Zori Noi, februarie 1971 (Anul 24, nr. 7190-7213)
1971-02-02 / nr. 7190
■>c< > Proletari din toate țările« «niți-val organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7190 marți 2 februarie 1971 4 pagini 30 bani In prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, ieri a avut loc la Slobozia Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură și a activului de partid din județul Ialomița După vizita pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu făcut-o sîmbătă, 30 ianuarie, a în unități agricole din județul Ialomița, oamenii muncii de pe ogoarele Bărăganului au avut bucuria, în cursul dimineții de luni, 1 februarie, de a primi din nou în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului statului, care a venit să pariticipe la Consfătuirea de lucru a cadrelor de bază din agricultură și a activului de partid al județului Ialomița. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Angelo Miculescu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, a fost întîmpinat la Slobozia de membrii biroului Comitetului județean al P.C.R., de toți participanții la Consfătuire. Prezența secretarului general a prilejuit o nouă și vibrantă manifestare de dragoste și atașament față de partid, față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de fierbinte recunoștință pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării agriculturii socialiste, ridicării continue a nivelului de viață a lucrătorilor de pe ogoare, a întregului nostru popor. Ca și vizitele de lucru ale conducătorului partidului și statului în întreprinderi industriale, în unități agricole, prilej de amplu și fructuos dialog cu făuritorii de bunuri materiale, de analiză concretă, la fața locului, a problemelor complexe pe care le pune viața, realitățile construcției socialiste, și Consfătuirea de ieri a stat sub semnul aceleiași participări nemijlocite a oamenilor muncii la elaborarea și înfăptuirea politicii partidului. Și-a găsit încă o dată o expresie grăitoare stilul de muncă propriu secretarului general al partidului — de a se sfătui permanent cu poporul, de a asculta cuvîntul oamenilor despre succesele și preocupările lor, jalonînd prin indicațiile sale prețioase noi direcții pentru ridicarea întregii marilor activități la nivelul sarcini ale noului cincinal, pentru lichidarea lipsurilor și neajunsurilor, ca societatea noastră socialistă să pășească neabătut înainte pe drumul progresului său multilateral. In aceeași atmosferă de lucru, de puternic entuziasm, mărturie elocventă a democratismului orînduirii noastre, a legăturilor indisolubile dintre partid și popor, se desfășoară în aceste zile în toate județele țării consfătuiri ale cadrelor de bază din agricultură și ale activului de partid, la care sînt prezenți membri ai Prezidiului Permanent, Comitetului Executiv al Commitetului Central. Adînc grăitor pentru înalta responsabilitate patriotică a lucrătorilor din agricultura județului Ialomița, hotărîți să-și aducă aportul sporit de muncă și hărnicie, la obținerea de noi succese, a fost cuvîntul participanților la Consfătuire, atît de bogat în substanță, atît de prețios prin încărcătura de idei, reflectînd acea profundă transformare a oamenilor din Bărăgan pe care avea s-o sublinieze tovarășul Ceaușescu în cuvîntarea sa. Președinți de cooperative agricole, brigadieri, mecanizatori, șefi de ferme, directori de întreprinderi agricole de stat și stațiuni pentru mecanizarea agriculturii, ingineri agronomi, țărani cooperatori pensionari, secretari ai comitetelor comunale de partid au dat o înaltă apreciere expunerii tovarășului Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, subliniind importanța ei deosebită pentru mersul înainte al agriculturii, pentru sporirea contribuției sale la dezvoltarea economiei naționale. Ei au exprimat adeziunea unanimă a tuturor celor ce muncesc în agricultură față de întregul complex de măsuri elaborat de conducerea partidului, adresînd în numele zecilor de mii de țărani cooperatori, mecanizatori, lucrători din întreprinderile agricole de stat, cele mai vii mulțumiri tovarășului Ceaușescu pentru neobosita sa preocupare de a găsi căile prin care agricultura să prospere, încît viața oamenilor de la sate și a întregului popor să devină tot mai îmbelșugată, mai înfloritoare. Cu îndreptățită mîndrie, vorbitorii au înfățișat tabloul marilor prefaceri din anii socialismului, datorită sprijinului permanent primit din partea partidului și statului, muncii însuflețite a țărănimii, a tuturor celor ce fac tot mai roditoare ogoarele Bărăganului. Cu puterea de convingere a faptelor, a cifrelor, participanții la Consfătuire au demonstrat că, odată cu creșterea an de an a producției animale și vegetale, au sporit veniturile oamenilor, iar satele ialomițene, ca de altfel satele din întreaga patrie, și-au schimbat înfățișarea. Trăsătura dominantă a lucrărilor Consfătuirii a constituit-o analiza multilaterală, bazată pe o bogată experiență, pe realități, a muncii din toate sectoarele agriculturii județului. Ca adevărați gospodari, ca oameni care își pun la inimă bunul mers al treburilor, cei ce au luat cuvîntul au arătat că recentele hotărîri ale conducerii partidului au stimulat și mai mult inițiativa creatoare a celor de pe ogoare, declanșînd entuziasmul și hotărîrea lor de a face totul pentru transpunerea în viață a complexului de măsuri elaborat de partid. In acest spirit, de la tribuna Consfătuirii s-au făcut auzite propuneri valoroase menite să conducă la valorificarea mai deplină a mijloacelor, a resurselor de creștere a producției vegetale și animale pe care le oferă Bărăganul, au fost exprimate angajamente solemne nu numai de a realiza exemplar sarcinile planului pe anul 1971, ci și de a le depăși prin producții suplimentare, prin mai buna organizare a muncii. Totodată, vorbitorii au conferit lucrărilor un spirit combativ, îmbinînd recunoașterea deschisă a propriilor lipsuri cu critica judicioasă la adresa muncii ministerului de resort, a altor foruri centrale legate nemijlocit, prin activitatea lor, de problemele agriculturii, ca și la adresa organelor locale. In încheierea lucrărilor Consfătuirii, primit cu vii și puternice ovații, care nu contenesc minute în șir, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea amplă, atotcuprinzătoare a secretarului general, care deschide noi orizonturi, noi perspective muncii din agricultură, a fost urmărită cu cel mai viu interes de toți participanții, fiind subliniată în repetate rînduri cu îndelungi aplauze. La sfîrșit, sutele de participanți aclamă, scandează numele partidului, al tovarășului Nicolae Ceaușescu. Este o atmosferă de puternic entuziasm, vibrantă expresie a unității de monolit dintre partid și popor, a adeziunii ferme a oamenilor muncii la politica internă și externă, marxist - leninistă a Partidului Comunist Român. ION MARGINEANU Instantaneu in secția torsud a Filaturii de in și cînepă din Fălticeni Foto : I. MINDRU mA*m* Secvență cotidiană Foto : V. DUMITRU Diversificarea producției Diversificarea producției se înscrie ca o preocupare permanentă în activitatea colectivului de muncă de la Fabrica de încălțăminte „Străduința" din Suceava. Rod al unei mai susținute activități de con cesiune de examene ieri, într-o atmosferă de sobrietate — proprie confruntărilor de acest gen — a început sesiunea de iarnă a examenelor universitare la Institutul pedagogic de 3 ani din Suceava. Un număr de 71 aspiranți la diploma de absolvire trăiesc, în aceste zile, emoțiile examenului de stat. In același timp, studenți ai facultății de filologie susțin un examen anual. SPECTACOLE ÎN DEPLASARE De curînd, teatrul popular de pe lîngă Casa orășenească de cultură din Vatra Dornei a prezentat, în deplasare, cîteva spectacole cu piesa „Floare de cactus" de Barillet și Gredy : la Bistrița, Mureșenii Bîrgăului și Prundul Bîrgăului din județul Bistrița-Năsăud. Peste tot, actorii amatori dorneni s-au bucurat de calde aprecieri din partea publicului. Cele trei spectacole au fost vizionate de peste 1.500 de cetățeni. cepție, în prezent, se realizează aici 14 sortimente de încălțăminte, în 60 de modele, multe dintre acestea fiind solicitate și la export. rIN ACEST NUMĂR: * Un luptător și militant de seamă al mișcării noastre ! în pag. 2 Nava spațială „Apollo 14“ j își continuă zborul spre j Lună i II muncitorești --------------------------------- j în pag. A r mm » mmm 0 a.... w mn«^ DIN CRONICA MARILOR ÎNFĂPTUIRI i mmm SI TELECOMUNICAȚII, RITMURI INTENSE, Transporturile, tot mai puternic angrenate în mecanismul economiei, au cunoscut, in anii cincinalului, la fel ca alte sectoare, permanente amplificări, condiționate îndeosebi de modernizările aduse. Pe calea ferată, în zona județului nostru, in 1965, toată gama de transporturi se efectua utilizîndu-se locomotive cu aburi. Modernele ce și mai eficiente, locomotive Diesel - electrice, mai puterniefectuau pe atunci curse experimentale. In anii următori, prezența lor a devenit o permanență, substituindu-și, în măsură tot mai mare, înaintașele lor, ale căror randamente sînt limitate. Este, de altfel, una dintre căile care, determinînd intensificarea transporturilor, a permis sporirea continuă a traficului de mărfuri, superior in 1970, față de 1965, cu 47 la sută. Modernizările în domeniul mișcării au mărit gradul de siguranță a circulației. Paralel, pe șoselele județului, ale căror lungimi modernizate au sporit, a crescut frecvența autocamioanelor autobuzelor de fabricație românească. Raportat la nivelul înireprinderii sucevene de transporturi, în anii cincinalului, capacitatea de transport a mărfurilor a crescut cu 38 la sută, iar cea pentru deservirea călătorilor, cu 90 la sută, în cazul acestora din urmă rețeaua interurbană extinzindu-se cu 1.600 km. In cronica înfăptuirilor cincinalului precedent se înscrie și modernizarea aeroportului Salcea, precum și importante amplificări în domeniul poștei și telecomunicațiilor. Astăzi, în pagina a IlI-a, oferim cifre și imagini din acest domeniu.J BIOGRAFII CONTEMPORANE Dimensiunile tinere ale unei îndeletniciri străvechi Mai păstrăm încă in minte imaginea aceea de cargou eșuat la un îndepărtat țărm, pe care ne-o oferea ruinele fostei fabrici de zahăr din Ițcani, distrusă în timpul ultimului război mondial. Peste această imagine s-au suprapus, treptat, altele, din care se detașează distinct acelea ce reliefează noile transformări petrecute pe aceste meleaguri, cu repercusiuni directe în dezvoltarea economică și social - culturală a județului. In cazul de față nu-i vorba doar de faptul că locul ruinelor amintite a fost luat de o mare și modernă întreprindere, ci și de faptul că aici s-a format, în anii construcției socialiste, un colectiv capabil să navigheze acum „cu toate pînzele sus", dezvăluindu-ne, odată cu frumusețea creatoare a muncii, dimensiunile REPORTAJ tinere ale unei îndeletniciri străvechi: făurirea din piele, talpă și înlocuitori a unor tot mai variate modele de încălțăminte. Ca și pentru alte unități industriale din județul nostru, cincinalul 1966—1970 a însemnat pentru fabrica de piele și încălțăminte „Străduința" un pas important in dezvoltarea capacităților de producție, înzestrarea tehnică, creșterea producției și productivității muncii. Ca urmare a investițiilor alocate de stat, în această perioadă, s-a dat în folosință nouă hală, cu o suprafață de a 425 m.p., în care mașini din cele mai moderne, stăpînite și dirijate de entuziaști ai profesiei, contribuie la realizarea, anual, a unei producții de peste un milion pe D. TĂLOI (Continuare in pagina a ll-a) IDUHtoILE GENERALE »LE SAURIATILO» |J|Z[ R[ft|[ pfNJ|j|| flgy|N[R» ANGAJAMENTELE cuprinse în CHEMAREA LA ÎNTRECERE adresată tuturor unităților forestiere din județ de către colectivul de muncă de la U.E.I.S. Fălticeni • Depășirea planului anual de beneficii cu 200.000 lei, din care 70.000 lei pînă la 8 Mai . Producția în unități naturale se va depăși cu : — 500 m.c. bușteni rășinoase, din care 200 m.c. pînă la 8 Mai — 300 m.c. bușteni fag, din care 200 m.c. pînă la 8 Mai — 100 m.c. lemn celuloză fag, din care 50 m.c. pînă la 8 Mai — 300 m.c. cherestea de rășinoase, din care 110 m.c. pînă la 8 Mai — 100 m.c. lăzi de fag, din care 50 m.c. pînă la 8 Mai — 500 m.p. binale, din care 150 m.p. pînă la 8 Mai — piese de schimb în valoare de 30.000 lei, din care 10.000 lei pînă la S Mai. • Depășirea producției globale cu 2.600.000 lei, din care 1.200.000 lei pînă la 8 Mai • Depășirea producției marfă cu 3.600.000 lei, din care 1.500.000 lei pînă la 8 Mai. • Livrarea suplimentară, către beneficiarii externi, a unui volum de mărfuri valorînd 400.000 lei, din care 150.000 lei pînă la 8 Mai • Reducerea consumurilor specifice cu 200 m.c. material lemnos, din care 65 m.c. pînă la 8 Mai • Realizarea a două tipuri noi de mobilă de bucătărie, din care unul pînă la 8 Mai • Scurtarea termenului de punere în funcțiune a fabricii PAL cu o lună. • Obținerea unui volum total de economii la cheltuielile efectuate pentru mia de tei producție marfă de 300.000 lei pe întreg anul, din care 100.000 lei pînă la 8 Mai UNOR REZULTATE ECONOMICE SUPERIOARE Caracteristica discuțiilor purtate în adunarea reprezentanților salariaților de la U.E.S.N. Fălticeni a fost analiza temeinică a activității de producție, însoțită de căutări care să garanteze materializarea angajamentelor, perfecționarea muncii. Colectivul unității a lansat o chemare la întrecere către toți forestierii din județ. Șeful sectorului Rîșca, Simion Popescu, a provocat la întrecere colectivele celorlalte sectoare, rostind, în numele colectivului pe care-1 conduce, cifre și cantități ce presupun cunoașterea rezervelor interne și hotărîrea de a le valorifica integral, Ioan Davidei, șeful sectorului de exploatare Moișa, Aurel Troscaru, șeful sectorului Dolhasca, i-au dat „replica", transpusă, de asemenea, în cantități, cifre. Fiecare a nominalizat căile pentru valorificarea grabnică a lemnului provenit din doborîturi de vînt, pentru menținerea de stocuri în diverse faze de lucru, pentru sortarea corespunzătoare a sortimentelor în depozite. Gheorghe Nistor, funicularist în pădurile de la Găinești, l-a chemat la întrecere pe colegul său, Gheorghe Rusu, de la Rîșca. Obiectivele întrecerii acestor doi fruntași în producție , realizarea unui număr sporit de tone kilometrice — indicator specific — și mărirea duratei de funcționare a mecanismului. Șeful sectorului de industrializare a lemnului Fălticeni a însoțit angajamentul colectivului pe care-l reprezintă cu chemarea la întrecere, adresată Fabricii de cherestea Rîșca. Asupra înfăptuirii obiectivelor incluse atît în angajamentele parțiale, cît și în cel global, pe unitate, nu există îndoieli. Cel puțin două argumente îndreptățesc afirmația , rezultatele cu care forestierii fălticeneni au încheiat anul 1970 și hotărîrea oamenilor de a-și perfecționa activitatea în toate compartimentele și la toate nivelele. Deși s-a lucrat în condiții diferite de anii obișnuiți, valorificarea doborîturilor de vînt însemnînd, înainte de MARIA FLOREA (Continuare în pagina a lll-a)