Zori Noi, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6806-6831)

1969-11-19 / nr. 6821

y J i. ✓ V Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV Nr. 6821 miercuri 19 noiembrie 1969 4 pagini 30 bani LA ORDINEA ZILEI, UN OBIECTIV ESENȚIAL:TEMEINICA PREGĂTIRE A PRODUCȚIEI ANULUI VIITOR Fabrica de mobilă din Câmpulung, unitate tînără, ca­re a îmbogățit peisajul indus­trial al județului, avînd meni­rea de a-i spori potențialul e­­conomic, a desfășurat, în a­­cest an, îndeosebi în primele trei trimestre, o activitate cu totul nesatisfăcătoare. Aici s-au consemnat restanțe mari în realizarea cantitativă a pla­nului. Calitatea nu s-a situat întotdeauna la nivelul exigen­țelor beneficiarilor. Există mari restanțe la export. Implicit,­ situația financiară indică dis­tanțele mari față de eficiența scontată. Despre cauzele acestei situ­ații s-a mai vorbit. Principala constă în „graba“ beneficiaru­lui de a declara cu orice preț intrarea în funcțiune a noului obiectiv, cu toate că multe lu­crări, de care depindea buna desfășurare a procesului teh­nologic, nu erau încă definiti­vate. Apoi, beneficiarul n-a sesizat greșelile de proiectare, care și-au dovedit prezența abia după începerea produc­ției. A intervenit și lipsa de experiență a cadrelor, indisci­plina, insuficienta coordonare a activității. Efectul prezenței acestor neajunsuri ? Evidențele ne arată că, la­ 10 noiembrie, la producția marfă vîndută și încasată exista o restanță de Ordinul milioanelor de lei. Perioada aceasta este hotă­­rîtoare pentru pregătirea te­meinică a producției anului viitor. Pornind de la bilanțul, total necorespunzător, al fabri­cii de la Cîmpulung, ne-am pus întrebarea , va cunoaște activitatea unității o redresare, ori faptele se vor repeta și în 1970 ? Au luat conducerea fa­bricii, conducerea Combinatu­lui sucevean de exploatare și industrializare a lemnului mă­surile cuvenite pentru înlătu­rarea deficiențelor care mai e­­xistă ? Menționăm mai întîi faptul că, în ultimul timp, fabrica a început să-și îndeplinească sarcinile care îi revin. In pri­ma decadă a lunii noiembrie se înscrie chiar o depășire. Totuși, nu se poate afirma că s-a făcut totul pentru ca pro­ducția să se desfășoare nor­mal. Este vorba, mai întîi, de li­chidarea unor lucrări de con­strucție. După intrarea fabri­cii în producție, pe baza ana­lizelor efectuate, s-a constatat că mai este necesar să se e­­xecute un important volum de lucrări. A apărut, astfel, un capitol: „îmbunătățiri în urma punerii în funcțiune“. Prezența acestui capitol este edifica­toare pentru a aprecia cali­tatea proiectelor, atenția bene­ficiarului de a construi un o­­biectiv care să-și justifice în scurt timp eficiența ! Mai rău­ e că îmbunătățirile nu se exe­cută, că sunt mereu tărăgăna­te. Suntem­ informați că tovară­șii din conducerea șantierului Suceava al I.C.M. Iași, care a executat fabrica, refuză să contracteze și ultimele lucrări. De ce ? Oricum, un constructor trebuie găsit în cel mai scurt timp. De finalizarea tuturor lu­crărilor depinde buna funcțio­nare a fabricii. Or, în acest scop, se cuvin înlăturate toa­te obstacolele existente. Men­ționăm și faptul că nici lucră­rile contractate de către șan­tierul Suceava al I.C.M. 4 Iași nu au fost încă terminate. Pen­tru lichidarea lor este nevoie să se oprească producția. Cu­noașteți acest lucru, tovarăși constructori ? Deci, una dintre problemele care implică o rezolvare grab­nică constă în terminarea tu­turor lucrărilor de construcție. In acest scop, se cuvin inter­venții prompte din partea con­ducerii C.E.I.S. Suceava. O cauză a marilor restanțe ale fabricii a fost determinată de existența unor locuri îngus­te, cum s-a întîmplat la șlefuit în alb. Inconvenientul este, pentru moment, înlăturat. A fost el eliminat definitiv ? Ne răspunde ing. Traian Lu­­cuța, directorul fabricii . — Pînă în trimestrul al doi­lea, al anului viitor, ne vom putea descurca. Incepînd, însă, cu acea perioadă, producția va spori. Mai avem nevoie de cîteva mașini. Nu este o greu­tate prea mare, dar, oricum, va trebui să acordăm toată a­­tenția rezolvării acestei pro­bleme. Vom face un calcul pentru a determina, în funcție de nivelul producției, numărul exact al mașinilor, vom lua le­gătura cu furnizorii. — Ce alte probleme tehnice trebuie rezolvate, spre a crea toate condițiile bunei desfășu­rări a producției ? — Există încă un punct de „gîtuire“, la finisaj, unde s-a prevăzut, prin proiect, o sin­gură cabină de pulverizare, dar ea lucrează cu o capaci­tate de numai 50 la sută față de cea proiectată. Ca să nu stagneze producția, efectuăm operația lungă cabină, încâl­cind, astfel, normele tehnice , am încadrat încă 6 muncitori, pentru a grăbi întrucîtva rit­mul de execuție. Dar aceasta influențează negativ asupra productivității muncii. . . Aflăm că s-a procurat c­a N. GROZA (Continuare in pagina a II-a) Expoziție interjudețeană de artă plastică Duminică, la Casa de cultu­ră a sindicatelor din Sucea­va, a avut loc vernisajul unei expoziții ce reunește lucrări ale celor mai reprezentativi ar­tiști plastici — pictori, sculp­tori, graficieni, ceramiști — din județele Bacău, Botoșani și Su­ceava. La deschidere a vorbit tovarășul Marcel Mureșeanu, vicepreședintele comitetului ju­dețean pentru cultură și artă, Grigore V. Coban, secretarul cenaclului Uniunii Artiștilor Plastici „Nicu Enea“ din Ba­cău, a prezentat celor de față pe artiștii expozanți din cele 3 județe. Prin intermediul acestei im­portante manifestări plastice, publicului sucevean i se oferă prilejul să cunoască aproape 100 de lucrări aparținînd unui număr de 30 de artiști, printre care : Ilie Boca și Ion Burdujoc (Bacău), Vasile Jurja și I. Mo­­canu Agripina (Botoșani), Viigh István, Constantin Doroftei, Mircea Hrișcă și Veronica Gri­­dinoc (Suceava). Expoziția va rămîne deschi­să pînă la începutul lunii de­cembrie. I • La Combinatul side­rurgic din Galați a fost dat în folosință cel de-al­­ doilea tunel de dezgheț I a minereului de fier,­­ cocsului și calcarului.­­ Ca și primul agregat de­­ acest fel, aflat în func­­­­țiune, noul tunel este do­­­­tat cu radiatoare puter­­i­nice, avînd capacitatea de a încălzi pînă la 12­­ vagoane concomitent, cu linii de garare și ma­­­­nevră, cu instalații de reglare și control a tem­­­­peraturii. • La întreprinderea­­ „Vitrometan“ din Me­­­­diaș se aplică un pro­cedeu nou, mecano - chimic, de obținere a nisipurilor de calitate superioară pentru fa­­­­bricarea articolelor line,­­ de menaj, imaginat de­­ inventatorul Andrei Iu­­hasz. Procedeul constă,­­ în esență, în purificarea nisipurilor prin metode­­ de abraziune mecanică,­­ combinate cu spălări în­­ diverse soluții chimice­­ și apă. S_____________i Combinatul de celuloză și hîrtie din Suceava. Interior de la centrala electrotermică Foto , I. MĂNDRESCU Proletari din toate țările, uniți-vă )Lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România și-a continuat, marți diminea­ța, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a șasea le­gislaturi. In sală se aflau deputații Marii Adunări Naționale, pre­cum și numeroși invitați — conducători de instituții cen­trale și organizații obștești, activiști de partid și de stat, personalități ale vieții econo­mice, științifice și culturale, ziariști. Erau prezenți șefi ai misiu­nilor diplomatice acreditați la București, corespondenți ai presei străine. Deputații și invitații au în­­tîmpinat cu puternice și înde­lungi aplauze sosirea în sala de ședințe a tovarășilor: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu - Mizil, Gheor­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Constantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, Janoș Fazekaș, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leon­­te Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul afa­cerilor interne, a prezentat ex­punerea la Proiectul de lege privind organizarea și funcțio­narea miliției. Raportul Comi­siei pentru consiliile populare și administrația de stat și al Comisiei juridice la acest pro­iect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, președintele Comisiei pentru consiliile populare și adminis­trația de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul de­putații Simion Dobrovici, prim­­secretar al Comitetului jude­țean Vrancea al P.C.R., pre­ședintele Consiliului popular județean, și Ioan Benko, prim­­vicepreședinte al Consiliului popular județean — Mureș. După discutarea pe articole, Marea Adunare Națională a adoptat prin vot secret, cu bile. Legea privind organiza­rea și funcționarea miliției. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Flo­­rea Dumitrescu, ministrul fi­nanțelor, a prezentat expune­rea la Proiectul de lege pri­vind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răs­punderea în legătură cu ges­tionarea bunurilor organizații­lor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, președintele Comisiei economico - financiare, a pre­zentat raportul acestei comisii și al Comisiei juridice. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvîntul deputații Iosif Uglar, prim - secretar al Comitetului județean Satu Mare al P.C.R., președintele Consiliului popu­lar județean, Eleonora Nilca, director general al Combina­tului textil din Cisnădie, și Pa­­raschiv Benescu, președintele Consiliului județean Galați al sindicatelor. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole, în con­tinuare, prin vot secret, cu bile. Marea Adunare Naționa­lă a adoptat Legea privind angajarea gestionarilor, con­stituirea de garanții și răspun­derea în legătură cu gestio­narea bunurilor organizațiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiției, Adrian Dimitriu, a prezentat expunerea la Proiectul de lege privind executarea pedepse­lor, iar deputatul Mihail Ghel­­megeanu, vicepreședinte al Comisiei juridice, raportul a­­cestei comisii la proiectul de lege în discuție, în cadrul dezbaterilor ce au urmat au luat cuvîntul de­putații Emilian Nucescu, pre­ședintele Tribunalului Suprem al Republicii Socialiste Româ­nia, și Gheorghe Pop, prim - vicepreședinte al Consiliului popular județean Maramureș. După discutarea pe artico­le, Marea Adunare Națională a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind executarea pedepselor; în ședința de marți diminea­ța, deputații au adoptat, de asemenea, modificări în com­ponența unor comisii perma­nente ale Marii Adunări Na­ționale — punct prevăzut în ordinea de zi. La propunerea Biroului MAN, în locul depu­tatului Florea Dumitrescu, care îndeplinește funcția de minis­tru al finanțelor, deputatul Vir­gil Pîrvu a fost ales membru al Comisiei economico - finan­ciare. In locul deputatului An­gelo Miculescu, care îndepli­nește funcția de ministru al a­­griculturii și silviculturii, Ma­rea Adunare Națională a ales pe deputatul Dumitru Coliu ca membru al Comisiei pentru a­­gricultură și silvicultură. La amiază, ședința plenară a luat sfîrșit. Tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii A­­dunări Naționale, a anunțat că în conformitate cu princi­piul sesiunilor deschise, lucră­rile actualei sesiuni vor con­tinua în comisii permanente care vor examina celelalte pro­iecte de legi înscrise pe ordi­nea de zi a sesiunii. Reluarea lucrărilor în ședințe plenare va fi anunțată din timp. ★ După încheierea ședinței plenare, comisiile permanente: economico - financiară ; pen­tru agricultură și silvicultură; pentru învățămînt, știință cultură; pentru sănătate, mu­­și că și prevederi sociale­ juri­dică s-au întrunit în ședințe de lucru. (Agerpres). planul anual îndeplinit renumit în județul nostru prin lucrările pe care le execută, colectivul de constructori de la șantierul 6 Suceava al I.S.C.M. din orașul Gheorghe Gheorghiu - Dej, prin a cărui muncă s-au înălțat și multe obiecti­ve din municipiul Suceava, a adăugat, la 17 noiembrie a.c., un nou succes la bogatul său bilanț: îndeplini­rea planului anual de construcții - montaj cu 44 de zile înainte de termen. Pentru pricepuții constructori ai acestui șantier, realizările cu anticipație, au devenit o tradiție. Astfel, fabrica de înnobilare a plăcilor fibrolemnoase a fost predată beneficiarului cu șase luni mai devreme. Sunt avansate, preliminînd reduceri similare de termene de execuție, lucrările de construcție de la dublarea capa­cității Fabricii de spirt Rădăuți și cele de organizare a șantierului Fabricii P.A.L. Fălticeni. Toate acestea vor permite harnicului colectiv de la șantierul 6 Su­ceava ca, împreună cu subantreprenorii de speciali­tate, să realizeze, pînă la sfîrșitul anului, în plus față de plan, lucrări în valoare de peste 8 milioane lei. Din numărul mare al oamenilor de pe schele, al celor care au înălțat pe meleagurile sucevene impor­tante obiective industriale și social - culturale, eviden­țiem pe șefii de lot Păun Paulencu și Gheorghe Lesen­­ciuc, maistrul Adrian Rusu, echipele de instalatori con­duse de Alexa Muscalu și Lazăr Vîlcu, cea de zidar, a lui Nicolae Mironescu și cele de betoniști ale căror șefi sunt Gheorghe Tofan, Vasile Boca și Constantin Toader. Cînd funcția devine scutul abuzului Un om investit cu funcție de răspundere, pus să vegheze la respectarea cu strictețe a legi­lor și dator să fie exemplu per­sonal de înaltă ținută morală, a abdicat de la toate aceste atribute ale demnității, situînd mai presus egoismul său, pa­tima de înavuțire, avariția. Este vorba de inginerul Mihai Gavriliu, fost vicepreședinte al Consiliului popular municipal Suceava. Cercetîndu-i biografia, aflăm că își pătează cinstea încă din perioada cînd, tînăr ingi­ner fiind, pornea pe calea a­­firmării. Cu mulți ani în urmă, lucra ca șef al secției drumuri și poduri de la fostul sfat popular raional Timișoara. Fo­losind abuziv munca unor lu­crători în folosul gospodăriei sale, a fost obligat la plata u­­nor daune. Cu procedee abile, reușește să învăluie incorecti­tudinea și vine la Suceava. Ar fi fost firesc ca toată strădania lui de acum să fie pusă numai și numai în slujba corectitu­dinii, să se caracterizeze prin­tr-o ținută care să justifice res­pectul datorat noii sale pozi­ții. Calitățile profesionale nu-i lipseau , motiv care a și stat la baza promovării sale în funcțiile de inginer șef la IGO, vicepreședinte al fostului sfat popular orășenesc, șef de sec­ție la sfatul popular regional, director de grup școlar și a­­poi, din nou, vicepreședinte al consiliului popular municipal Suceava. Printr-o activitate demnă de o cauză mai bună, M. G. a­­doptă, însă, o dublă viață : pe calea funcției sale sociale, ce­rea celor din jur să respecte legile (ba avea și competența de a sancționa nerespectarea lor), pe cealaltă, încălca, în mod grosolan, legislația ; vor­bea, probabil, de dreptate și echitate în audiențele pe care le acorda, dar nu ținea seama de nimic în fața intereselor personale. Egoismul său e legat de sim­țul pătimaș și exclusivist de proprietar (îți amintim, tovară­șe inginer, că morala înainta­tă opune egoismului și indivi­dualismului principiul colecti­vismului). Pentru că totul a pornit de la stăpînirea ilegală a unui lot de pămînt , o su­prafață de 0,54 ha. de livadă, întrebat fiind, a declarat că deține lotul ca zestre de la so­crul său, Toader T. Cocîrță, din Fălticeni. Un prim neade­văr , în registrele agricole ale orașului Fălticeni, din anii 1957—1958, numele său nu este înscris. Ancheta a stabilit dedesub­turile afacerii dubioase. In 1959, în înscrisul pe care îl face, socrul scade suprafața respectivă de teren. Fără nici un document de proprietate, ginerele se consideră posesor și folosește terenul în interesul său, culegînd roadele livezii pînă în 1962 inclusiv, cînd, practic, abandonează pămân­tul și nu se mai consemnează în registru. Prin urmare, lo­tul intră în proprietatea C.A.P. Fălticeni, fiind și în perimetrul acesteia. Dar, în 1967, inginerului îi revine pof­ta de cîștig. In ciuda funcției sale, începe să facă tatonări la organele locale, orășenești, pentru a deveni proprietar. Merge pînă la intimidări și face eforturi, ca și tatăl său, Dumitru Gavriliu, să dețină în plus și ilegal încă o suprafață de 0,22 ha, livadă ce aparți­nea, de drept, cooperativei. Fără nici o aprobare, intră a­­buziv și strînge recolta de fructe de pe lotul de 0,54 ha. Ba mai mult, își însușește re­colta de pe încă un teren de 0,22 ha, aparținînd C.A.P. (jus­tificarea este de domeniul co­micului : „I s-a oferit un bri­gadier“ ! Bineînțeles că omul abuzurilor a știut să-l intimide­ze pe brigadier). Deci, în total folosește 0,74 ha. teren. Cert e că, după ce se auto­­decretează stăpîn pe lotul de pămînt rupt colectivității, se înscrie și în registrul agricol la consiliul popular municipal VICTOR MICU (Continuare în pagina a II-a) L­EG­E privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea in legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste CAPITOLUL I Dispoziții generale ART. 1 — Gestionar, în în­țelesul prezentei legi, este a­­cel angajat al unei organiza­ții socialiste care are ca atri­buții principale de serviciu primirea, păstrarea și elibe­rarea de bunuri aflate în ad­ministrarea, folosința sau de­ținerea, chiar temporară, a u­nei organizații socialiste, in­diferent de modul de dobîn­­dire și de locul unde se află bunurile. Ministerele și celelalte or­gane centrale stabilesc func­țiile prin a căror ocupare an­gajatul dobândește, potrivit a­­lineatului 1, calitatea de ges­tionar. Aceste funcții sunt de­numite, în cuprinsul prezentei legi, funcții de gestionari. ART. 2 — Sunt considerate bunuri, în sensul prezentei legi, bunurile materiale, mij­loacele bănești sau orice alte valori. ART. 3 — Poate fi gestionar cel care a împlinit vîrsta de 21 ani, a absolvit școala ge­nerală sau o școală echiva­lentă și are cunoștințele ne­cesare pentru a îndeplini a­­ceastă funcție. In funcție de complexitatea gestiunilor, de natura și va­loarea bunurilor și de cunoș­tințele ce le implică gestiona­rea lor, ministerele și celelal­te organe centrale stabilesc : a) categoriile de gestiuni pentru care gestionarul tre­buie să fi absolvit liceul ori o școală profesională în specia­litatea corespunzătoare ges­tiunii sau o școală echiva­lentă și să aibă un anumit stagiu în munca de gestionar ; b) categoriile de gestiuni pentru care funcția de ges­tionar poate fi îndeplinită și de cel care a împlinit vîrsta de 18 ani. ART. 4 — Nu poate fi ges­tionar cel condamnat pentru săvîrșirea­­ vreuneia dintre in­fracțiunile prevăzute în lista anexă la prezenta lege, chiar dacă a fost grațiat. Nu poate fi angajat sau tre­cut în funcția de gestionar cel aflat în curs de urmărire pe­nală sau de judecată pentru săvîrșirea vreuneia dintre in­fracțiunile­ prevăzute , în lista anexă. Dacă în cursul urmăririi pe­nale, al judecății sau după condamnare a intervenit am­nistia, cel care a săvîrșit vre­una dintre infracțiunile prevă­zute în lista anexă nu poate fi gestionat timp de 2 ani de la data intervenirii amnistiei. Cel căruia i s-a suspendat condiționat executarea pe­depsei nu poate fi gestionat în cursul termenului de încer­care și 2 ani de la expirarea acestui termen. Prin „săvîrșirea infracțiunii“ se înțelege comiterea orică­reia dintre faptele prevăzute în lista anexă, pe care legea le pedepsește ca consumată sau ca infracțiune tentativă, precum și participarea la co­miterea acestora ca autor, in­stigator sau complice. ART. 5 — Organizațiile so­cialiste sunt obligate să ceară organelor miliției relații cu privire la antecedentele pena­le ale celor ce urmează să fie angajați sau trecuți în funcții de gestionari. Organele miliției sunt obli­gate să comunice aceste rela­ții în termen de cel mult 30 de zile de la primirea cererii. ART. 6. — Cel ce urmează a fi angajat sau trecut în funcția de gestionar va pre­zenta o dovadă eliberată de organizația socialistă în care a fost anterior încadrat, din care să rezulte dacă a pro­dus pagube avutului obștesc, natura acestora și dacă ele au fost acoperite. Această do­vadă poate fi cerută de la ul­timul loc de muncă și de or­ganizația socialistă care ar urma să facă angajarea sau trecerea în funcția de gestio­nar. Organizațiile socialiste sunt obligate să elibereze sau, după caz, să comunice do­vada prevăzută în alineatul 1, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, în raport cu cele arătate în dovadă, conducătorul organi­zației socialiste va hotărî a­­supra angajării sau trecerii în funcția de gestionar. ART. 7. — în cazul în care gestiunea este încredințată mai multor persoane, angaja­rea sau trecerea în funcția de gestionar se face cu avizul scris al celorlalți gestionari. nei Angajarea sau trecerea a­­persoane într-o funcție din subordinea gestionarului se face cu avizul scris al a­­cestuia ART. 8. — Angajații sezo­nieri sau temporari pot fi ges­tionari, cu respectarea concii­(Continuare în pagina a II-a) CAPITOLUL II Condiții privind angajarea gestionarilor »

Next