Zori Noi, iunie 1969 (Anul 22, nr. 6674-6698)

1969-06-28 / nr. 6697

URBANIZAREA Și viața O recentă ședință de refera­te și comunicări organizată de societățile de igienă și patolo­gie­ infecțioasă, în colaborare cu filiala Suceava a USSM, ne-a prilejuit întîlnirea cu profesorul doctor docent Gheorghe Zamfir, șeful cate­drei de igienă de la I.M.F. Iași, directorul institutului de igienă. Distinsul oaspete a a­­vut amabilitatea de a răspun­de cîtorva întrebări privind probleme de actualitate sani­tară, pe care le ridică moder­nizarea continuă a vieții co­lective, urbanizarea crescîndă a așezărilor. — Cum apreciați rolul me­dicului igienist în contextul întregii activități medicale ? — Ca absolut de primă im­portanță. Pentru că ați pus în­trebarea, cred că v-ați gîndit și la unele păreri, recent emi­se, că medicul igienist trebuie să se reprofileze, că rolul lui s-a diminuat. — Da. Am dori să cunoaștem opinia dv. în acest sens. — Aprecierile acestea con­stituie mari erori. Ce altceva face igienistul decît medicină preventivă, profilaxie ? Toc­mai acum să scadă rolul său, cînd accentul se pune pe pro­filaxie, pe prevenirea unor boli ? Ca să nu mai vorbim de tradiția școlii noastre me­dicale, ai căror fondatori, mari savanți, s-au pronunțat pentru activitatea profilactică. Un e­­xemplu banal, pe care îl dau și la catedră , ne înclinăm în fața eficacității activității cu­rative a stomatologului, dar nu-i mai important să preve­nim caria prin fluorurarea a­­pei potabile ? — Populația crește într-un ritm impresionant. Care sînt consecințele imediate ale a­­cestui lucru ? — In timpurile cele mai în­depărtate, pămîntul era popu­lat numai de 10.000 de indi­vizi. După părerea america­nului Marion Bates, care fi­xează prezența omului pe pă­­mînt acum 600.000 de ani, în 590.000 de ani nu se realizase decît o populație de 10.000.000 de locuitori. Creșterea devine spectaculoasă începînd cu anul 1800 : 900 milioane de oameni. In 1900 existau peste un mi­liard și jumătate de locuitori, in 1950 — două miliarde și ju­mătate, 4 miliarde vor fi în 1975, iar în anul 2.000 — cel puțin 6 miliarde. Ritmul creș­terii urbane este, însă, mult mai ridicat decît evoluția de­mografică. De aici și fenome­nele care lezează pe locuitorii orașelor : înmulțirea construc­țiilor în detrimentul spațiilor verzi, circulația intensă și spo­rirea numărului de accidente, infectarea aerului și a apei, timpul pierdut pentru depla­sările muncă. la și de la locul de bineînțeles, grija pe care partidul și statul nostru o acordă sănătății publice ac­ționează pentru diminuarea unor efecte negative ale urba­nizării. — Care sunt aspectele cele mai stringente spre care se în­dreaptă activitatea dv. ? — Probleme de igiena mediu­lui. Felul în care se face dis­tribuirea produselor apei și a evacuării excretorii, ampla­sarea de locuințe și uzine, po­luarea apei și a aerului de că­tre agenți chimici etc. — Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava, care u­­neori poluează atmosfera ora­șului, intră în atenția specia­liștilor igieniști ? — Desigur. Se știe că, dacă rezidurile industriale netoxice, ce poluează aerul, pătrund în zonele diciază locuințelor, ele preia­sănătatea copiilor și persoanelor mai puțin rezisten­te sau suferinde de tulburări cardiovasculare. Medicii In­spectoratului sanitar din Su­ceava, în colaborare cu insti­tutul nostru, au strîns­ o serie de date. In urma unor conclu­zii certe, se vor lua și măsurile cuvenite. — Știm că problema apei se află în dezbaterea celor mai înalte foruri medicale interna­ționale. Cum îi apreciați re­zolvarea în orașul nostru ? — In lume, peste 200 mi­lioane de oameni sunt lipsiți, în prezent, de apă potabilă. Un pat de spital (din patru) este ocupat de un bolnav din cauza apei infectate. Există stabilită o legătură certă între morbiditate și lipsa apei și între epidemii și contaminarea surselor de apă. Atît timp cît distribuția apei se va face ne­corespunzător, iar rețelele de canalizare sînt improprii, populația va trăi sub amenin­țarea epidemiilor. La noi, si­tuația nu e alarmantă. Statul alocă mari fonduri bănești pentru modernizări. Prin crea­rea noii instalații de captare a apei, Suceava rezolvă în mo­dul cel mai fericit această pro­blemă. Se vor împlini două importante deziderate : aprovi­zionarea din subteran și asi­gurarea unui circuit continuu. Apa va fi de cea mai bună ca­litate, ferită de virușii ce pro­voacă bolile frecvente. — Se vorbește și de o „po­luare“ a psihicului, de influen­ța dăunătoare a zgomotelor. Ce ne puteți spune în acest sens ? — Știți care e acțiunea cea mai nocivă ? Zgomotul din in­teriorul locuințelor. Produs în asemenea condiții, el provoacă stimuli ai subconștientului, care dau insomniile, iritabili­­tatea și tulburările cardiovas­culare. Unul din criteriile de apreciere a valorilor unei lo­cuințe este insonorizarea, de­ziderat nerealizat încă sufi­cient de către proiectanți și constructori. Pînă la punerea la punct a unor asemenea ce­rințe, singura rezolvare efica­ce rămîne respectul pe care oamenii trebuie să și-l poarte reciproc în cadrul conviețuirii în comun. — Am dori să știm cum a­­preciați poziția municipiului Suceava in cadrul acestui complex de factori de igienă a urbanisticii ? — Ca foarte bună. Să exem­plific. Anul trecut am vizitat orașul însoțit de doi specia­liști străini. Oaspeții au fost impresionați de modul inspi­rat în care se amplasează con­strucțiile noi, de spațiile verzi, adevărate perdele vegetale împotriva poluării, de străzile largi. Consider că plantarea de arbori și arbuști de conifere este foarte binevenită. Pe lân­gă aspectul estetic pe care îl dau orașului, arborii de esen­ță rășinoasă constituie adevă­rate surse de ozonificare a a­­erului. Inițiativa trebuie per­manentizată. Interviu consemnat de VICTOR MICU I LA SIMIGERIE TUNĂ­RI ȘI PLOUĂ. . . g Controlul miliției a picat -j la simigeria din Vatra­­ Dornei ca ploaia din se­li­nin. Bine spus, că aici se­­ umbla cu ... apa ! Gestio­­n nara Ana Lăcătuș a intrat­­ în panică. S-a deplasat­­ înapoi ca racul și, cu 1a pumnii, într-un fel de al­­­­fabet morse, numai de ea a știut, a început să bată în H ușa magaziei de mină. =j Prea tîrziu. Controlul a gă­­­­sit-o pe vînzătoarea Eca­­­i­terina Candrea „botezînd" , cu apă chioară coniacul, H romul, rachiul alb. Cele de două au dat ... s-o scalde. M Inutil. S-a întocmit un do­ll sar penal pentru înșelăciu­­­­ne cu privire la calitatea­­ mărfurilor. La simigerie tu­li­nă și plouă... ! PĂCAT CĂ N-A FOST UN­­ MAGNETOFON . Prin 1966, conducerea­­ Fabricii de cherestea din H Cacica a cerut credite de o mică mecanizare pentru­­ construirea unei secții în H care să se producă diver­­­­se obiecte casnice, din­­ lemnul de mici dimensiuni, !­ Secția s-a construit, s-a­­ făcut mare zarvă pentru H inițiativă și, pe parcurs, H totul a rămas baltă. Ce e frumos sunau din coadă = angajamentele de atunci ! p Păcat că n-a fost și un 3§ magnetofon. I DISPUTĂ ÎN SUSPENSIE . Filiala băncii de stat ne o informează : întreprinde­­­­rea de industrializare a laptelui din Cîmpulung­a­ a­­­firmă că are brînză (e vor­­­= ba de cașul proaspăt și șj brinza frămîntată), iar P I.C.R.A. Suceava se plin­­­­ge că duce lipsă de­­ aceste produse. Toată dis­­p­­ută stă pe ... niște roți de­­ cauciuc, pentru că părțile­­ nu se înțeleg asupra răs­­p­­underii transportului. Din­­ povestea asta nu iese nici p­e brînză. I­TAC ȘI ... TAC ( Uzinele de produse so­li­dice Govora trimit la p C.C.H. Suceava o adresă p prin care arată că sacii lu­­r( vrați din lotul de 264.200 ( bucăți p­lei) sunt (valoare : 602.000 nerezistenți, se p rup și se deslipesc. Cei de­­ la combinat tac. Benefi­­­­ciarul revine cu o nouă a­­p­­resă de reclamație. Fur­­p­nizorul nici nu se sinchi­­­­sește. Nu trimite nici mă­­­­car un delegat pentru do­­p­cumentare. Apoi, o fi tăce­­p­rea de aur, dar la locul ei,­­ Aici e vorba de altceva. Rubrică realizată de H VICTOR MICH ZORI noi PAGINA 2 MPORTANT Ministerul Petrolului organizează, în perioada 1-12 iulie 1969, examenul de admitere pentru școala profesională, curs de zi. Examenul de admitere se va ține la Grupul școlar de petrol din Moinești, cu sediul în orașul Moinești, județul Bacău Informații suplimentare se pot obține la Grupul șco­lar de petrol, Moinești. Policlinica din orașul Vatra Dornei Foto : D. VINȚILA Ritmuri în contemporaneitate (Urmare din pagina I)­ple, notate întocmai, lapidar. Dar ele ascund suma unor eforturi deosebite, convingerea în reușita deplină, dorința de a da minereu mai bun, mai mult. Un eveniment aparte în via­ța întreprinderii îl reprezintă apropiata punere în funcțiune a flotației de barită, preconi­­zîndu-se valorificarea superi­oară a acestui minereu. In prezent, acesta se livrează în bulgări, materie brută deci. Nu peste multă vreme, el va face drumul spre alte centre in­dustriale, în formă de pulbere, purtînd nu numai locul său de baștină, ci și marca între­prinderii. In cinstea Conferin­ței județene de partid, flotația baritei va însuma capacitatea de prelucrare a minereului brut la 600 tone pe zi. Este doar începutul. In altă ordine de idei, este vorba de o uzină complexă, o uzină de flotare modernă, a doua din țară, do­tată cu aparatură perfecționa­tă. Deci se vor realiza particu­le de ordinul micronilor. Para­lel cu noua uzină, liniile teh­nologice ale osmozei — cupru, plumb, zinc, vizită, vor fi și ele perfecționate într-un ritm ascendent, pe măsura acestui timp. Deci, iată cîteva secvențe, dintr-un context amplu, suce­vean, de industrializare, ce punctează o serie de eforturi și realizări, cu care minerii, tehnicienii și inginerii din Com­plexul Leșu Ursului — Ostra întîmpină cel de-al X-lea Con­gres al partidului și cea de-a XXV-a aniversare a eliberării patriei. Sub acest titlu, ziarul nostru a publicat, la data de 19 apri­lie, un articol care viza insu­ficiența măsurilor luate de către comitetul executiv al Consiliului popular comunal Horodnic înainte de definiti­varea aprobărilor pentru ma­terial lemnos de construcție solicitat de cetățeni. O adresă primită din partea comitetului executiv al con­siliului popular județean pre­cizează că „cele relatate sunt, într-adevăr, reale“, fapt con­statat și de organele trimise la fața locului. In continuare se arată că, pentru repartiza­rea nejudicioasă a materialu­lui lemnos, din partea direc­ției planificare, salarizare și prețuri s-a depus la comitetul executiv un referat cuprinzînd constatările. Acesta a fost su­pus dezbaterii în ședința biro­ului permanent al comitetului executiv al consiliului popu­lar județean din 30 mai a.c. Tot atunci s-a aprobat trimi­terea unei note observatorii pentru membrii comitetului executiv al Consiliului popu­lar al comunei Horodnic, care au participat la defalcarea și aprobarea repartițiilor pentru lemn de construcție. Apariția articolului în ziar și analizarea în biroul perma­nent amintit a problemelor privind repartizarea de către consiliile populare a materia­lului lemnos destinat popu­lației au dus, totodată, la sta­bilirea unor măsuri care să asigure mai mare atenție din partea organelor locale ale administrației de stat atunci cînd decid în acest sens. Ast­fel, într-o ședință de lucru a corpului de inspectori al co­mitetului executiv al consiliu­lui popular județean s-a tra­sat sarcina de a se proceda și în alte comune la verificarea modului în care se face defal­carea și repartizarea lemnului de construcție. De asemenea, pentru prevenirea unor ano­malii, s-a stabilit ca la emite­rea unor noi repartiții de ma­terial lemnos pentru popu­lație, comitetele executive ale consiliilor populare să proce­deze în felul următor : în șe­dințe de lucru, cu participa­rea deputaților, cantitatea de material repartizată comunei să fie defalcată pe solicitanți, după care listele nominale vor fi afișate. In termen de 20 de zile, populația poate face o­­biecțiuni motivate și, even­tual, propuneri noi. Numai după analizarea obiecțiunilor și propunerilor se vor aproba repartițiile definitive, urmînd ca acestea să fie comunicate, în scris, furnizorilor și bene­ficiarilor direcți. Am relatat amănunțit con­ținutul răspunsului pentru ca, și pe această cale, comitetele executive ale consiliilor popu­lare să poată lua cunoștință de măsurile stabilite și pentru a atrage atenția asupra nece­sității unei minuțioase cunoaș­teri a realității înainte de a decide în astfel de probleme. E. MOREA Ecouri Ecouri „Incertitudinea unei decizii“ i Eficiența unei substituiri situl la întreg efectivul, ceea ce a dus, în final, la obținerea­­ unui spor mediu zilnic mai mare cu circa 25 la sută față de perioada cînd acest produs a lipsit din rație. Țin să precizez că lucerna am administrat-o la discreție, întotdeauna proaspătă și nu­mai du­pă consumarea taniului de concentrate. Este evident că completarea rației cu lucernă — furaj ieftin și la îndemîna oricui —, pe lîngă faptul că hrana cu vitamine, îmbogățește proteine, săruri minerale și alți principii nutritivi, substituie o parte din furajele concentrate scumpe și are o eficiență economică ridi­cată. Bineînțeles că și în a­­cest an noi procedăm la fel, iar rezultatele confirmă va­loarea experienței acumulate. (Urmare din pagina I) masa verde a avut o acțiu­ne laxativă și stimulatoare a tractului digestiv, mărind ape­ Concurs de admitere în Institutul de subingineri de la Baia Mare începînd cu anul universitar 1969—1970 în munici­piul Baia Mare va funcționa Institutul de subingineri, subordonat Institutului politehnic din Cluj, care va avea două secții de specialitate : — mine — electromecanică minieră. La acest institut se pot înscrie absolvenți ai liceului, cu examen de bacalaureat, sau absolvenți cu studii medii echivalente liceului și examen de absolvire. Pe lîngă cererea de înscriere, candidații vor mai pre­zenta următoarele acte : — certificatul de naștere, copie legalizată — diploma de studii, în original — certificatul de sănătate Concursul de admitere se va ține în localul Institu­tului pedagogic din Baia Mare, str. Victoriei, nr. 84, în­cepînd cu data de 5 iulie a.c., la următoarele obiecte : — matematică (scris și oral) — fizică (scris) Temele pentru examen pot fi consultate în broșura „Admiterea în învățămîntul superior — 1969“. înscrierile pentru concursul de admitere se fac la secretariatul facultății de matematică a Institutului peda­gogic din Baia Mare, str. Victoriei nr. 84, pînă la data de 4 iulie, ora 10. Candidaților li se asigură, contra cost, cazare și masă. Informații suplimentare se pot obține la secretariatul aceleiași facultăți sau prin telefon 2143. TELEVIZIUNE SIMBATA 28 IUNIE 17.30 Bulletin de știri. 17.35 Pentru copii și școlari Noile aventuri ale echipajului Val Vîrtej. DINCOLO DE PROXIMA CENTAURI. Scenariu de Octavian Sava și Tudor Valeriu. Redactor Dorina Onorcel. Regia Dinu Iliescu. 18.10 O seară la club — emisiune pentru tineret. 19.10 Desene animate. 19.20 Buletinul circulației rutiere. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.45 Congresul al X-lea al P.C.R. Cu carul de reportaj în țară. Aveți legătura cu ... Baia Mare. 20.15 Tele­enciclopedia. 21.15 Ritm și melodie. Emisiune de muzică ușoară. Cînită Luiza Costache, Spătaru și Luigi Ione­scu. Doina Formația Petre Magdin. Redactor Georgeta Romașcu. 21.45 Monografii contemporane. Școala medicală cluj­ană. 22.05 Recital Mie Na­kao. 22.20 Telejurnalul de noapte. Buletin meteorologic. 22.35 Film serial. „Comisarul Maigret“. 23.25 Romanțe interpretate de Ioana Radu. 23.40 închiderea emisiunii progra­mului I. SPORT • SPORT Fotbal CUPA ROMÂNIEI“ JJ Duminică, 29 iunie a.c., în­cepe prima etapă a „Cupei României“, ediția 1969—1970. Cu acest prilej, pe terenurile din județul nostru se întîl­­nesc formațiile: Siretul Dol­­hasca — Filatura Fălticeni , Străduința Suceava — Pro­gresul IRA Suceava ; Metalul I.M.S. Suceava — Viitorul CIL - Suceava ; Falcău — Avîntul Forestierul Rădăuți; Bistrița aurie Broșteni — Sil­vicultorul Moldovița ; Ocroti­rea Siret — Avîntul Frasin. Reamintim că regulamentul competiției prevede că în caz de egalitate, după epuizarea ce­lor 90 minute, se dispută în prelungiri două reprize a 15 minute. Dacă rezultatul se menține prelungiri, egal și după aceste se califică e­­chipa aflată în deplasare. Dacă meciul se dispută între două echipe din aceeași loca­litate și rezultatul se menți­ne egal și după prelungiri, partida se rejoacă după 8 zile. Campionatul județean (seniori) Consiliul județean­­ pentru educație fizică și sport ne-a pus la dispoziție clasamentul final al campionatului jude­țean, ediția 1968—1969. După disputarea celor 22 de etape, clasamentul are următoarea configurație : ; 1. Chimia Bradul Vama 22 17 1­4 68—23 35 1­2. Silvicultorul Moldovița 22 14 3­5 49—19 31 3. Filatura Fălticeni 22 13 2­7 59—29 28­­ 4. Avîntul Rădăuți 22 11 6 5 50—26 28 5. Străduința Suceava 22 12 2­8 46—25 26 6. Avîntul Frasin 22 11 4­7 38—29 26 1 7. Progresul IRA 22 7 6 9 28—39 20 8. Viitorul CIL 22 8­4 10 33—45 20 9. Ocrotirea Siret 22 9 1 12 33—36 19 10. Șiretul Dolhasca 22 5 1 16 27—56 11 11. Bistrița aurie Broșteni 22 4 3 15 32—96 11 12. Forestierul Falcău 22 4 1 17 19—59 9 Titlul de campioană jude­țeană a revenit formației din Vama. Echipele Bistrița aurie Broșteni și Forestierul Fal­cău au retrogradat. In actualul campionat s-au înscris 482 de goluri. Cele mai multe goluri au marcat : Chimia Bradul Vama, 68 ; Fi­latura Fălticeni, 59 ; Avîntul­­ Rădăuți, 50 ; Silvicultorul Mol­dovița, 49. Cele mai slabe a­­părări : Bistrița aurie Broșteni, cu 96 goluri primite, Forestie­rul Falcău și Siretul Dolhas­­ca, cu 59 și, respectiv, 56 goluri. Foto , I. MINDRESCU Stațiunea meteorologi­că Suceava. Tehnicianul Gheorghe Poenaru înre­gistrează în fișe tempe­ratura solului DUMINICA 29 IUNIE PROGRAMUL I 6.05 Viers, joc și voie bună. 7.00 Radioju­rnal. Sumarul presei. 7.10 Concertul dimineții. 8.00 Revista presei. 8.10 Ilustrate muzicale. 9.00 Radio ma­ga­zinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană. 9.42 Cîn­tă Tom Jones. 10.00 Ora satului. 10.45 Noutăți pentru iubitorii muzi­cii populare. 11.05 De la munte la mare. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.30 Cine știe cîștigă. Tema : Pa­gini din istoria atomului. 14.00 Estrada duminicală.­­ 14.30 Ora veselă. 17.05 Muzică populară. 17.30 Muzică ușoară. 18.30 Concert de muzică populară. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Muzică ușoară. 20.10 Tableta de seară de Marin Sores­cu. 20.15 Cîntece și jocuri populare. 20.30 Eminesciana. Coborârea ape­lor. 20.35 Pentru magnetofonul dum­neavoastră. 21.00 Seară de romanțe. 21.20 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.25 Muzică. 22.30 Moment poetic. De dragoste. Federico Garcia Lorca. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.00 Bună dimineața,­ dragi melo­dii. 7.00 Cîntec și joc. 7.30 Sumarul presei.­ 7.35 Cînită fanfara. 8.15 Teatru radiofonic pentru co­pii. „La sfat cu poveștile“. 9.00 Avanpremieră cotidiană. 9.12 Pagini corale. 9.30 Muzică populară. 10.00 Muzică ușoară. 10.40 A 7­ea artă. 12.40 Muzică populară. 13.00 Caleidoscop muzical. 13.40 Din creația compozitorului Nora Demetriad. 14.05 Albumul vocilor celebre : Victoria de Los Angeles, Ni­cola­e Herlea, Carlo Bergonzi. 14.45 Muzică populară. 15.45 Din melodiile Festivalurilor internaționale de muzică u­­șoară Brașov și San Remo — edițiile 1968—1969. 16.30 Album folcloric. 17.00 Muzică ușoară. 17.10 Mîine, în­­ emisiunile muzicale. 17.15 Cîntecele mării. 17.30 Caravana fanteziei. 18.30 Pagini simfonice nemuritoare. 19.03 Capodopere ale genului liric : „Cavaleria rusticană“ de Mas­cagni (fragmente). 19.30 Teatru scurt. IUBITA LUI... Dramatizare de Ion Crișan după o Călinescu povestire de George Regia artistică Ion Vova. 19.49 Vă invităm la dans. 20.35 O istorie a muzicii în capodo­pere comentată de George Bălan. Sonata beethovenia­nă (I). 21.15 Dansul continuă. 22.40 Studioul de poezie. Aspecte de la recitalul „Mihai Emines­­cu“. Regia artistică Constan­tin Săbăreanu. 23.05 Din Concursul internațional al formațiilor corale de ama­tori­­,,Să cînte popoarele“ — 1969. 23.50 Canțonete interpretate de Ion Pi so. 0.05—1.00 „Odă Tăcerii“ de Anatol Vieru ; „Monumentum“ de A­­urel Stroe ; Cantata pentru cor de femei, două flaute, xi­lofon, baterie și instrumente de coarde de Tiberiu Olah, pe versuri de Nina Cassian. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile, vreme în general umedă în prima parte a intervalului, cu cerul schimbător. Vor cădea ploi mai ales la începu­tul intervalului. Vintul va sufla potrivit. Temperatura în scădere la început, apoi în creștere ușoară, minimele vor fi cuprinse între 33 și 16 grade, iar maximele între 22 și 26 grade. Ministerul Economiei Forestiere prin Direcția combinatelor construcții,n Calea Gri­vi­ț­ei nr. 136 BUCUREȘTI, telefon 17.16­73 c­aută inginer sau tehnician cu practică de șantier pentru funcția de diriginte la șantierul Fabricii P.A.L. Fălticeni sectorul 8 Prețurile plafon cu amănuntul la legume și fructe în unitățile aparținînd sectorului de stat II vigoare -SS-------i-----îi____vigoareI Nr. Denumirea produsului U/M Preț ferm.de cric cumpărare Extra 1 Preț de cumpă- Preț cu amănuntul tare stabilit plafon stabilit Intrare _______________Intrare în 1. Cireșe pietroase soiu­rile Boambă și Cotnari kg. 4,55 3,90 2,65 — — — 25.VI 7,20 5,60 4 30 26 VI 2. Cireșe alte soiuri pietroase kg. 3,90 3,00 2,25 — — — 25.VI 6,20 4,90 3,70 26 VI 3. Varză timpurie kg. 1,20 0,95 0,85 — — — 26.VI 1,80 1,50 1,30 29.VI 4­ Roșii kg. 6,40 5,15 3,90 — — — 26.VI 9,90 8,10 6,30 29.VI 5. Vișine kg. 4,55 3,50 2,60 - — — 26.VI 7,00 5,50 4,10 27.VI >~ 4-

Next