Zori Noi, noiembrie 1970 (Anul 23, nr. 7113-7137)
1970-11-25 / nr. 7133
Proletari din toate țările, unițl-vA ) Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7133 | miercuri 25 noiembrie 1970 | 4 pagini 30 bani Răspunde maistrul PREZENT la îndatoririle sale ? Mesa realizării prezentului articol a fost sugerată de un lucru puțin obișnuit în activitatea altor întreprinderi, dar existent la Fabrica de mobilă din Cîmpulung, și anume: crearea unui atelier în care 10—12 oameni aduși din Suceava și Rădăuți lucrează la remedierea defecțiunilor unor piese din componența garniturilor de mobilă ce se execută în secțiile aceleiași unități. Cu alte cuvinte, ce strică, sau, mai bine zis, ce au stricat unii, repară alții. Aceasta, ca urmare a faptului că pe parcursul celor aproape doi ani de activitate, la Fabrica de mobilă din Cîmpulung s-au strîns cantități însemnate de diverse repere cu defecțiuni și care, numai printr-o măsură organizatorică deosebită de remediere, ar fi putut ajunge să servească scopului pentru care au fost produse inițiali. Sigur că, așa stînd lucrurile, acțiunea întreprinsă e meritorie, dovadă fiind rezultatele bune înregistrate. Dar de ce s-a ajuns la o asemenea situație ? De ce a fost necesar ca, pentru o treabă care trebuia să fie făcută bună de la început, să se investească noi valori materiale și să se consume energie umană care puteau fi folosite în alte scopuri ? Poate mai mult decît în alte întreprinderi, la unitatea din Cîmpulung s-a simțit, de la început, lipsa cadrelor calificate. Acest lucru cerea conducerii fabricii, cadrelor tehnice o preocupare permanentă pentru ridicarea calificării oamenilor, asigurînd stabilitatea lor și promovînd interesul și dragostea pentru meseria aleasă. Dar, in locul unei munci perseverente, s-a lăsat ca multă vreme lucrurile să meargă la voia întîmplării, ajungîndu-se, la un moment dat, ca refuzurile de calitate și de altă natură să se ridice la importanta sumă de 8 milioane lei, iar prețul de cost să fie depășit cu peste 3 milioane lei. Care e „contribuția" maiștrilor la deficiențele citate și, mai ales, la cele privind calitatea produselor ? Și-au îndeplinit el rolul și menirea de factori-cheie în procesul de producție, de conducători unici ai sectoarelor de lucru încredințate ? Și da, și nu. Maiștrii buni iau întotdeauna in mod operativ decizii bune, bine gîndite și se descurcă competent la locul de muncă, fără nici un fel de dădăceală măruntă din partea altcuiva. Cum s-ar spune, trăiesc pe picioarele proprii. La aceasta îi ajută foarte mult buna pregătire profesională pe care o au mulți dintre ei, spartul de inițiativă și răspunderea în muncă. Maiștri ca Dima Andrei, Aurel Niculce Constantin Boacă sau muncitoirul specialist Vaisile PiticaTM, care ține loc de maistru, sunt mult apreciați de colectivele din care fac parte pentru că și-au creat autoritate și prestigiu numai datorită competenței cu care lucrează, fiind organizatori pricepuți ai locurilor de muncă. Ca urmare, din sectoarele pe care le conduc ies produse de bună calitate, iar planul se realizează în mod ritmic. Sunt însă aici mulți maiștri care, teoretic, își cunosc rolul în producție, nu scapă chiar nici un prilej să vorbească despre aceasta, dar, practic, ei se descurcă greu la locul de muncă, făcînd orice în afară de asigurarea asistenței tehnice. In timp ce acestei probleme, de importanță vitală pentru realizarea unor produse de bună calitate, ca și măsurilor organizatorice, i se afectează puțin timp, se pierde multă vreme cu problemele administrative, începînd de la aprovizionarea cu materii prime și materiale și pînă la întocmirea a tot felul de formulare. Mai mult chiar, unii maiștri se plimbă ore întregi fără nici un rost de la un sector la altul, sustrăgind în felul acesta și pe alții de la muncă. In același timp, fostul maistru Mihai Popovici a părăsit într-o zi lucrul, mergînd cu muncitorii din subordine la o petrecere, iar Gheorghe Moroșan, pe lîngă faptul că nu se ținea de treabă, numărîndu-se și el printre cei care încalcă în mod frecvent disciplina, a făcut și pantof fictiv în acte, motiv pentru care a fost aspru sancționat. V. HORIA (Continuare in pagina a ll-a) Artificierul Gh. Ungureanu care lucrează în mină de peste 15 ani, controlează orificiile de pușcare, în vederea deschiderii unui nou abataj în sectorul 1l producție, la mina Leșu Ursului Foto . I. MIHOVEANU Măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale minerilor Consiliul de Miniștri a stabilit unele măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale minerilor prin aplicarea duratei schimbului de lucru de 6 ore în subteran. Astfel, durata schimbului de lucru in subteran la Exploatarea minieră Baia Sprie va fi de 6 ore, fără modificarea indicatorilor de plan, a normelor de muncă și salariilor în vigoare. Durata stabilită se va socoti de la intrarea și pînă la ieșirea din mină. Experimentarea care a avut loc pină acum la această exploatare a demonstrat că durata redusă a schimbului de lucru a contribuit la aplicarea cu mai multă eficiență a măsurilor pentru perfecționarea procesului de producție, la întărirea disciplinei in muncă, la îmbunătățirea situației forței de muncă din acest sector. O dată cu măsura amintită, Ministerul Industriei Miniere și Geologiei a fost autorizat ca pe măsura creării condițiilor necesare, să experimenteze și la celelalte unități miniere din cadrul Centralei minelor și metalurgiei neferoase Baia Mare durata de 6 ore pe schimb in subteran, fără modificarea indicatorilor de plan aprobați. De asemenea, pînă la 31 decembrie 1970, ministerul v a prezenta Consiliului de Miniștri un program privind introducerea eșalonată a experimentării duratei reduse de lucru in subteran la alte unități miniere. (Agerpres). CULTUL DE ONOARE, SEHE ȘI PARAFAT... In loc de asigurări verbale, unitățile industriale folosesc în relațiile lor de cooperare și colaborare un sistem verificat în practică și considerat ca fiind mult mai sigur și eficient — contractul economic. La redactarea acestuia participă ambele părți, se formulează și se transcriu clauzele necesare, se stabilesc termene. Urmează apoi semnăturile, parafările, aprobările, avizările. In final, fiecare reprezentant se întoarce acasă cu un exemplar din contract și cu asigurările că va primi marfa necesară, ori cu angajamentul ca unitatea al cărui salariat este să livreze, la cutare dată, în anume condiții, cantități precise din sortimentele fabricate. Așa se prezintă lucrările scriptic. Atestă acest fapt zecile de pagini dactilografiate și indusariate în fiecare toamnă, numeroasele semnături și, cum spuneam, parafe. Trec săptămîni, luni, începe anul calendaristic pentru care s-au încheiat contractele economice. Ce se întîmplă ? Despre ritmicitatea cu care sosesc materialele contractate ne pot relata, în calitate de beneficiari, reprezentanții serviciilor de aprovizionare din întreprinderile județului. Despre reversul medaliei, ce prezintă unitățile sucevene în postură de furnizori, ne permitem să relatăm noi. In o sută nouăzeci și nouă (199) de cazuri, marfa premisă prin contracte și așteptată în alte fabrici din țară pînă la 1 noiembrie a.c. n-a plecat încă din județul nostru. Valoarea acesteia depășește 166 milioane lei ! Ceea ce ne-a îndemnat, însă, la scrierea acestor rînduri este următoarea situație : față de anul trecut, valoarea stivei mărfurilor nelivrate a sporit cu peste 71 milioane lei. Situația creată nu este deloc nouă nici pentru luna noiembrie și nici pentru economia județului. Ea a mai făcut obiectul unor relatări în ziarul nostru, a unor dispute scrise sau verbale, purtate direct între furnizorbeneficiar. Ceea ce deranjează, însă, este perpetuarea, apariția ei la sfîrșit de semestru uman. Și nu numai atît. Nerespectarea contractelor economice, deci a cuvîntului de onoare semnat și parafat, generează serioase anomalii în activitatea industrială diurnă : neritmicitate în producție, stagnări, cheltuieli suplimentare, rabat calității etc. Motive pentru care prezentele rînduri se vor o pledoarie pentru respectarea propriului cuvînt de onoare rostit în fața colaboratorilor de către delegatul dv. și în numele întreprinderii în care vă desfășurați activitatea, o invitație la reflecție acum, cînd încă se perfectează contractele economice pentru primul an al viitorului cincinal. M. FLOREA CREION iiminmii i Balastiera de la Dolhasca Foto : B. DUMITRU La Uzina de utilaje și piese de schimb din Suceava a intrat parțial în funcțiune noul atelier de tratamente termice. In clișeu , șeful de echipă Ion Chirilă, urmărind tratarea termică a sculelor Foto , D. VINTILÃ 1 1 întreprinderea mecanică Suceava și-a realizat planul anual la doi indicatori principali La sfirșitul primei decade din această lună, la întreprinderea mecanică din Suceava s-a înregistrat un important succes în întrecerea socialistă. Este vorba de îndeplinirea planului pe anul 1970 la doi din indicatorii de plan sintetici la producția marfă vîndutâ și încasată și la beneficii. Calculele estimative arată că la indicatorii amintiți se va obține, pînă la finele anului, o depășire de 2.900.000 lei, respectiv, beneficii suplimentare însumînd 1.538.000 lei. In completarea acestor succese merită să menționăm și faptul că, la investiția ce se realizează pentru dezvoltarea întreprinderii, planul anual la construcții-montaj a fost îndeplinit la data de 20 noiembrie. IN ACEST NUMĂR Semnalele noastre pentru problemele dumneavoastră OPINIA CETĂȚEANULUI SPORT — SPORT în pag. 2 Alegeri în organizațiile de partid In pag. 3 DEZVOLTAREA SALMONICULTURII IN JUDEȚUL NOSTRU In vederea sporirii efectivului de păstrăv și lostriță, specialiștii și personalul de teren de la Inspectoratul silvic Suceava au întreprins în ultima vreme o serie de acțiuni concrete. Astfel, s-au recoltat și pus la incubație circa un milion de icre de păstrăv. Tot in această toamnă s-au deversat în apele de munte, din aceeași specie, peste 100.000 puieți de o vară crescuți în locuri special amenajate (toplițe). în fine, iazul Crujana, din raza Ocolului silvic Suceava, a fost populat cu un important număr de puieți de păstrăv și lostriță. Pentru creșterea numărului de lostrițe în bazinul Bistrița, s-au deversat puieți în iazurile amenajate la Pîrîul Omului (în raza Ocolului silvic Broșteni). In primăvară, acești puieți vor îmbogăți fauna nurilor din bazin, reînnoind și consolidînd prezența unui asemenea pește rar, de mare valoare și frumusețe. IN PREAJMA ETAPEI DE COMPETIȚIE A FESTIVALULUI DE TEATRU DE AMATORI „I. L. CARAGIALE“ Discutam, în urmă cu cîteva săptămâni, cu unul din animatorii vieții culturale a unui sat, director de cămin cultural. Schițam, atunci, regretul că el nu-i ambiționează pe actorii cnnst viitori să se înfrunte cu formații puternice în cadrul etapei de competiție a festivalului de teatru de amatori „I. L. Caragiale", etapă care urmează să debuteze în curînd. Erau, intr-adevăr, la mijloc, nu o lipsă de condiții materiale sau de forțe artistice locale, ci o optică anume, un slab interes pentru succes. Un concurs, se știe, stimulează, declanșează și activează multe energiii . . . Tocmai lipsa unui astfel de țel sesizasem la interlocutorul nostru. Nl vedeam dezinteresat de prestigiul artistic al unității de care răspunde și i-am spus : „Dacă în fiecare comună( activiștii culturali ar judeca astfel, cine ar mai putea reprezenta, la faza finală, mișcarea noastră teatrală de amatori ?“. La care ni s-a răspuns : „in faza finală avem noi oamenii noștri, care nu ne vor face de rușine". N-am înțeles despre cine anume este vorbă. „Actorii din Dolhasca — ni s-a răspuns. Acolo-i „reședința" mișcării teatrale de amatori din județul nostru". Dolhasca a devenit, datorită unui grup de oameni înzestrați și pasionați, o localitate cu venumar pe plan artistic. Prezentă la patru din cele cinci ediții explorate ale festivalului de teatru , (începind cu anul 1956), formația de teatru de atei n-a „ ratat" rutei o ocazie, de fiecare dată întorcîindu-se acasă cu lauri. Patru concursuri s-au soldat cu tot atîtea premii i de două ori consecutiv — premiul 1 și titlul de laureat al festivalului, și de două ori (tot consecutiv) — premiul II. In plus, au mai fost acordate acestui colectiv artistic ,trei premii individuale de interpretare, cu care au fost distinși Gh. Coston, pentru personajul Lisandra din „îndrăzneala" lui Gh. Vlad, Georgeta Bădin, pentru rolul în travesti Interpretat în piesa „Alergătorul șchiop" de Iosif Bîta, și Gh. Agapie — pentru interpretarea dată personajului Ștefan cel Mare din „Apus de soare" de Delavrancea. La acestea se mai adaugă premiul special acordat de către revista „Albina" pentru cel mai autentic spectacol popular, montării realizate cu „Alergătorul șchiop". Suita de succese ale amatorilor din Dolhasca a fost determinată de cițiva factori foarte concreți. Hotărîtor a fost, cum e și firesc, talentul, zestrea „de aur" cu care fiecare a venit in colectivul artistic. Sudate de o puternică pasiune comună, de un exemplar spirit de dăruire și de autoexigență, aceste aptitudini individuale au căpătat strălucire în cadrul unor spectacole de înaltă ținută artistică. Au concurat, atei, și alți factori importanți t sprijinul primit din partea organelor locale și județene cu atribuții pe linia activității artistice de amatori și îndrumarea competentă din partea unor profesioniști. Cum se prezintă vestita formație din Dolhasca la încheierea etapei de masă a actualei ediții și în pragul declanșării etapei decisive ? O piesă ca „Vizită la Malu" de Paul Everac, montată cu scopul declarat de „a avea activitate" obligatorie pentru orice formație înscrisă în concurs! Au fost chiar prezentate 7 spectacole. Aceasta înseamnă, desigur, un efort. Dar o singură pie-I. CAZAN (Continuare in pagina a lll-a) O FORMAȚIE REDUTABILA SUB SEMNUL INCERTITUDINII JF1 . Acțiunile voluntar - patriotice, înscrise printre activitățile importante pe agenda de lucru a organizațiilor U.T.C., și-au dobindit din plin realizarea și în organizațiile de tineret din orașul Fălticeni. Ne-o dovedesc succesele obținute de tinerii de aici, și anume, colectarea a 170 tone deșeuri metalice, împădurirea a 15 hectare de teren, precum și numeroase alte lucrări care însumate reprezintă o valoare de circa 200.000 lei. In efectuarea lor s-au evidențiat organizațiile U.T.C. de la I.I.L., U.E.I.L., filatura de in și cinepa și din unitățile de comerț, in anul care urmează, tinerii din acest oraș își vor aduce o contribuție sporită și anume plantarea a 2.000 pomi ornamentali, întreținerea a 4.000 hectare pășuni, o suprafață mare de teren va fi, de asemenea, împădurită, vor fi colectate cantități apreciabile de metal. Toate aceste lucrări vor fi realizate in timpul a 200.000 ore de muncă patriotică pe care tinerii din orașul Fălticeni s-au angajat să le presteze în anul următor. UN SUCCES DE SEAMĂ AL CONSTRUCTORILOR RADAUTENI Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la șantierul de construcții din Rădăuți, confirmînd încă o dată bunele aprecieri de care se bucură munca sa avîntată, eficientă, a obținut un remarcabil succes : în ziua de 20 noiembrie a.c., șantierul și-a îndeplinit sarcinile de plan valoric aferente anului în curs și, cu aceasta, nivelul cumulat al aceluiași indicator pe întregul cincinal. In ultimii ani au fost predate, la termen ori înainte de termen, 17 obiective industriale, 32 săli de clasă, 558 apartamente, numeroase alte lucrări edilitar - gospodărești. Telegrama care ne aduce această îmbucurătoare veste dă, în același timp, expresie hotărîrii comuniștilor, a tuturor constructorilor rădăuțeni, de a nu precupeți nici un efort pentru ca, și în viitor, realizările lor să fie la fel de înalte, în vederea înfăptuirii exemplare sarcinilor stabilite, pentru urmăatorul cincinal, de cel de-al X-lea Congres al partidului. ȚINUTUL LOVCEN La Rokakotorska, munții înaintează pînă în mare. Culmi golașe, spintecate de ape, rareori acoperite cu o vegetație saraca — doar mușchi și conifere pitice — străjuiesc fiordul adinc împlîntat, ca un spin albastru în trupul de piatra al muntelui. In lumina dulce a soarelui, crestele calcaroase par ninse, deși, pe aici, rareori zapada poposește în timpul iernii și doar pe vîrfurile cele mai înalte. La poale pe fîșia fertila ce delimitează muntele de mare se întind livezile cenușii de măslini - acești arbori asceți, cu trunchiurile contorsionate și cu ramurile sfios plecate deasupra apei clare a mării. Plecasem de la Budva dis-de-dimineață urmărind șoseaua ce urcă malul Adriaticii, spre nord, la Dubrovnik, Split și mai departe spre Rjeka. O ceață lăptoasă stăruia deasupra mării și prin caierele ei albe răzbâteau steiurile sălbatice ale stîncilor ce impinzesc acest țărm accidentat. Sf. Ștefan, insula aceea mică, pierdută in imensitatea apelor albastre, rămăsese în urmă cu toate atracțiile ei - hoteluri elegante, restaurante, baruri și celelalte accesorii care atrag vilegiaturiștii dornici să cunoască farmecul acestei mări. Rămăsese în urmă și Budva, cu hotelul internațional „Avala", popasul nostru de o noapte, cu bazinul cu apă de mare încălzită, unde se poate practica înotul chiar și în timpul iernii, cu străzile lui înguste și întortocheate, cu clădirile patinate, de burg medieval. Strabateam un ținut arid unde s-au turnat, după cum ne informa ghidul nostru, suficiente western-uri cu Winetton sau cu Old Shatterhand și unde evident se vor mai turna și alte superproducții ce au nevoie de un cadru natural asemănător vestului sălbatic. Localități mărunte adăpostite de golfurile de lingă mare, șoseaua îngusta ce ^sare sprințar peste stînci, văi prăpăstioase care se deschid adinc spre tainele munților. La Tivat ne intîmpina pistele moderne ale aerodromului civil aliat, în construcție pentru deservirea turiștilor ce vin din interiorul țării spre aceste țărmuri binecuvîntate. Prin darea lui în folosință se va scurta la aproximativ o oră de zbor distanța dintre capitala țării vecine și salba de stațiuni de pe litoral. Panglica cenușie de asfalt se strecoară anevoie printre stînci ca de cretă sau in vecinătatea plajelor aurii. — La laz, ne spune interlocutorul nostru, un confrate de la postul de radio Novi Sad, au și început sa se construiască locuințe proprietate personală. In planul de amenajare a Adriaticii de sud, această localitate (care este reprezentată doar de un mic golf și de cîteva case) are un loc bine distinct. In cițiva ani, ea va deveni tot atît de faimoasă ca și Dubrovnikul, de pildă, sau poate și mai renumită. Deja oamenii au auzit de acest proiect și au început să se stabilizeze pe aceste locuri. La Lepetane ne-am îmbarcat cu tot cu mașina cu care călătoream și împreună cu alte vreo zece mașini mici și autocamioane pe un feribot care face oficiul de transbordare peste apele fiordului de la Rokakotorska. Marea era liniștită și apele sale de un albastru intens erau totuși de o limpezime neobișnuită. Am ajuns la Herceg novi pe la prinz. Stațiunea dormita toropită de căldura similară celei de la sfirșitul lunii august la noi. O vegetație abundenta, tipic mediteraneană, îneca în verdeață vilele cochete , palmieri, smochini, lâmîi, portocali și măslini. Peluze de flori, viu colorate, întregesc frumusețea peisajului acesta. Orășelul, pe lingă cele necesare unei stațiuni marine, adăpostește și cîteva monumente demne de interes : o mînâstire din secolul al XI-lea, rămășițe ale vechii cetăți, muzeul de artă etc. De la Herceg novi șoseaua următorește meandrele fiordului, la Zelinika, Perast și Kotor, oraș destul de vechi, așezat la poalele muntelui Lovcen unde se află Mausoleul lui Petar Pie v. CINTEC (Continuare in pagina a lll-a) A