Zori Noi, noiembrie 1970 (Anul 23, nr. 7113-7137)
1970-11-01 / nr. 7113
Proletari din toate țările, unițiva ! Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7113 | duminică 1 noiembrie 1970 ! 4 pagini 30 bani CÎND DISTANTA DINTRE FABRICĂ ȘI UNITĂȚILE TUTELARE CAPĂTĂ PROPORȚIA... INDIFERENTEI 337 metri cubi cherestea de rășinoase, valorînd cam tot atîtea mii de lei. Atît s-a consumat, în primele noua luni ale anului, peste normative, la fabrica de mobilia de bucătărie, unitate tutelată de U.E.I.L. Fălticeni. Și garnitura „Fălticeni I“ și garniturii „Ditrău IV“ au înglobat în componența lor cantități sporite de cherestea de rășinoase, în condițiile menținerii prețului de vînzare și păstrării aceluiași aspect estetic. Judecind după prima impresie, eram tentați să credem că Fălticeni se găsește „o oază a liianiștii", în contextul amplei acțiuni de reducere a consumului de material lemnos. Căutînd sursele care alimentează risipa la acest sortiment, s-a conturat următorul aspect. Fișele limită pe acest an nu înregistrează plusuri în fiecare lună. Sunt perioade cînd consumul efectiv realizat coincide întocmai, pentru ambele garnituri, cu cantitățile normate. Alteori, ca de exemplu în martie, iunie și iulie, balanța înclină mult spre rubrica consumat. S-au cheltuit în plus între 40 și 70 de metri cubi. Și, tot aici, un fapt care a condus la clarificarea situației , în aceleași luni, în care se depășește consumul la rășinoase, se constată substanțiale economii la cherestea de fag și diverse esențe. De unde concluzia că, în locul foioaselor, s-au folosit rășinoase. De ce ? — Ne-a lipsit cheresteaua de diverse esențe, explică tovarășii Ceraschi, șeful fabricii, și Petre Scînteianu, tehnicianul. Ca să nu întrerupem producția, am folosit rășinoase. — Cu ce efect asupra prețului de cost ? — Negativ, firește. Ca să vă faceți o imagine : diferența între costul unui metru cub de cherestea de rășinoase și cea din diverse esențe este de circa 250 lei. Diferență care se resimte la fiecare garnitură livrată. — De ce nu s-a apelat la înlocuitori ? întrebăm. Pentru mobilă de bucătărie se pretează plăcile fibrolemnoase melaminate, P.A.L.-ul melaminat etc. — in luna august a.c., ne relatează tovarășul Scînteianu, consumul de cherestea s-a redus, pentru garnitura „Fălticeni I", de la 4,70 m.c. la 3,65 m.c. pe 100 garnituri la rășinoase și de la 8,70 m.c. la 5,82 m.c. la diverse esențe ; pentru „Ditrău IV“, reducerea este de la 7,65 la 5,12 și, respectiv, de la 6,26 la 6,15 m.c. încadrarea în noile norme de consum urma să se facă tocmai pe seama introducerii P.A.L.-ului melaminat. întreaga față a bufetelor se realizează acum din acest material, înlocuirea totală a cherestelei nu este posibilă, întrucît sînt piese, unele corpuri interioare mult solicitate în timpul folosirii garniturii. Deci, în cantități mai mici, cheresteaua continuă să fie absolut necesară pentru fabricarea mobilierului de bucătărie. Cine trebuie să o asigure ? — U.E.I.L. Fălticeni, vine răspunsul. Râmînem contrariați. Cum este posibil ca, tocmai unitatea imediat tutelară și, deci, prima interesată în bunul mers al fabricii, să creeze asemenea greutăți ? Cu despre posibilitatea asigurării unității cu cherestea de diverse esențe, nu încape nici o discuție. De la U.E.I.L. Fălticeni pleacă spre alți beneficiari vagoane întregi încărcate cu acest sortiment. Ulterior, aflăm și explicația. Preocupați de satisfacerea contractelor încheiate cu alte întreprinderi și, deci, de evitarea penalizărilor, cei de la U.E.I.L. își uită obligațiile față de fabrică. Salariații acesteia sunt lăsați să se descurce cum pot, să aștepte ori să întrebuințeze rășinoase. O indiferență de părinte vitreg, întrebați cum văd ieșirea din situația creată, stăvilirea risipei, reprezentanții fabricii ne-au înfățișat un plan gospodăresc ce include idei valoroase. (Păcat că acest lucru se face atît de tîrziu și numai după ce li s-a făcut lehamite, cum au mărturisit, de atîta critică). Astfel, cu insistență, U.E.I.S. a asigurat cherestea de diverse esențe. Aceasta însă, este verde. Pentru a putea fi folosită, trebuie uscată. In incinta fabricii, s-a amenajat o uscătorie, dar de capacitate mică. In paralel, uscătoria de la U.E.I.S. este folosită parțial. Deci, o primă condiție , să li se asigure accesul la această uscătorie. Cu siguranță că dacă, măcar de această dată, specialiștii de la U.E.S.S. vor manifesta solicitudine, lucrurile vor căpăta o nouă orientare. Sunt șanse ca jumătate din cantitatea depășită să fie recuperată pînă la sfirșitul anului. Iar in 1971 să nu mai discutăm de risipă. Pentru ca angajamentul organizatorilor activității fabricii de mobilă, intențiile lor bune să fie traduse în fapt, este imperios necesară prezența (în unitate, nu telefonică) a specialiștilor de la U.E.I.L. Fălticeni și mai ales a celor de la C.E.I.L. Suceava. Sînt de clarificat, la Fălticeni, cîteva lucruri esențiale privind normele de consum și evidența lor, normarea muncii, organizarea activității, estetica garniturilor, stabilirea sortimentelor pentru anul următor. Aspecte care, printr-un efort comun al fabricii și al unităților tutelare , trebuie să-și afle rezolvarea și care trebuie să facă dovada faptului că gradul de rudenie pomenit a fost substanțial apropiat. Chiar mică cum e, fabrica fălticeneană trebuie orientată pe făgașul actualelor exigențe. Altfel, cum s-a văzut, creează probleme ce amintesc de adevărul proverbului cu buturuga mică. . . MARIA FLOREA I La Industria laptelui din Vatra Dornei sunt în permanență aplicate măsuri tehnico - organizatorice menite să ducă la îmbunătățirea procesului tehnologic. Astfel, la secția brinzeturi topite, în scopul ridicării productivității muncii și al unei mai bune ambalări a produselor, intre mașina de porționat ambalat in cutii și expediție a fost construit un tunel de răcire cu ventilatoare, avînd o lungime de 20 m.l. Cu ajutorul acestui tunel brinza topită ambalată la o temperatură de 70-75 grade se răcește la 30 grade, ceea ce contribuie la creșterea ritmului de ambalare și la o dublare a duratei sale de conservare. In clișeu : Un aspect la ieșirea din tunel a cutiilor de brinză topită și ambalarea acestora pentru expediere P * Fototext: F. MICHITOVICI TELEX —TELEX De la cheiul de armare al Șantierului naval din Galați, a plecat în cursă de probă, pe mare, mineralierul „Cugir“ de 12.500 tone, care va intra in patrimoniul flotei comerciale a țării noastre In acest voiaj, specialiștii șantierului gălățean și cei ai beneficiarului urmăresc comportarea cargoului in situații diferite de navigație, funcționalitatea motoarelor și a aparatelor de bord, regimul de viteză, manevrabilitatea, stabilitatea și ancorarea. In scopul înlăturării hepatitei, contractată uneori în urma transfuziilor de singe, un colectiv de cercetători ai Centrului de hematologie din București au întreprins studii complexe pentru stabilirea unor metode eficace de depistare a purtătorilor de virus hemolitic printre donatorii de sînge. Pe baza cercetărilor inițiate a fost pusă la Punct o variantă originală a tehnicii de imunodifuziune cu ajutorul căreia sunt triați donatorii de sînge. Totodată, au fost preparate antiserurile necesare folosirii tehnicii amintite. Uzina de utilaje și piese de schimb din Suceava este dotată cu mașini moderne de mare tehnicitate. Printre acestea se numără și mașina de găurit, la care lucrează, cu bune rezultate, muncitorul Traian Lăzărescu Foto . D. HUȘANU 1 • DUPĂ HÎRTIE GUMATĂ, 1 realizată pentru prima dată în țară, emblema Complexului de celuloză și hîrtie Suceava , va fi aplicată, în curând, pe un nou produs fabricat tot în premieră pe țară. Este vorba de hîrtia extensibilă sau micro-tereponată, încheierea cu succes a experimentărilor va permite ca, încă în acest an, să se producă circa 1.000 tone din noul sortiment, urmînd ca în 1971 să se ajungă la o producție de 10.000 tone. Caracteristicile noii hîrtii permit îmbunătățirea calității ambalajelor, reducerea prețului de cost și a consumuilui specific. Dacă un sac pentru ciment, din hîrtia sulfat obișnuită, de exemplu, cîntărește aproximativ 250 de grame, sacii fabricați din hîrtie extensibilă vor avea o greutate de numai 190 de grame și un preț de cost cu 10 la sută mai scăzut, făină a i se diminua cu nimic rezistența ci, dimpotrivă. • LA CASA de cultură din Cîmpulung s-a luat inițiativa organizării, periodic, la locul de muncă ori diverselor collective, a unor manifestări complexe, care să nu dureze mai mult de 30—45 minute. Se prezintă, în cadrul acestor „mozaicuri", scurte informări pe teme de politică internă și internațională, medicină, astronomie, biologie etc., se organizează scurte discuții pe probleme de etică, viizîndu-se situații concrete din oraș, sau chiar din unitatea respectivă. La primele manifestări de acest gen și-au admis contribuția medicul Viorica- Dinu, prof. Grațian Jucanu, median Al. Avasilcăi, jurista Ortansa Ardeleanu, studenta Doina Brînzei, alături de activiștii casei de cultură. (De la ART. IGNATESCU) • SALA DE ȘEDINȚE A C.C.H. Suceava i-a găzduit, recent, pe șefii formațiilor civile de pompieri din unitățile industriei lemnului, întruniți la un curs de perfecționare. Programul teoretic și practic cuprins teme privind preventarea incendiilor și combaterea acestora, cursanții fiind organizați în formații de luptă dotate cu aparatura și echipamentul specifice. De asemenea, cei prezenți au vizionat filme , ilustrând activitatea pompierilor și măsuri pentru prevenirea incendiilor. (De la GH. POȘTARU). 1 . CASA PIONIERILOR din Gura Humorului găzduiește o frumoasă expoziție itinerantă, curprinzînd treizeci și șase dintre cele mai interesante desene în ulei realizate de elevi ai Școlii generale nr. 3 din Cîmpulung. Tematica diversă (aspecte din viața școlii și orașului, din peisajul matural, din lumea basmelor și legendelor), notele de originalitate ale celor mai multe lucrări, printre care cele semnate de Jonescu Sorin, Lateș Dorina, Postatny Agata, Șuham Sorin, Piticori Vasile, au atras vizionarea expoziției de către un mare număr de pionieri și școlari. ■ ■ ■ ■ m ■ în pag. 2 ( COORDONATE LITERARE ) in pag. 3 __________________ ÎN ACEST NUMĂR IV 1 0 In comerțul sucevean Inadmisibile anomalii. De ce sunt tolerate? • CONTRAPUNCT - MEMENTO - MEMENTO Hotărire fermă de a răspunde prin fapte grijii partidului și statului pentru dezvoltarea agriculturii între cele 21 de unități cooperatiste din județul nostru care au avut de suferit de pe urma calamităților naturale din acest an și beneficiază de noi ajutoare materiale din partea statului pentru acoperirea pagubelor pricinuite de inundații, acordate in lumina prevederilor unei recente hotăriri a Consiliului de Miniștri, se numără și cooperativele agricole de producție din comunele Botoșana, Horodnic și Vicovu de Sus. Ca și ceilalți țărani cooperatori din județul nostru care s-au bucurat de noul și importantul sprijin dat prin grija permanentă a conducerii partidului și guvernului pentru continua dezvoltare a agriculturii și ridicarea bunăstării oamenilor muncii de la sate, membrii cooperativelor agricole din cele trei comune au ținut să-și exprime profunda lor recunoștință prin telegrame de mulțumire și angajament, adresate Comitetului Central al partidului, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu. Dînd glas gândurilor și sentimentelor cooperatorilor, semnatarii telegramelor - comitetele comunale de partid, birourile executive ale consiliilor comunale ale Frontului Unității Socialiste, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producție - subliniază faptul că acordarea noilor ajutoare se înscrie în complexul de măsuri pentru înflorirea agriculturii și constituie o nouă expresie a umanismului politicii partidului, politică ce corespunde pe deplin intereselor și năzuințelor întregului nostru popor. Totodată, evidențiază hotărîrea comuniștilor, a celorlalți țărani cooperatori de a răspunde prin fapte grijii partidului și statului pentru dezvoltarea multilaterală a agriculturii, de a-și spori eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor economice și social - culturale care stau în fața unităților cooperatiste, a tuturor locuitorilor comunelor. Urgențe pe ogoarele județului • Depozitarea și desfăcatul porumbului • Transportul sfeclei de zahăr La ora actuală, în agricultura județului nostru, se pun cu acuitate două urgențe : este vorba de depozitarea și desfăcatul porumbului, precum și de transportul din cîmp al sfeclei de zahăr. Zilele bune de lucru care au mai rămas din acest sezon impun ca lucrărilor amintite să li se acorde toată atenția. Dar, din situația existentă în teren, rezultă că nu peste tot aceste urgențe stau în atenția tăietorilor răspunzători. Astfel, deși „recoltatul" este înaintați în sensul că cocenii au fost tăiați din cîmp cu știuleți cu tot, totuși nu putem considera acțiunea ca fiind încheiată, deoarece porumbul continuă să fie nedesfăcut. La ariile amenajate în vederea desfăcării se constată o slabă organizare a muncii. Cooperatorii își pierd timpul cu alte treburi, dat fiind că transportul in cîmp se desfășoară foarte anevoios. Pe de altă parte, consiliile de conducere și specialiștii nu acordă atenția cuvenită sortării știuleților, ceea ce îngreunează și acțiunea de transportare a recoltei în bazele de recepție sau în pătulele unităților agricole. Același lucru se constată și în acțiunea de valorificare a sfeclei de zahăr. Dar să exemplificăm. La cooperativele agricole din Fîntînele, Dolhasca și altele, se manifestă ideea greșită, potrivit căreia nu trebuie „să ne grăbim, deoarece este timp suficient pentru terminarea desfăcatului". Surprinde această poziție a consiliilor de conducere din unitățile amintite, cînd se știe că strângerea la timp și fără pierderi a întregii recolte constituie in aceste zile o chestiune presantă, dictată de însăși înaintarea timpului spre sezonul răcoros. Mai mult, neglijența consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole din Fîntînele și Dolhasca face ca recolta să nu fie în siguranță, mulți strujeni fiind încă de pe acum goliți de știuleți. Iată de ce, in baza de recepție de la Verești — unitate pe raza căreia sunt cultivate cele mai mari suprafețe cu porumb - intrările de porumb nu se fac conform graficelor. La ultima ședință a comandamentului județean, care coordonează activitatea din campania agricolă de toamnă, s-a atras atenția în mod deosebit asupra organizării temeinice a muncii de transport a recoltei de porumb, la ariile special amenajate. De asemenea, s-au indicat măsuri concrete care să urgenteze desfăcatul și transportul porumbului, făcîndu-se o mențiune deosebită asupra necesității sortării știuleților, astfel incit să fie evitat fenomenul de încălzire care ar duce la pierderi de recolte. In cadrul aceleiași ședințe de comandament au fost dezbătute și alte multiple probleme privind mersul lucrărilor agricole din actuala campanie de toamnă. Se știe, de pildă, că unitățile agricole din județ au avut în acest an in cultură circa 3.800 hectare cu sfeclă de zahăr. S-a apreciat ca pozitiv faptul că, pînă în prezent, peste 93 la sută din recoltă a fost dislocată din sol. Dar, se constată un mare decalaj între recoltat și transportul sfeclei de zahăr la fabrica din Bucecea. In multe unități agricole, cum sînt cele din Dumbrăveni, Fîntînele, Chili- DAN ZAMFIRESCU (Continuare in pagina a ll-a) Aflăm că, la Rădăuți, minorul P. C. în vîrstă de 15 ani, nesupravegheat de către mama lui (tatăl e decedat), a lipsit de la școală, hoinărește zile întregi prin diferite localități. Deși bine dezvoltat atît fizic cit și psihic, comportările sale lasă de dorit în toate privințele. A comis și acte antisociale. S-a cerut internarea lui într-o școală specială de reeducare . . . în satul Herlea, din comuna Slatina. A. C., în vîrstă de 7 ani, a fost abandonat de tatăl său. Mai are patru frați, iar mama — suferindă fără venituri permanente, nu e în stare să-i asigure condiții corespunzătoare de creștere și educare. . . Desigur, față de astfel de elemente trebuie luate măsuri operative, energice, eficace, capabile a le crea condiții care să permită normala dezvoltare a acestora atit sub raport fizic cît și intelectual, să prevină alunecarea lor în delincvență cînd aceasta s-a produs și sau, cei în cauză nu răspund" din punct de vedere penal, să-i atenționeze prin sancțiuni corespunzătoare. Venind în întîmpinarea unor asemenea deziderate, Legea privind regimul ocrotirii unor categorii de minori stabilește cu precizie cînd, cum și cine ia măsurile destinate a reeduca și reda societății pe acei aflați in situațiile prevăzute de lege. Fără a intra în amănuntele reglementărilor legale, trebuie să spunem că acestea reprezintă rezultatul unor îndelungate experiențe in materie, atît din punct de vedere al organelor chemate a-și aduce contribuția la educarea tinerei generații, cît și al modalităților de realizare a acestei finalități. Se cunoaște, în acest context, că un rol important îl au comisiile pentru ocroarea minorilor, autoritățile tutelare și comisiile de sprijin ale acestora, organe chemate a-și aduce un aport substanțial la depistarea și soluționarea cazurilor în către apar, intr-un fel sau altul, minori care necesită intervenția unor asemenea organe. Răspund întotdeauna aceste organe cu promptitudinea și exigența cuvenită misiunii pe care o au ? Și, dincolo de „momentul organizatoric", materializat în diverse ședințe, planuri de muncă și, uneori, laborioase analize, randamentul social al acestor organe este, în toate cazurile, cel scontat ? Sau, uneori, înăbușite de un formalism steril, de o grabă cu nimic justificată, alteori, minate de o condamnabilă comoditate, finalitatea acestora este pusă sub semnul unor semne de întrebare. ★ Asistam, de curând, la o ședință de lucru a comisiei județene pentru ocrotirea comisie creată în spiritul minorilor, reglementării superioare a problemei , funcționînd acestea într-o componență menită a asigura rezolvarea optimă a cazurilor supuse dezbaterii. Fiind un organ relativ recent înființat, e firesc ca el să parcurgă, intr-un anume sens, o fază „experimentală", de căutare a unui stil de muiică colectivă, adaptat multiplelor probleme asupra cărora trebuie să se pronunțe. Faptul acesta nu justifică însă nepermise carențe, care au apărut în cele aproape două ore de ședință, și care au format obiectul unor critici de drept, doar schițate, dar nu mai puțin semnificative chiar din partea unor membri ai comisiei. Opinăm că numărul mare de dosare prezentate în această ședință putea fi evitat prin programarea unor ședințe intermediare. Situația semnalată se explică, dar nu se justifică, prin faptul că ultima ședință fusese ținută la 22 iulie ax. De atunei și pînă la 10 septembrie, membrii comisiei nu mai fuseseră convocați. Desigur, rulajul cazurilor la intervale de timp mai scurte ar fi influențat în sens pozitiv și calitatea soluționărilor, evitîndu-se luarea unor hotărâri pripite, insuficient aprofundate. Deși pe „rolul" comisiei erau și un număr de 8 dosare cu minori infractori, care urmau a supuse discuției, examinarea acestora a trebuit să fie aminată „sine die“, deoarece lipsea delegatul Inspectoratului județean de miliție, deși fusese invitat, prezența acestuia fiind obligatorie în asemenea împrejurări. MIHAI BINDEA (Continuare în pagina a ll-a) ÎN MUNCA UNOR ORGANE PENTRU OCROTIREA MINORILOR SEMNĂTURI MULTE, RUTINA SI... ACTIVITATE PUTINA I Cuptorul de var nr. 2 de la Complexul de celuloză și hîrtie din Suceava Foto : 1. MĂNDRESCU