Zori Noi, februarie 1971 (Anul 24, nr. 7190-7213)

1971-02-02 / nr. 7190

■>c< > Proletari din toate țările« «niți-val organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7190 marți 2 februarie 1971 4 pagini 30 bani In prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, ieri a avut loc la Slobozia Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură și a activului de partid din județul Ialomița După vizita pe care tova­rășul Nicolae Ceaușescu făcut-o sîmbătă, 30 ianuarie, a în unități agricole din jude­țul Ialomița, oamenii mun­cii de pe ogoarele Bărăganu­lui au avut bucuria, în cursul dimineții de luni, 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe conducă­torul iubit al partidului statului, care a venit să par­­i­ticipe la Consfătuirea de lu­cru a cadrelor de bază din agricultură și a activului de partid al județului Ialomița. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Iosif Banc, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, minis­trul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și a­­pelor, Angelo Miculescu, mi­nistru secretar de stat la Mi­nisterul Agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii și apelor, a fost întîmpinat la­­ Slobozia de­­ membrii bi­roului­ Comitetului județean al P.C.R., de toți participan­ții la Consfătuire. Prezența secretarului general a prile­juit o nouă și vibrantă ma­nifestare de dragoste și a­­tașament față de partid, fa­ță de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de fierbinte re­cunoștință pentru grija sta­tornică ce o poartă dezvol­tării agriculturii socialiste, ridicării continue a nivelu­lui de viață a lucrătorilor de pe ogoare, a întregului nos­tru popor. Ca și vizitele de lucru ale conducătorului partidului și statului în întreprinderi in­dustriale, în unități agricole, prilej de amplu și fructuos dialog cu făuritorii de bu­nuri materiale, de analiză concretă, la fața locului, a problemelor complexe pe care le pune viața, realită­țile construcției socialiste, și Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiași partici­pări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea și în­făptuirea politicii partidului. Și-a găsit încă o dată o ex­presie grăitoare stilul de muncă propriu secretaru­lui general al partidu­lui — de a se sfătui per­manent cu poporul, de a as­culta cuvîntul oamenilor despre succesele și preocu­pările lor, jalonînd prin in­dicațiile sale prețioase noi direcții pentru ridicarea în­tregii marilor activități la nivelul sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsurilor și neajunsurilor, ca societatea noastră socia­listă să pășească neabătut înainte pe drumul progresu­lui său multilateral. In aceeași atmosferă de lucru, de puternic entu­ziasm, mărturie elocventă a democratismului orînduirii noastre, a legăturilor indi­solubile dintre partid și po­por, se desfășoară în aceste zile în toate județele țării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură și ale activului de partid, la care sînt prezenți membri ai Prezidiului Permanent, Comitetului Executiv al Co­m­­mitetului Central. Adînc grăitor pentru înal­ta responsabilitate patriotică a lucrătorilor din agricultu­ra județului Ialomița, hotă­­rîți să-și aducă aportul spo­rit de muncă și hărnicie, la obținerea de noi succese, a fost cuvîntul participanților la Consfătuire, atît de bogat în substanță, atît de prețios prin încărcătura de idei, re­­flectînd acea profundă trans­formare a oamenilor din Bă­răgan pe care avea s-o sub­linieze tovarășul Ceaușescu în cuvîntarea sa. Președinți de cooperative agricole, brigadieri, mecani­zatori, șefi de ferme, direc­tori de întreprinderi agricole de stat și stațiuni pentru mecanizarea agriculturii, in­gineri agronomi, țărani co­operatori pensionari, secre­tari ai comitetelor comuna­le de partid au dat o înaltă apreciere expunerii tovară­șului Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subli­niind importanța ei deose­bită pentru mersul înainte al agriculturii, pentru spori­rea contribuției sale la dez­voltarea economiei naționa­le. Ei au exprimat adeziu­nea unanimă a tuturor ce­lor ce muncesc în agricultu­ră față de întregul complex de măsuri elaborat de con­ducerea partidului, adresînd în numele zecilor de mii de țărani cooperatori, mecani­zatori, lucrători din între­prinderile agricole de stat, cele mai vii mulțumiri to­varășului Ceaușescu pentru neobosita sa preocupare de a găsi căile prin care agri­cultura să prospere, încît viața oamenilor de la sate și a întregului popor să de­vină tot mai îmbelșugată, mai înfloritoare. Cu îndreptățită mîndrie, vorbitorii au înfățișat ta­bloul marilor prefaceri din anii socialismului, datorită sprijinului permanent pri­mit din partea partidului și statului, muncii însuflețite a țărănimii, a tuturor celor ce fac tot mai roditoare o­­goarele Bărăganului. Cu pu­terea de convingere a fapte­lor, a cifrelor, participanții la Consfătuire au demon­strat că, odată cu creșterea an de an a producției ani­male și vegetale, au sporit veniturile oamenilor, iar sa­tele ialomițene, ca de altfel satele din întreaga patrie, și-au schimbat înfățișarea. Trăsătura dominantă a lucrărilor Consfătuirii a constituit-o analiza multi­laterală, bazată pe o bo­gată experiență, pe reali­tăți, a muncii din toate sectoarele agriculturii jude­țului. Ca adevărați gospo­dari, ca oameni care își pun la inimă bunul mers al tre­burilor, cei ce au luat cu­vîntul au arătat că recentele hotărîri ale conducerii par­tidului au stimulat și mai mult inițiativa creatoare a celor de pe ogoare, declan­­șînd entuziasmul și hotărî­­rea lor de a face totul pen­tru transpunerea în viață a complexului de măsuri ela­borat de partid. In acest spirit, de la tribuna Consfă­tuirii s-au făcut auzite pro­puneri valoroase menite să conducă la valorificarea mai deplină a mijloacelor, a re­surselor de creștere a pro­ducției vegetale și animale pe care le oferă Bărăganul­, au fost exprimate angaja­mente solemne nu numai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971, ci și de a le depăși prin produc­ții suplimentare, prin mai buna organizare a muncii. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combativ, îmbinînd recu­noașterea deschisă a proprii­lor lipsuri cu critica judi­cioasă la adresa muncii mi­nisterului de resort, a altor foruri centrale legate ne­mijlocit, prin activitatea lor, de problemele agriculturii, ca și la adresa organelor lo­cale. In încheierea lucrărilor Consfătuirii, primit cu vii și puternice ovații, care nu contenesc minute în șir, a luat cuvîntul tovarășul Ni­colae Ceaușescu. Cuvîntarea amplă, atotcuprinzătoare a secretarului general, care deschide noi orizonturi, noi perspective muncii din agri­cultură, a fost urmărită cu cel mai viu interes de toți participanții, fiind subliniată în repetate rînduri cu în­delungi aplauze. La sfîrșit, sutele de parti­cipanți aclamă, scandează numele partidului, al tova­rășului Nicolae Ceaușescu. Este o atmosferă de puter­nic entuziasm, vibrantă ex­presie a unității de monolit dintre partid și popor, a a­­deziunii ferme a oamenilor muncii la politica internă și externă, marxist - leninistă a Partidului Comunist Ro­mân. ION MARGINEANU Instantaneu in secția tors­ud a Filaturii de in și cînepă din Fălticeni Foto : I. MINDRU mA*m* Secvență cotidiană Foto : V. DUMITRU Diversificarea producției Diversificarea producției se înscrie ca o preocupare per­manentă în activitatea colecti­vului de muncă de la Fabrica de încălțăminte „Străduința" din Suceava. Rod al unei mai susținute activități de con­­ cesiune de examene ieri, într-o atmosferă de so­brietate — proprie confruntă­rilor de acest gen — a început sesiunea de iarnă a examene­lor universitare la Institutul pedagogic de 3 ani din Sucea­va. Un număr de 71 aspiranți la diploma de absolvire tră­iesc, în aceste zile, emoțiile e­­xamenului de stat. In același timp, studenți ai facultății de filologie susțin un examen a­­nual. SPECTACOLE ÎN DEPLASARE De curînd, teatrul popular de pe lîngă Casa orășenească de cultură din Vatra Dornei a prezentat, în deplasare, cîte­­va spectacole cu piesa „Floare de cactus" de Barillet și Gre­­d­y : la Bistrița, Mureșenii Bîrgăului și Prundul Bîrgău­­lui din județul Bistrița-Nă­­­săud. Peste tot, actorii amatori dorneni s-au bucurat de calde aprecieri din partea publicu­lui. Cele trei spectacole au fost vizionate de peste 1.500­ de cetățeni. cepție, în prezent, se realizea­ză aici 14 sortimente de încăl­țăminte, în 60 de modele, multe dintre acestea fiind so­licitate și la export. r­IN ACEST NUMĂR: * Un luptător și militant­­ de seamă al mișcării noastre ! în pag. 2 Nava spațială „Apollo­ 14“ j își continuă zborul spre j Lună i I­I muncitorești --------------------------------- j în pag. A r mm » mmm 0 a.... w mn«^ DIN CRONICA MARILOR ÎNFĂPTUIRI i mmm SI TELECOMUNICAȚII, RITMURI INTENSE, Transporturile, tot mai puternic angrenate în mecanis­mul economiei, au cunoscut, in anii cincinalului, la fel ca alte sectoare, permanente amplificări, condiționate îndeo­sebi de modernizările aduse. Pe calea ferată, în zona județului nostru, in 1965, toată gama de transporturi se efectua utilizîndu-se locomotive cu aburi. Modernele ce și mai eficiente, locomotive Diesel - electrice, mai puterni­efectuau pe atunci curse experimentale. In anii următori, prezența lor a devenit o permanență, sub­­stituindu-și, în măsură tot mai mare, înaintașele lor, ale că­ror randamente sînt limitate. Este, de altfel, una dintre căi­le care, determinînd intensi­ficarea transporturilor, a per­mis sporirea continuă a traficului de mărfuri, superior in 1970, față de 1965, cu 47 la sută. Modernizările în dome­niul mișcării au mărit gradul de siguranță a circulației. Paralel, pe șoselele județului, ale căror lungimi moder­nizate au sporit, a crescut frecvența autocamioanelor autobuzelor de fabricație românească. Raportat la nivelul în­­i­­reprinderii sucevene de transporturi, în anii cincinalului, ca­pacitatea de transport a mărfurilor a crescut cu 38 la sută, iar cea pentru deservirea călătorilor, cu 90 la sută, în cazul acestora din urmă rețeaua interurbană extinzindu-se cu 1.600 km. In cronica înfăptuirilor cincinalului precedent se înscrie și modernizarea aeroportului Salcea, precum și im­portante amplificări în domeniul poștei și telecomunicațiilor. Astăzi, în pagina a IlI-a, oferim cifre și imagini din a­­cest domeniu.J BIOGRAFII CONTEMPORANE Dimensiunile tinere ale unei îndeletniciri străvechi Mai păstrăm încă in min­te imaginea aceea de cargou eșuat la un îndepărtat țărm, pe care ne-o oferea ruinele fostei fabrici de zahăr din Ițcani, distrusă în timpul ul­timului război mondial. Pes­te această imagine s-au su­prapus, treptat, altele, din care se detașează distinct a­­celea ce reliefează noile transformări petrecute pe a­­ceste meleaguri, cu repercu­siuni directe în dezvoltarea economică și social - cultu­rală a județului. In cazul de față nu-i vorba doar de fap­tul că locul ruinelor aminti­te a fost luat de o mare și modernă întreprindere, ci și de faptul că aici s-a format, în anii construcției socialis­te, un colectiv capabil să na­vigheze acum „cu toate pîn­­zele sus", dezvăluindu-ne, o­­dată cu frumusețea creatoa­re a muncii, dimensiunile REPORTAJ tinere ale unei îndeletniciri străvechi: făurirea din pie­le, talpă și înlocuitori a u­­nor tot mai variate modele de încălțăminte. Ca și pentru alte unități industriale din județul nos­tru, cincinalul 1966—1970 a însemnat pentru fabrica de piele și încălțăminte „Stră­duința" un pas important in dezvoltarea capacităților de producție, înzestrarea tehni­că, creșterea producției și productivității muncii. Ca urmare a investițiilor aloca­te de stat, în această perioa­dă, s-a dat în folosință nouă hală, cu o suprafață de a 425 m.p., în care mașini din cele mai moderne, stăpîni­­­te și dirijate de entuziaști ai profesiei, contribuie la reali­zarea, anual, a unei produc­ții de peste un milion pe­ D. TĂLOI (Continuare in pagina a ll-a) IDUHtoILE GENERALE »LE SAURIATILO» |J|Z[ R[ft|[ pfNJ|j|| flgy|N[R» ANGAJAMENTELE cuprinse în CHEMAREA LA ÎNTRECERE adresată tuturor unităților forestiere din județ de către colectivul de muncă de la U.E.I.S. Fălticeni • Depășirea planului anual de benefi­cii cu 200.000 lei, din care 70.000 lei pînă la 8 Mai . Producția în unități naturale se va depăși cu : — 500 m.c. bușteni rășinoase, din care 200 m.c. pînă la 8 Mai — 300 m.c. bușteni fag, din care 200 m.c. pînă la 8 Mai — 100 m.c. lemn celuloză fag, din care 50 m.c. pînă la 8 Mai — 300 m.c. cherestea de rășinoase, din care 110 m.c. pînă la 8 Mai — 100 m.c. lăzi de fag, din care 50 m.c. pînă la 8 Mai — 500 m.p. binale, din care 150 m.p. pînă la 8 Mai — piese de schimb în valoare de 30.000 lei, din care 10.000 lei pînă la S Mai. • Depășirea producției globale cu 2.600.000 lei, din care 1.200.000 lei pînă la 8 Mai • Depășirea producției marfă cu 3.600.000 lei, din care 1.500.000 lei pînă la 8 Mai. • Livrarea suplimentară, către benefi­ciarii externi, a unui volum de mărfuri valorînd 400.000 lei, din care 150.000 lei pînă la 8 Mai • Reducerea consumurilor specifice cu­ 200 m.c. material lemnos, din care 65 m.c. pînă la 8 Mai • Realizarea a două tipuri noi de mo­bilă de bucătărie, din care unul pînă la 8 Mai • Scurtarea termenului de punere în funcțiune a fabricii PAL cu o lună. • Obținerea unui volum total de eco­nomii la cheltuielile efectuate pentru mia de tei producție marfă de 300.000 lei pe în­treg anul, din care 100.000 lei pînă la 8 Mai UNOR REZULTATE ECONOMICE SUPERIOARE Caracteristica discuțiilor pur­tate în adunarea reprezentan­ților salariaților de la U.E.S.N­. Fălticeni a fost analiza temei­nică a activității de producție, însoțită de căutări care să ga­ranteze materializarea angaja­mentelor, perfecționarea mun­cii. Colectivul unității a lansat o chemare la întrecere către toți forestierii din județ. Șeful sectorului Rîșca, Simion Po­­pescu, a provocat la întrecere colectivele celorlalte sectoare, rostind, în numele colectivului pe care-1 conduce, cifre și can­tități ce presupun cunoașterea rezervelor interne și hotărî­­rea de a le valorifica integral, Ioan Davidei, șeful sectorului de exploatare Moișa, Aurel Troscaru, șeful sectorului Dol­­hasca, i-au dat „replica", transpusă, de asemenea, în cantități, cifre. Fiecare a no­minalizat căile pentru valori­ficarea grabnică a lemnului provenit din doborîturi de vînt, pentru menținerea de stocuri în diverse faze de lu­cru, pentru sortarea corespun­zătoare a sortimentelor în de­pozite. Gheorghe Nistor, funi­­cularist în pădurile de la Găi­­nești, l-a chemat la întrecere pe colegul său, Gheorghe Ru­­su, de la Rîșca. Obiectivele în­trecerii acestor doi fruntași în producție , realizarea unui număr sporit de tone kilome­trice — indicator specific — și mărirea duratei de funcțio­nare a mecanismului. Șeful sectorului de industrializare a lemnului Fălticeni a însoțit angajamentul colectivului pe care-l reprezintă cu chemarea la întrecere, adresată Fabri­cii de cherestea Rîșca. Asupra înfăptuirii obiecti­velor incluse atît în angaja­mentele parțiale, cît și în cel global, pe unitate, nu există îndoieli. Cel puțin două argu­mente îndreptățesc afirmația , rezultatele cu care forestierii fălticeneni au încheiat anul 1970 și hotărîrea oamenilor de a-și perfecționa activitatea în toate compartimentele și la toate nivelele. Deși s-a lucrat în condiții diferite de anii obișnuiți, va­lorificarea doborîtu­rilor de vînt însemnînd, înainte de MARIA FLOREA (Continuare în pagina a lll-a)

Next