Zori Noi, iulie 1970 (Anul 23, nr. 7008-7034)
1970-07-10 / nr. 7016
? ) f K ■A A Proletari din toate țările uniți-vă I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIV Nr. 7016 vineri 10 iulie 1970 , 4 pagini 30 bani ÎNCHEIEREA lucrărilor plenarei COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 Stimați tovarăși. Plenara Comitetului Central are loc în împrejurări deosebite, cînd întregul partid și popor desfășoară o muncă intensă pentru lichidarea urmărilor inundațiilor catastrofale care au lovit atît de greu țara noastră în ultimele luni. Faptul că la ordinea de zi a plenarei figurează probleme ce privesc atît activitatea internă cît și externă a partidului și statului nostru demonstrează, o dată în plus, unitatea dialectică dintre sarcinile naționale și cele internaționale. Este un adevăr cunoscut că activitatea de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, de ridicare a bunăstării întregului popor și preocuparea pentru întărirea coeziunii și unității țărilor socialiste, a mișcării comuniste și muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste, pentru transpunerea în fapt a politicii de coexistență pașnică, de dezvoltare a colaborării cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială constituie un tot unitar, se condiționează reciproc, sunt părți inseparabile ale procesului de înfăptuire a rolului conducător al partidului nostru în societate. Așa se explică, de altfel, de ce, în împrejurările grele prin care a trecut țara noastră, Comitetul Central al partidului și guvernul, acționînd cu fermitate pentru rezolvarea gravelor probleme provocate de inundații, pentru asigurarea unui ritm normal al întregii vieți economice și sociale, au desfășurat în același timp o vastă activitate pe plan internațional, înainte de a mă referi la problemele aflate pe ordinea de zi a plenarei, consider necesar să informez Comitetul Central, partidul și întregul popor asupra felului cum se înfăptuiesc sarcinile planului de stat pe anul 1970, în primul semestru producția globală industrială s-a realizat în proporție de peste 101 la sută, obținîndu-se peste plan produse de 1 miliard 500 milioane lei. Față de semestrul I al anului 1969 volumul producției industriale a crescut cu 12,4 la sută, depășindu-se ritmul prevăzut pentru acest an. De asemenea, se înfăptuiesc în bune condiții sarcinile privind creșterea productivității muncii, ridicarea calității producției, sporirea eficienței întregii activități economice. In ce privește investițiile, din planul anual s-a realizat 44,6 la sută, ceea ce ne permite să apreciem că există condiții favorabile pentru îndeplinirea în întregime a programului stabilit. In domeniul comerțului exterior, planul de export pe primele șase luni a fost depășit, realizîndu-se o creștere de circa 23 la sută față de primul semestru al anului trecut. Rezultatele obținute în primele 6 luni în înfăptuirea planului în industrie se datoresc măsurilor luate la timp pentru asigurarea desfășurării în bune condițiuni a producției. Ele sunt rodul muncii intense depuse de muncitori, tehnicieni și ingineri, de conducerile întreprinderilor, al unei mai bune îndrumări și conduceri de către ministere și organele centrale a activității economice. In același timp, aceste rezultate demonstrează că organele și organizațiile de partid își îndeplinesc tot mai bine rolul organizator și conducător în economie. Cu atît mai mult merită să subliniem rezultatele dobîndite în industrie, în realizarea planului producției pe primul semestru, cu cît, după cum se știe, in această perioadă, datorită inundațiilor, sute de întreprinderi și-au întrerupt activitatea. In ce privește agricultura, pe baza hotărîrilor plenarei Comitetului Central din martie, s-a desfășurat o muncă intensă pentru realizarea unor recolte bogate. Lucrările agricole au fost executate în condiții bune, s-a asigurat o cantitate mai mare de îngrășăminte și, dacă nu ar fi intervenit inundațiile catastrofale care au afectat aproape 1 milion de hectare, se întrevedea posibilitatea obținerii unor recolte deosebit de mari. Cu toate greutățile ivite, măsurilor luate pentru datorită reînsămînțarea suprafețelor calamitate, pentru buna îngrijire a culturilor, putem aprecia că recolta la cerealele de vară va asigura în mod corespunzător aprovizionarea populației. De altfel, strînsul orzului și griului a și început și recoltele obținute sunt mulțumitoare , și în județele unde nu a început încă recoltarea, se apreciază că producția de grîu și orz va fi bună. Sunt, de asemenea, perspective pentru a obține producții bune la culturile de toamnă. Porumbul, floarea-soarelui, celelalte culturi se prezintă, în general, bine ; umiditatea este mai mult decît suficientă, și avînd în vedere că și vremea este călduroasă se poate aprecia că recoltele de toamnă vor fi satisfăcătoare. De aceea avem convingerea că vom putea asigura acoperirea nevoilor de produse agricole. Aș dori să menționez că în această perioadă conducerea de partid și de stat a acordat o deosebită atenție aprovizionării populației, ceea ce s-a reflectat în faptul că piața a fost mai bine aprovizionată cu produse agroalimentare, îndeosebi cu legume. Volumul mărfurilor cumpărate de populație a crescut cu aproape 10 la sută față de primul semestru al anului trecut. Putem afirma astfel că rezultatele generale obținute în economie în primele 6 luni ale anului sînt bune. Avem toate condițiile pentru a realiza și depăși planul de stat pe întregul an, asigurînd astfel îndeplinirea cu succes a planului cincinal 1966- 1970 și creînd o puternică bază de plecare pentru viitorul plan cincinal. Cu toate acestea, trebuie să menționez că și în această pe(Continuare în pagina a ll-a) CU PRIVIRE LA INUNDAȚIILE DIN PRIMAVARA ACESTUI AN, IA MASURILE PENTRU ÎNLĂTURAREA EFECTELOR ACESTOR CALAMITATI Comitetul Central al Partidului Comunist Român a examinat problemele legate de calamitățile naturale din primăvara acestui an, cauzate de inundațiile fără precedent care au afectat o mare parte a teritoriului țării, au lovit grav numeroase orașe și sate, întreprinderi industriale, șantiere de construcții, unități socialiste din agricultură, întinse suprafețe agricole cultivate, locuințele zeci de mii de cetățeni, provoacînd mari daune economiei naționale, precum și victime în rîndul populației. Plenara aprobă în întregime activitatea depusă de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român în această perioadă de grele încetari pentru poporul nostru, măsurile luate pentru salvarea avutului obștesc și al cetățenilor, a vieților omenești, pentru sprijinirea populației sinistrate, înlăturarea urmărilor calamităților normalizarea activității economișice și social - culturale. Plenara apreciază că acțiunile energice inițiate și desfășurate sub directa îndrumare a conducerii de partid și de stat, prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, în mijlocul populației din zonele sinistrate și amenințate de ape, măsurile concrete stabilite cu acest prilej, vasta activitate organizatorică și politică desfășurată de organele de partid, de stat și obștești pe plan local au asigurat mobilizarea unor uriașe mijloace materiale și forțe umane pentru apărarea împotriva inundațiilor și înlăturarea consecințelor acestora. Comitetul Central al Partidului Comunist Român dă o înaltă apreciere dîrzeniei, abnegației și eroismului cu care clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor - români, maghiari, germani și de alte naționalități - au răspuns chemării partidului, înfruntînd forțele dezlănțuite ale naturii, și-au unit eforturile pentru a învinge greutățile și a asigura salvarea avutului națiunii noastre socialiste. Se bucură de prețuirea unanimă a poporului activitatea neobosită, pătrunsă de spiritul unei înalte conștiințe și responsabilități politice, desfășurată de comitetele de partid județene, municipale, orășenești și comunale, de organizațiile de bază și întregul activ al partidului care s-au situat în fruntea luptei pentru apărarea împotriva revărsărilor de ape și înlăturarea distrugerilor provocate de acest cataclism. Se cuvin evidențiate eforturile neprecupețite ale minunatului nostru tineret - vlăstar viguros al poporului ale maselor largi ale femeilor din întreaga țară, care au adus o uriașă contribuție la înfrîngerea stihiilor naturii și la intrarea în normal a vieții sociale. Armata patriei noastre, făcînd dovada unui fierbinte patriotism, a fermității, dăruirii și spiritului de sacrificiu în acțiune, și-a făcut pe deplin și în mod exemplar datoria in salvarea bunurilor și a vieților omenești, cîștigîndu-și recunoștința și prețuirea întregii țări , alături de armată, au dat pilde de curaj și eroism gărzile patriotice și unitățile de pregătire militară a tineretului. Datorită eforturilor unite ale întregului popor, muncii sale neobosite, desfășurate sub conducerea partidului, a fost posibil să fie preîntîmpinate distrugeri materiale și pierderi de vieți omenești încă și mai mari, să fie zăgăzuite apele pe întinderi imense ale cursului Dunării și rîurilor interioare, să se asigure desfășurarea normală a vieții economice și sociale. S-a demonstrat astfel încă o dată, și cu o deosebită forță, indestructibila unitate dintre partid și popor, faptul că poporul nostru răspunde ca un singur om la chemările Partidului Comunist Român, că el urmează și înfăptuiește cu fermitate și nețărmurită încredere linia partidului. Intr-o atmosferă de înaltă solidaritate socialistă, populația întregii țări s-a aflat alături de oamenii muncii din județele calamitate, sprijinul său constituind un ajutor de preț la refacerea gospodăriilor sinistrate. (Continuare în pagina a lll-a t I In zilele de 8 și 9 iulie a.c., au avut loc lucrările Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a dezbătut proiectul Legii organizării producției și a muncii în agricultură și proiectul Legii privind răspunderea conducerilor organizațiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, organizarea și funcționarea controlului financiar. Comitetul Central a decis ca aceste proiecte de lege să fie supuse spre adoptare Marii Adunări Naționale a Republicii Socialiste România, cu îmbunătățirile rezultate din discuția publică și din dezbaterile ce au avut loc în Comisia pentru agricultură și silvicultură și Comisia pentru problemele economice ale C.C. al P.C.R. Plenara a dezbătut informarea Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. cu privire la inundațiile din primăvara acestui an, la măsurile pentru înlăturarea efectelor acestor calamități și a adoptat un document care este dat publicității. Plenara a adoptat Hotărîrea cu privire la aniversarea semicentenarului Partidului Comunist Român. (Hotărîrea va fi dată publicității). Plenara a fost informata despre activitatea pe plan internațional desfășurată în ultima perioadă de conducerea partidului și statului, despre vizitele delegațiilor de partid și de stat ale țării noastre în alte țări și ale delegațiilor străine în Republica Socialistă România. Comitetul Central dă înaltă prețuire activității internaționale desfășurate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., de guvernul Republicii Socialiste România, de secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, apreciind că aceasta se înscrie pe linia înfăptuirii politicii externe definite de Congresul al X-lea al partidului. Plenara consideră deosebit de pozitive schimburile de delegații și convorbirile pe care Partidul Comunist Român le-a avut în această perioadă cu partidele comuniste din țările socialiste, precum și cu numeroase partide comuniste, muncitorești și organizații democratice din alte țări. Aceste întîlniri constituie o contribuție de seamă la înfăptuirea politicii partidului și statului nostru, îndreptată spre dezvoltarea prieteniei, alianței și cooperării cu toate statele socialiste, a solidarității internaționaliste cu partidele comuniste și muncitorești, cu forțele democratice progresiste, cu mișcările de și eliberare națională, sporirea contribuției la întărirea unității sistemului socialist mondial, a mișcării comuniste internaționale, a tuturor forțelor antiimperialiste. Plenara dă o înaltă apreciere semnării Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste cu prilejul vizitei în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a Uniunii Sovietice, document de o deosebită importanță pentru dezvoltarea relațiilor, pe multiple planuri, dintre cele două state socialiste, spre binele popoarelor român și sovietic, al cauzei întăririi sistemului socialist mondial și unității sale, al păcii și progresului in lume.. Plenara apreciază utilitatea și rodnicia contactelor care au avut loc în acest timp cu șefii de stat și de guverne, precum și cu alți reprezentanți ai numeroase țări - expresie a politicii de dezvoltare a relațiilor României cu toate state (Continuare in pagina a lll-a) r REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1. Telefoane : Redactor șef Redactor șef adjunct Secretariatul de redacție Industrie, viața de partid Cultură, informații Agrară, administrație Construcție de stat, scrisori și corespondenți — 10766 I — 11998 I — 11696 I — 11692 — 10765 — 10764 — 11995 ! ! Complexul de celuloză și hîrtie din Suceava. In clișeu : Paraschiva Tudorache, una dintre muncitoarele fruntașe din atelierul de confecționat pungi Foto: I. MINDRESCU ■ k --------- O (IM SPORIȚI n Jv. • BiiHTFI F wiHULui vFROE ? Buna gospodărire a lemnului este o cerința la fel de actuală și pentru cei cer care lucrează Desfășurat într-o atmosferă cu un pronunțat caracter de lucru, schimbul de experiență privind metodele folosite în fabricile de cherestea, lăzi și binare pentru reducerea consumului specific de lemn, organizat recent la UEIL Fălticeni de consiliul județean al sindicatelor în colaborare cu conducerea CEIL Suceava și cu sprijinul comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei lemnului, a demonstrat, atît gazdelor cît și oaspeților, că în domeniul abordat sînt încă mari rezerve interne care pot și trebuie să fie puse neîntîrziat în valoare. Fiind întemeiată pe multe cifre și fapte, această concluzie se impune să fie reținută nu numai de participanții la schimbul de experiență amintit, ci de toate colectivele de muncă din fabricile de cherestea, lăzi și binale din județ. Datorită măsurilor politice și tehnico - organizatorice și eforturilor sporite ale oamenilor, producția de cherestea dintr-un metru cub de bușteni a crescut an de an. La ora actuală, unitățile de industrializare a lemnului din județul nostru consumă, pentru un metru cub de cherestea de rășinoase, cu 0,012 m.c. bușteni mai puțin față de anul 1966. Prin reducerea consumului specific de bușteni de rășinoase de la 1,494 la 1,493, în primele cinci luni ale anului în curs, cînd toate unitățile de industrializare s-au încadrat în normele de consum planificate, s-a realizat o economie de 201 m.c. material lemnos. Economii s-au înregistrat și la buștenii de fag și de alte specii. După cum s-a subliniat și cu prilejul schimbului de experien- Pe marginea unui schimb de experiență ță, acesta însă nu poate constitui un motiv de automulțumire, mai ales că la fiecare specie de bușteni consumul specific pe CEIL este, deocamdată, peste media realizată pe minister. La buștenii de rășinoase, bunăoară, consumul din unitățile de industrializare a lemnului din județul nostru depășește această medie cu 0,003 m.c. Ce-i drept, diferența este mică, dar numai înlăturarea ei ar însemna, pentru economia forestieră locală, un cîștig anual de peste 2.300 m.c. bușteni de gater. Consumul specific de bușteni și, în general, de material lemnos, ar putea fi, desigur, mult mai mic dacă organele și organizațiile de partid și sindicate, cadrele tehnice din toate unitățile de industrializare ar manifesta mai multă exigență și inițiativă și ar interveni cu suficientă operativitate și răspundere ori de cîte ori este nevoie. Or, după cum s-a desprins și din confruntarea cifrelor și faptelor prezentate la schimbul de experiență, nu peste tot se acordă atenția cuvenită acestei probleme, considerîndu-se, probabil, că economia de lemn este o sarcină facultativă pentru cei care îl prelucrează. In timp ce UEIL-urila Fălticeni și Rădăuți au economisit, prin reducerea consumului specific, cîte 118 și, respectiv, 72 m.c. bușteni de fag, UEIL Gura Humorului a depășit normele de consum cu 82 m.c. Dar în unitățile de industrializare sunt și alte dovezi care întăresc concluzia că valorificarea rezervelor interne nu preocupă in egală măsură pe toți factorii de răspundere. In fabricile de cherestea din Gura Humorului, Moldovița, Putna, Sucevița nu se face întotdeauna o sortare corectă a buștenilor pe clase de calitate și categorii de diametre, în cele de la Pojorîta, Vama și C. CLEMENT (Continuare în pagina a n-a) tru . Aflăm de la Oficiul penconstruirea de locuințe proprietate personală că, de la începutul anului și pînă în prezent, au fost predate beneficiarilor 19 apartamente, din care 12 la Suceava, 4 la Rădăuți, 2 la Fălticeni și unul la Vatra Dornei. De asemenea, se află în construcție, în diferite stadii, un număr de 420 de apartamente, din care 50 cu un confort sporit, 230 confort I, 40 confort II și 100 apartamente confort III. Cele mai multe apartamente se construiesc în municipiul Suceava. Vești din Cîmpulung Moldovenesc . Forestierii din Cîmpulung Moldovenesc se pot mîndri cu realizările înregistrate în primul semestru al anului. Printre acestea se numără depășirea producției globale cu 884.000 lei și a producției marfă cu 2,9 milioane lei. De asemenea, muncitorii forestieri de aici au produs peste plan 5.088 m.c. bușteni de rășinoase, 4.150 m.c. lemn de mină, 4.198 m.c. lemn pentru celuloză, 1.014 m.c. cherestea de rășinoase și alte produse. • Cu cele 160 tone de combustibil economisit de către mecanicii Depoului de locomotive Cîmpulung Est, în cursul celui de al ll-lea trimestru, se pot remorca în plus 50 de trenuri pe distanța Cîmpulung Est - Suceava Nord. Acest succes este urmarea firească a unei bune organizări a transportului, eforturilor pe care le-a depus întregul colectiv al unității. Tot în această perioadă, ceferiștii cîmpulungeni au depășit parcursul mediu de călători și marfă cu 2,6 și respectiv 1,8 la sută. f Ritmuri mereu mai înalte în producția materialelor de construcții Producția materialelor de construcție, intens și urgent solicitate pe șantierele din județ și din țară, cunoaște ritmuri mereu mai înalte, realizări cantitative și calitative dintre cele mai remarcabile. Pînă acum unitățile de specialitate au produs peste prevederile de plan 452 m.c. •placaj, 200 tone plăci fibrolemnoase, 652 m.p. parchete, 3.207 m. p. (din care 1.198 în unitățile industriei locale) ușiferestre, 978 tone var gras ;de au fost produse asemenea, suplimentar, în valoare de peste 150.000 lei și într-o gamă complexă de repere, piese de schimb pentru industria materialelor de construcții. 1