădăuți — Locomotiva Ia­și ; Metalul Buzău — Foresta Fălticeni ; Petrolul Moinești — Rapid Mizil. Bonizarea solurilor - lucrare importantă pentru sporirea producției agricole (Urmare din pagina I) se poate face corect reparti­zarea sarcinilor de plan pe brigăzi și echipe, repartizarea teritorială a culturilor, în func­ție de condițiile pedo-clima­­tice. A doua parte a lucrării re­prezintă calculul venitului net, pe baza bonitării, încadrarea parcelelor și tarlalelor în cla­se de bonitare nu este sufi­cientă pentru a cunoaște, în mod real și complet, capaci­tatea de producție a solurilor. Pentru a se putea răspunde cu cît o parcelă sau tarla este mai bună decît alta, a fost calculat venitul net pe ultimii­­ trei ani. Scăzînd cheltuielile din valoarea producției vege­tale a rezultat venitul total pe C.A.P. împărțit la numărul total de puncte din­ lucrarea de bonitare, venitul net pe un punct este de 20,76 lei. Veni­tul mediu net pe hectar este de 1205 lei, încă destul de redus. Cunoscînd venitul net pe un punct, am calculat venitul net pe parcele și pe tarlale, în funcție de numărul de puncte atribuite fiecăreia. Cu acest prilej, a reieșit că în cadrul aceleiași tarlale, care, pînă în prezent, era socotită la fel de productivă peste tot, exis­tă parcele care aduc un venit net mai mare sau mai mic. S-a calculat, de asemenea, ren­tabilitatea principalelor cul­turi, deosebit de utilă pentru activitatea viitoare a coopera­torilor din Dumbrăveni. Aplicînd în practică această lucrare, cooperativa agricolă din Dumbrăveni trebuie să țină seama de următoarele: 1. Planificarea producțiilor și repartizarea culturilor pe tarlale și parcele să se facă în funcție de clasa, notele și venitul net. 2. In repartizarea culturilor să nu fie neglijate starea dru­murilor și volumul de tran­sport. Sfecla de zahăr, care dă un volum mare de producție, să fie repartizată numai pe terenurile din apropierea dru­murilor pietruitie sau asfal­tate. 3. Să se extindă în produc­ție culturile care aduc un ve­nit mare (macul ) cu un ve­nit net anual de 2801 lei la hectar, cu circa 1600 lei (mai mare decît venitul net mediu­ la hectar de cooperativă). 4. Din analiza economică re­zultă că sfecla de zahăr adu­ce încă un­ venit net destul de mic, deși condițiile pedo-cli­­matice de la Dumbrăveni sunt favorabile acestei culturi. A­­ceasta se datorește unor fac­tori subiectivi, cum ar fi ne­­recoltarea după grafic, care duce la aglomerarea transport­turilor și prelungirea acestora chiar pînă în lunile decembrie și ianuarie, la pierderi în greutate, alterare, producție rămasă sub zăpadă etc. jS Nici în prezent, la Dumbrăveni nu se manifestă suficientă grijă față de întreținerea culturii. Pe o întinsă suprafață, deși plantele sunt foarte frumoase iar buruienile au năpădit cul­tura, nu s-a făcut încă răritul, existînd tendința ca această lucrare să nu mai fie efectua­tă. 5. In vederea ridicării­ pro­ducției la hectar este necesar să se ia măsuri de ridicare a fertilității și folosirii fertilită­ții naturale a solurilor, prin lucrări agrotehnice, îngrășări corespunzătoare, îmbunătățiri funciare. In terasa mijlocie a luncii Siretului, o suprafață de peste 150 hectare pășune, cu apa freatică la suprafață, dă o producție mediocră. Execu­­tîndu-se lucrări de desecare și apoi transformînd-o în teren arabil sau în pășune artificială, această suprafață poate să dea un venit net de cel puțin 5 ori mai mare față de­cît dă în prezent. 6. Tot în vederea ridicării venitului net la hectar se im­pun măsuri hotărîte pentru re­ducerea la minimum a chel­tuielilor generale și comune care, în ultimii ani dar și în prezent, sunt mult prea ridi­cate. Consider că aprofundarea a­­cestei lucrări, aplicarea și ex­tinderea ei în unitățile agri­cole constituie un real folos în ridicarea producției agricole din regiunea noastră. Cu spri­jinul D.R.I.F.O.T., specialiștii din unități și de la consiliile agricole pot întreprinde ei în­șiși astfel de lucrări de boni­zare, atît de necesare pentru cunoașterea capacității de pro­ducție a solurilor, pentru prac­ticarea unei agriculturi știin­țifice, cu o rentabilitate ridi­cată. ■{ CETĂȚENI! Strîngeți și predați metalele vechi feroase și ne­feroase, către depozitele I­C­ M (întreprinderea de co­lectare a metalelor) de la orașe și cooperativele sătești din mediul rural. Contravaloarea lor se va achita, imediat, în conformitate cu prețurile prevăzute în STAS. Redăm mai jos adresele depozitelor I.C.M din re­giunea Suceava : orașul Vatra Dornei: str. Runcului nr. 7, tel. 425 „ Cîmpulung Moldovenesc: str. Mihai Vitea­­zu nr. 10, tel. 216 „ Gura­­ Humorului : str Ștefan cel Mare nr 51, tel. 360 „ Fălticeni: str. General Cambrea nr. 33, tel 610 „ Rădăuți : str. Gării nr. 18, tel. 354 „ Ițcani: str Aurel Vlaicu nr 17, tel. 3178 „ Dorohoi: str. Ștefan cel Mare n­r. 37, tel 178 ”, Botoșani: str Rîndunicii nr 12, tel. 1679 Pentru cantitățile colectate în mediul urban, ce depășesc 1.000 kg, anunțați depozitul I.C.M. din loca­litate. Acesta vă va pune la dispoziție mijloacele de transport necesare. GOSPODINE! VALORIFICAȚI STICLELE ȘI BOR­CANELE GOALE EXISTENTE IN GOSPODĂRIA DVS. PRIN MAGA­ZINELE ȘI CENTRELE DE ACHIZIȚII ALE COOPERAȚIEI DE CONSUM. BOGAT SORTIMENT DE ARTICOLE ELECTRICE a V­Ă OFERĂ magazinele universale și specializate ale COOPERAȚIEI DE CONSUM din regiunea Suceava .asigurați jacu$atii/ ausir fuzinv.vii aia pent iu cagu?u £z de, cuWiu ju­ ate&n­ăgaâftU tm­­âz ÎNCHEIND ASIGU­RAKI FAT­ULTAXIVE PENTRU CAZU­RILE DE ACCIDENTE DAȚI DOVADA DE PREVEDERE Asigurările pentru accidente încheiate la ADAS reprezintă o măsură utilă în orice împrejurare , la locul de muncă, în călătorie, la domiciliu, la practicarea sportu­rilor etc. Asigurarea de accidente se poate încheia pentru sume asigu­rate fixe sau, la cererea asiguraților, și pentru sume mai mari. La o asigurare de accidente cu sume asigurate de 10.000 lei, res­pectiv 5.000 lei, pe durata de 3 sau 6 luni, în funcție de profesie, prima de asigurare este de numai 12 lei. CITIȚI ZILNIC ZIARUL „ZORI NOI“ j

Next