Zori Noi, noiembrie 1970 (Anul 23, nr. 7113-7137)

1970-11-01 / nr. 7113

Proletari din toate țările, uniți­va ! Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7113 | duminică 1 noiembrie 1970 ! 4 pagini 30 bani CÎND DISTANTA DINTRE FABRICĂ ȘI UNITĂȚILE TUTELARE CAPĂTĂ PROPORȚIA... INDIFERENTEI 337 metri cubi cherestea de rășinoase, valorînd cam tot atî­­tea mii de lei. Atît s-a consu­mat, în primele noua luni ale a­­nului, peste normative, la fabri­ca de mobilia de bucătărie, uni­tate tutelată de U.E.I.L. Fălti­ceni. Și garnitura „Fălticeni I“ și garniturii „Ditrău IV“ au în­globat în componența lor can­tități sporite de cherestea de rășinoase, în condițiile menține­rii prețului de vînzare și păstră­rii aceluiași aspect estetic. Judecind după prima impresie, eram tentați să credem că Fălticeni se găsește „o oază a li­ia­niștii", în contextul­ amplei ac­țiuni de reducere a consumului de material lemnos. Căutînd sur­sele care alimentează risipa la acest sortiment, s-a conturat ur­mătorul aspect. Fișele limită pe acest an nu înregistrează plusuri în fiecare lună. Sunt perioade cînd consumul efectiv realizat coincide întocmai, pentru ambe­le garnituri, cu cantitățile nor­mate. Alteori, ca de exemplu în martie, iunie și iulie, balanța înclină mult spre rubrica consu­mat. S-au cheltuit în plus între 40 și 70 de metri cubi. Și, tot aici, un fapt care a condus la clarificarea situației , în aceleași luni, în care se depășește consu­mul la rășinoase, se constată substanțiale economii la cheres­tea de fag și diverse esențe. De unde concluzia că, în locul fo­ioaselor, s-au folosit rășinoase. De ce ? — Ne-a lipsit cheresteaua de diverse esențe, explică tovarășii Cer­aschi, șeful fabricii, și Petre Scînteianu, tehnicianul. Ca să nu întrerupem producția, am fo­losit rășinoase. — Cu ce efect asupra prețu­lui de cost ? — Negativ, firește. Ca să vă faceți o imagine : diferența în­tre costul unui metru cub de cherestea de rășinoase și cea din diverse esențe este de circa 250 lei. Diferență care se resimte la fiecare garnitură livrată. — De ce nu s-a apelat la în­locuitori ? întrebăm. Pentru mo­bilă de bucătărie se pretează plăcile fibrolemnoase melamina­te, P.A.L.-ul melaminat etc. — in luna august a.c., ne re­latează tovarășul Scînteianu, consumul de cherestea s-a re­dus, pentru garnitura „Fălticeni I", de la 4,70 m.c. la 3,65 m.c. pe 100 garnituri la rășinoase și de la 8,70 m.c. la 5,82 m.c. la di­verse esențe ; pentru „Ditrău IV“, reducerea este de la 7,65 la 5,12 și, respectiv, de la 6,26 la 6,15 m.c. încadrarea în noile norme de consum urma să se facă tocmai pe seama introdu­cerii P.A.L.-ului melaminat. în­treaga față a bufetelor se rea­lizează acum din acest material, înlocuirea totală a cherestelei nu este posibilă, întrucît sînt piese, unele corpuri interioare mult so­licitate în timpul folosirii garni­turii. Deci, în cantități mai mici, cheresteaua continuă să fie ab­solut necesară pentru fabricarea mobilierului de bucătărie. Cine trebuie să o asigure ? — U.E.I.L. Fălticeni, vine răs­punsul. Râmînem contrariați. Cum este posibil ca, tocmai u­­nitatea imediat tutelară și, deci, prima interesată în bunul mers al fabricii, să creeze asemenea greutăți ? Cu­ despre posibilita­tea asigurării unității cu cheres­tea de diverse esențe, nu înca­pe nici o discuție. De la U.E.I.L. Fălticeni pleacă spre alți bene­ficiari vagoane întregi încărcate cu acest sortiment. Ulterior, aflăm și explicația. Preocupați de satisfacerea con­tractelor încheiate cu alte între­prinderi și, deci, de evitarea pe­nalizărilor, cei de la U.E.I.L. își uită obligațiile față de fabrică. Salariații acesteia sunt lăsați să se descurce cum pot, să aștep­te ori să întrebuințeze rășinoase. O indiferență de părinte vitreg, întrebați cum văd ieșirea din situația creată, stăvilirea risipei, reprezentanții fabricii ne-au în­fățișat un plan gospodăresc ce include idei valoroase. (Păcat că acest lucru se face atît de tîrziu și numai după ce li s-a făcut le­hamite, cum au mărturisit, de a­­tîta critică). Astfel, cu insisten­ță, U.E.I.S. a asigurat cherestea de diverse esențe. Aceasta însă, este verde. Pentru a putea fi folosită, trebuie uscată. In in­cinta fabricii, s-a amenajat o uscătorie, dar de capacitate mi­că. In paralel, uscătoria de la U.E.I.S. este folosită parțial. Deci, o primă condiție , să li se asigu­re accesul la această uscătorie. Cu siguranță că da­că, măcar de această dată, specialiștii de la U.E.S.S. vor manifesta solicitudi­ne, lucrurile vor căpăta o nouă orientare. Sunt șanse ca jumăta­te din cantitatea depășită să fie recuperată pînă la sfirșitul anu­lui. Iar in 1971 să nu mai discu­tăm de risipă. Pentru ca angajamentul orga­nizatorilor activității fabricii de mobilă, intențiile lor bune să fie traduse în fapt, este imperios necesară prezența (în unitate, nu telefonică) a specialiștilor de la U.E.I.L. Fălticeni și mai ales a celor de la C.E.I.L. Suceava. Sînt de clarificat, la Fălticeni, cî­­teva lucruri esențiale privind nor­mele de consum și evidența lor, normarea muncii, organizarea activității, estetica garniturilor, stabilirea sortimentelor pentru anul următor. Aspecte care, prin­­tr-un efort comun­­ al fabricii și al unităților tutelare , tre­buie să-și afle rezolvarea și ca­re trebuie să facă dovada fap­­tului că gradul de rudenie po­menit a fost substanțial apropiat. Chiar mică cum e, fabrica fălti­­ceneană trebuie orientată pe fă­gașul actualelor exigențe. Altfel, cum s-a văzut, creează probleme ce amintesc de adevărul prover­bului cu buturuga mică. . . MARIA FLOREA I La Industria laptelui din Vatra Dornei sunt în permanență aplicate măsuri tehnico - organizatorice menite să ducă la îm­bunătățirea procesului tehnologic. Astfel, la secția brinzeturi to­pite, în scopul ridicării productivității muncii și al unei mai bune ambalări a produselor, intre mașina de porționat­­ ambalat in cutii și expediție a fost construit un tunel de răcire cu venti­latoare, avînd o lungime de 20 m.l. Cu ajutorul acestui tunel brinza topită ambalată la o temperatură de 70-75 grade se ră­cește la 30 grade, ceea ce contribuie la creșterea ritmului de ambalare și la o dublare a duratei sale de conservare. In clișeu : Un aspect la ieșirea din tunel a cutiilor de brinză topită și ambalarea acestora pentru expediere P * Fototext: F. MICHITOVICI TELEX —TELEX De la cheiul de armare al Șantierului naval din Galați, a plecat în cursă de probă, pe mare, mineralierul „Cugir“ de 12.500 tone, care va intra in patrimoniul flotei comerciale a ță­rii noastre In acest voiaj, specialiștii șantierului gălățean și cei ai beneficiarului urmăresc comportarea cargoului in situații di­ferite de navigație, funcționalitatea motoarelor și a aparatelor de bord, regimul de viteză, manevrabilitatea, stabilitatea și anco­rarea. In scopul înlăturării hepatitei, contractată uneori în urma transfuziilor de singe, un colectiv de cercetători ai Centrului de hematologie din București au întreprins studii complexe pentru stabilirea unor metode eficace de depistare a purtătorilor de virus hemolitic printre donatorii de sînge. Pe baza cercetărilor inițiate a fost pusă la Punct o varian­tă originală a tehnicii de imuno­difuziune cu ajutorul căreia sunt triați donatorii de sînge. Totodată, au fost preparate antiserurile necesare folosirii tehnicii amintite. Uzina de utilaje și piese de schimb din Suceava este do­tată cu mașini moderne de mare tehnicitate. Printre aces­tea se numără și mașina de găurit, la care lucrează, cu bu­ne rezultate, muncitorul Traian Lăzărescu Foto . D. HUȘANU 1 • DUPĂ HÎRTIE GUMATĂ, 1 realizată pentru prima dată în­­ țară, emblema Complexului de celuloză și hîrtie Suceava , va fi aplicată, în curând, pe u­n­­ nou produs fabricat tot în pre­­­mieră pe țară. Este vorba de­­ hîrtia extensibilă sau micro-t­ereponată, încheierea cu suc­ces a experimentărilor va per­­­­mite ca, încă în acest an, să­­ se producă circa 1.000 tone din noul sortiment, u­rmînd ca­­ în 1971 să se ajungă la o producție de 10.000 tone. Ca­­­racteristicile noii hîrtii permit­­ îmbunătățirea calității amba­lajelor, reducerea prețului de­­ cost și a consumuilui specific. Dacă un sac pentru ciment,­­ din hîrtia sulfat obișnuită, de exemplu, cîntărește aproxi­­­mativ 250 de grame, sacii fa­bricați din hîrtie extensibilă­­ vor avea o greutate de nu­­­mai 190 de grame și un preț­­ de cost cu 10 la sută mai scă­zut, făină a­­ i se diminua cu nimic rezistența ci, dimpotri­vă. • LA CASA de cultură din Cîmpulung s-a luat inițiativa organizării, periodic, la lo­cul de muncă ori diver­selor collective, a unor ma­nifestări complexe, ca­re să nu dureze mai mult de 30—45 minute. Se prezintă, în cadrul acestor „mozaicuri", scurte in­formări pe teme de politică internă și internațională, me­dicină, astronomie, biologie etc., se organizează scurte discuții pe probleme de etică, viizîndu-se situații concrete din oraș, sau chiar din unita­tea respectivă. La primele ma­nifestări de acest gen și-a­u a­­dm­is contribuția medicul Viori­ca- Dinu, prof. Grațian Jucanu, median­ Al. Avasilcăi, jurista Ortansa Ardeleanu, studenta Doina Brînzei, alături de acti­viștii casei de cultură. (De la ART. IGNATESCU) • SALA DE ȘEDINȚE A C.C.H. Suceava i-a găzduit, recent, pe șefii formațiilor ci­vile de pompieri din unitățile industriei lemnului, întruniți la un curs de perfecționare. Pro­gramul teoretic și practic cupri­ns teme privind prevent­a­rea incendiilor și combaterea acestora, cursanții fiind orga­nizați­ în formații de luptă do­tate cu aparatura și echipa­­­­mentul specifice. De asemenea,­­ cei prezenți au vizionat filme , ilustrând activitatea pompieri­lor și măsuri pentru preveni­­­­rea incendiilor. (De la GH. POȘTARU). 1 . CASA PIONIERILOR din­­ Gura Humorului găzduiește o­­ frumoasă expoziție itinerantă,­­ curprinzînd treizeci și șase din­­­­tre cele mai interesante dese­ne în ulei realizate de elevi ai­­ Școlii generale nr. 3 din­­ Cîmpulung. Tematica diversă (aspecte din viața școlii și o­­­­rașului, din peisajul matural,­­ din lumea basmelor și legen­­­­delor), notele de originalitate­­ ale celor mai multe lucrări,­­ printre care cele semnate de J­­onescu Sorin, Lateș Dorina, Postatny Agata, Șuham Sorin, Piticori Vasile, au atras vizio­narea expoziției de către un­­ mare număr de pionieri și șco­­­­lari. ■ ■ ■ ■ m ■ în pag. 2 ( COORDONATE LITERARE ) in pag. 3 _______­________­___ ÎN ACEST NUMĂR IV 1 0 In comerțul sucevean Inadmisibile anomalii. De ce sunt tolerate? • CONTRAPUNCT - MEMENTO - MEMENTO Hotărire fermă de a răspunde prin fapte grijii partidului și statului pentru dezvoltarea agriculturii între cele 21 de unități coo­peratiste din județul nostru care au avut de suferit de pe urma calamităților natu­rale din acest an și benefi­ciază de noi ajutoare mate­riale din partea statului pen­tru acoperirea pagubelor pricinuite de inundații, acor­date in lumina prevederilor unei recente hotăriri a Con­siliului de Miniștri, se numă­ră și cooperativele agricole de producție din comunele Botoșana, Horodnic și Vicovu de Sus. Ca și ceilalți țărani cooperatori din județul nos­tru care s-au bucurat de noul și importantul sprijin dat prin grija permanentă a conducerii partidului și gu­vernului pentru continua dez­voltare a agriculturii și ridi­carea bunăstării oamenilor muncii de la sate, membrii cooperativelor agricole din cele trei comune au ținut să-și exprime profunda lor recunoștință prin telegrame de mulțumire și angajament, adresate Comitetului Central al partidului, personal tova­rășului Nicolae Ceaușescu. Dînd glas gândurilor și sentimentelor cooperatorilor, semnatarii telegramelor - co­mitetele comunale de partid, birourile executive ale consi­liilor comunale ale Frontului Unității Socialiste, consiliile de conducere ale coopera­tivelor agricole de produc­ție - subliniază faptul că a­­cordarea noilor ajutoare se înscrie în complexul de mă­suri pentru înflorirea agricul­turii și constituie o nouă ex­presie a umanismului politi­cii partidului, politică ce co­respunde pe deplin intere­selor și năzuințelor întregului nostru popor. Totodată, evi­dențiază hotărîrea comuniș­tilor, a celorlalți țărani coo­peratori de a răspunde prin fapte grijii partidului și sta­tului pentru dezvoltarea mul­tilaterală a agriculturii, de a-și spori eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor econo­mice și social - culturale ca­re stau în fața unităților coo­peratiste, a tuturor locuitori­lor comunelor. Urgențe pe ogoarele județului • Depozitarea și desfăcatul porumbului • Transportul sfeclei de zahăr La ora actuală, în agricultura județului nostru, se pun cu acui­tate două urgențe : este vorba de depozitarea și desfăcatul porumbului, precum și de trans­portul din cîmp al sfeclei de za­hăr. Zilele bu­ne de lucru care au mai rămas din acest sezon im­pun ca lucrărilor amintite să li se acorde toată atenția. Dar, din situația existentă în teren, re­zultă că nu peste tot aceste u­r­gențe stau în­ atenția tăietorilor răspunzători. Astfel, deși „recol­tatul" este înaintați în sensul că cocenii au fost tăiați din cîmp cu știuleți cu tot, totuși nu pu­tem considera acțiunea ca fiind încheiată, deoarece porumbul continuă să fie nedesfăcut. La ariile amenajate în vederea des­­făcării se constată o slabă or­ganizare a muncii. Cooperatorii își pierd timpul cu alte treburi, dat fiind că transportul in cîmp se desfășoară foarte anevoios. Pe de altă parte, consiliile de conducere și specialiștii nu a­­cordă atenția cuvenită sortării știuleților, ceea ce îngreunează și acțiunea de transportare a recoltei în bazele de recepție sau în pătulele unităților agrico­le. Același lucru se constată și în acțiunea de valorificare a sfeclei de zahăr. Dar să exem­plificăm. La cooperativele agricole din Fîntînele, Dolhasca și altele, se manifestă ideea greșită, potrivit căreia nu trebuie „să ne grăbim, deoarece este timp suficient pentru terminarea desfăcatului". Surprinde această poziție a con­siliilor de conducere din unități­le amintite, cînd se știe că strân­gerea la timp și fără pierderi a întregii recolte constituie in a­­ceste zile o chestiune presantă, dictată de însăși înaintarea timpului spre sezonul răcoros. Mai mult, neglijența consiliilor de conducere ale­­ cooperativelor agricole din Fîntînele și Dolhas­ca face ca recolta să nu fie în si­guranță, mulți strujeni fiind încă de pe acum goliți de știuleți. Iată de ce, in baza de recepție de la Verești — unitate pe raza căreia sunt cultivate cele mai mari suprafețe cu porumb - in­trările de porumb nu se fac con­form graficelor. La ultima ședință a comanda­mentului județean, care coordo­nează activitatea din campania agricolă de toamnă, s-a atras a­­tenția în mod deosebit asupra organizării temeinice a muncii de transport a recoltei de po­rumb, la ariile special amenaja­te. De asemenea, s-au indicat măsuri concrete care să urgen­teze desfăcatul și transportul porumbului, făcîndu-se o men­țiune deosebită asupra necesită­ții sortării știuleților, astfel incit să fie evitat fenomenul de în­călzire ca­re ar duce la pierderi de recolte. In cadrul aceleiași ședințe de comandament au fost dezbătute și alte multiple pro­bleme privind mersul lucrărilor agricole din actuala campanie de toamnă. Se știe, de pildă, că unitățile agricole din județ au avut în acest an in cultură cir­ca 3.800 hectare cu sfeclă de zahăr. S-a apreciat ca pozitiv faptul că, pînă în prezent, peste 93 la sută din recoltă a fost dis­locată din sol. Dar, se constată un mare decalaj între recoltat și transportul sfeclei de zahăr la fabrica din Bucecea. In multe unități agricole, cum sînt cele din Dumbrăveni, Fîntînele, Chili- DAN ZAMFIRESCU (Continuare in pagina a ll-a) Aflăm că, la Rădăuți, mino­rul P. C. în vîrstă de 15 ani, nesu­pravegheat de către mama lui (tatăl e decedat), a lipsit de la școală, hoinărește zile întregi prin diferite localități. Deși bine dezvoltat atît fizic cit și psihic, comportă­rile sale lasă de dorit în toate privințele. A comis și acte antisociale. S-a cerut internarea lui într-o școală specială de ree­ducare . . . în satul Herlea, din comuna Slatina. A. C., în vîrstă de 7 ani, a fost abandonat de tatăl său. Mai are patru frați, iar mama — suferindă­­ fără venituri per­manente, nu e în stare să-i asi­gure condiții corespunzătoare de creștere și educare. . . Desigur, față de astfel de e­­lemente trebuie luate măsuri operative, energice, eficace, ca­pabile a le crea condiții care să permită normala dezvoltare a a­­cestora atit sub raport fizic cît și intelectual, să prevină alune­carea lor­ în delincvență cînd aceasta s-a produs și sau, cei în cauză nu răspund" din punct de vedere penal, să-i atențione­­ze prin sancțiuni corespunză­toare. Venind în întîmpinarea unor asemenea deziderate, Legea pri­vind regimul ocrotirii unor cate­gorii de minori stabilește cu pre­cizie cînd, cum și cine ia măsu­rile destinate a reeduca și reda societății pe acei aflați in situ­ațiile prevăzute de lege. Fără a intra în amănuntele reglementărilor legale, trebuie să spunem că acestea reprezin­tă rezultatul unor îndelungate experiențe in materie, atît din punct de vedere al organelor chemate a-și aduce contribuția la educarea tinerei generații, cît și al modalităților de realiza­re a acestei finalități. Se cunoaște, în acest context, că un rol important îl au comi­siile pentru ocroarea minorilor, autoritățile tutelare și comisiile de sprijin ale acestora, organe chemate a-și aduce un aport substanțial la depistarea și solu­ționarea cazurilor în către apar, intr-un fel sau altul, minori care necesită intervenția unor ase­menea organe. Răspund întot­deauna aceste organe cu promptitudinea și exigența cu­venită misiunii pe ca­re o au ? Și, dincolo de „momentul orga­nizatoric", materializat în diver­se ședințe, planuri de muncă și, uneori, laborioase analize, ran­damentul social al acestor orga­ne este, în toate cazurile, cel scontat ? Sau, uneori, înăbușite de un formalism steril, de o gra­bă cu nimic justificată, alteori, minate de o condamnabilă co­moditate, finalitatea acestora este pusă sub semnul unor sem­ne de întrebare. ★ Asistam, de curând, la o șe­dință de lucru a comisiei jude­țene pentru ocrotirea comisie creată în spiritul minorilor, regle­mentării superioare a problemei , funcționînd acestea într-o componență menită a asigura rezolvarea optimă a cazurilor supuse­­ dezbaterii. Fiind un or­gan relativ recent înființat, e fi­resc ca el să parcurgă, intr-un anume sens, o fază „experimen­tală", de căutare a unui stil de muiică colectivă, adaptat mul­tiplelor probleme asupra căro­ra trebuie să se pronunțe. Fap­tul acesta nu justifică însă ne­­permise carențe, care au apă­rut în cele aproape două ore de ședință, și care au format o­­biectul unor critici d­e drept, doar schițate, dar nu mai puțin semnificative­­ chiar din partea unor membri ai comisiei. Opi­năm că numă­rul ma­re de dosare prezentate în această ședință putea fi evitat prin programarea unor ședințe intermediare. Situa­ția semnalată se explică, dar n­u se justifică, prin faptul că ultima ședință fusese ținută la 22 iulie ax. De atunei și pînă la 10 sep­tembrie, membrii comisiei nu mai fuseseră convocați. Desigur, rulajul cazurilor la intervale de timp mai scurte ar fi influențat în sens pozitiv și calitatea so­luționărilor, evitîndu-se luarea unor hotărâri pripite, insuficient aprofundate. Deși pe „rolul" comisiei erau și un număr de 8 dosare cu mi­nori infractori, care urmau a supuse discuției, examinarea a­­­­­cestora a trebuit să fie aminată „sine die“, deoarece lipsea de­legatul Inspectoratului județean de miliție, deși fusese invitat, prezența acestuia fiind obligato­rie în asemenea împrejurări. MIHAI BINDEA (Continuare în pagina a ll-a) ÎN MUNCA UNOR ORGANE PENTRU OCROTIREA MINORILOR SEMNĂTURI MULTE, RUTINA SI... ACTIVITATE PUTINA I Cuptorul de var nr. 2 de la Complexul de celuloză și hîr­tie din Suceava Foto : 1. MĂNDRESCU

Next