Zori Noi, august 1972 (Anul 25, nr. 7655-7680)

1972-08-01 / nr. 7655

PROT­ETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI NR. 7655 mărți 1 august 1972 4 PAGINI 30 BANI ^\­­­­­­­­­­­­­­­­^^^ V\­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­^^^^ :a\\\\vw­\\\\\­\\\\\v^^ I I in îreîmprire 4 iilei de 23 musti și 4 CELEI RE-4 UV-4 1­1­4 RIVERSARI 4 REPUBLICII I ACȚIONÎND IN SPIRITUL IDEILOR CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI CONSTRUCTORII RADAUTINI REALIZEAZĂ PREFABRICATELE DIRECT PE ȘANTIER La Șantierul de construcții­­montaj din Rădăuți, realizarea cu forțe proprii a prefabricate­lor — activitate deosebit de importantă, date fiind avanta­jele ei și a cărei necesitat­­e a fost subliniată preg­nant de către tovarășul Nicolae Ceaușescu în raportul prezen­tat Conferinței Naționale partidului­­— a fost organizată a încă din anul trecut. în pre­zent, această acțiune se desfă­șoară, din punctul de vedere al numărului ca și al tipurilor de elemente prefabricate ce se realizează, de la o perioadă la alta, pe un plan superior. De la începutul anului și pînă a­­cum, spre exemplu, la șantie­rul rădăuțean s-au executat di­verse elemente prefabricate, în proporție de peste 70 la sută din necesarul total. Iată cîteva exemple­: grinzi de diferite dimensiuni, stîlpi, buiandrugi, plăci, borduri, elemente pen­tru gard, fundații pahar, sem­i­­planșee. S-a reușit, astfel, să se asigure, pentru marea ma­joritate a obiectivelor aflate în construcție, aproape întreaga cantitate de elemente prefabri­cate necesare. —­ Pînă la organizarea acti­vității de realizare a prefabri­catelor la șantierul nostru —■ ne-a spus tovarășul Dimitrie Ursan, șeful șantierului rădău­­țean — întîmpinam, în anumite perioade, mari greutăți în im­primarea și menținerea unui ritm susținut de execuție a lu­crărilor și, implicit, în devan­sarea termenelor de punere în funcțiune a obiectivelor. Cau­za : neprimirea, uneori, la timp a prefabricatelor necesa­­­re. Pentru a înlătura aceste neajunsuri am hotărît să exe­cutăm singuri prefabricatele de care avem nevoie. Corelînd realizarea lor cu cerințele pro­cesului de producție, am reușit să asigurăm un ritm de execu­ție corespunzător la toate o­­biectivele, iar la unele dintre acestea, cum sînt : îngroșăto­ria de taurine, complexul D.C.A. și sala de gimnastică a Liceului nr. 2 din Rădăuți, să depășim prevederile planului privind stadiile fizice. — Ce alte avantaje prezintă această acțiune și în ce se concretizează ele ?­­— Mai întîi, eliminarea chel­tuielilor de transport care, după cum se știe, ridică mult prețul de cost. Apoi, elimina­rea încărcărilor și descărcări­lor, precum și a manipulărilor elementelor prefabricate de la gară la punctele de lucru care, pe lângă timp, necesită și chel­tuieli mari. De asemenea, prin confecționarea prefabricatelor pe șantierul propriu, se elibe­rează și utilajele de ridicat (în special automacaralele) folo­site la descărcarea vagoanelor în cazul cînd elementele nece­sare s-ar fi primit de la furni­zori. Totodată, se asigură re­zolvarea operativă a unor pro­bleme ce apar în procesul de producție. De exemplu, în pe­rioada mai — iunie a.c., la blo­cul de 103 garsoniere din Ră­dăuți, pentru a putea continua lucrările conform prevederilor, aveam nevoie de niște coșuri de ventilație. Nereușind să le procurăm pînă la acea dată, am hotărît — pentru a evita­ stagnările — să ie executăm pe șantier, din­ blocuri de simplu. Un alt avantaj, beton con­cretizat în însemnate econo­mii bănești, rezultă din faptul VASILE BOTUȘAN (Continuare în pagina a IlI-a) Reducerea consumului de metal și execuția cu precizie a fiecărei piese — obiective importante ale colectivului de muncă de la Uzina de utilaje și piese de schimb din Su­ceava — stau în atenția comunistului Florin Șiabu Foto . L. BURAC DIN CRONICA ENTUZIASTEI ÎNTRECERI SOCIALISTE IMPORTANTE ECONOMII ȘI BENEFICII Dorința comuniștilor, a­­ tuturor colectivelor de oameni ai muncii din u­­nitățile industriei locale ale județului nostru de a contribui cu toate forțele la înfăptuirea mobiliza­toarelor hotărîri ale Con­ferinței Naționale a par­tidului și de a asigura, astfel, condiții realizării sarcinilor optime ac­tualului cincinal în 4 ani și jumătate se materiali­zează, cu fiecare zi, în practică, mărturie fiind rezultatele bune obținute în toate sectoarele de ac­tivitate. Preocupați de folosirea deplină a capa­cităților de producți­e și a timpului de lucru, de­­punînd eforturi sporite pentru găsirea celor mai bune căi de valorificare superioară a resurselor locale, de diversificare a gamei de produse potri­vit cerințelor și exigen­țelor consumatorilor, lu­crătorii din acest impor­tant sector de activitate adaugă, la succesele ob­ținute, noi și însemnate realizări. Pe lingă înde­plinirea și depășirea sar­cinilor de plan la produc­ția fizică și valorică, bi­lanțul de pînă acum in­dică și dobîndirea unor importante economii, concretizate în reducerea prețului de cost al pro­ducției marfă cu 695.000 lei, a cheltuielilor de producție cu 3.500.000 lei, a cheltuielilor la 1000 lei producție mar­fă, cu 17 lei și în ob­ținerea de beneficii peste plan, în sumă de 1.690.000 lei. A­NI CU FONDURILE FIXE EXISTENTE. = PRODUCȚII M­U MARI ~ VALORIFICAREA DEPLINĂ A REZERVELOR -atenția Întregului colectiv Tovarășul inginer Dumitru Ulian, directorul unității pen­tru mecanizarea transporturilor forestiere din Gura Humorului (U.M.T.F.), relatîndu-ne despre rezultatele înregistrate în pri­mul semestru al anului, s-a a­­rătat nemulțumit de depășirile de plan înregistrate, deși aces­tea nu erau de neluat în sea­mă, argumentînd că există încă mari rezerve care,­­ valorifica­te, ar duce la creșterea benefi­ciilor, sporirea productivității fizice pe autovehicul și redu­cerea prețului de cost. Trecînd repede peste faptul că planul producției valorice a fost în­deplinit în proporție de 119,4 la sută, interlocutorul nostru a insistat mai mult asupra productivității, indicator la­ care planul se depășise numai cu 2 la sută. Dar să-i dăm cu­vântul. — Productivitatea de 102 la sută s-a obținut printr-o depă­șire cu 7 procente a coeficien­tului planificat de utilizare a parcului și prin sporirea cu 8 procente a aceluia de utilizare a capacității autovehiculelor. Parcursul mediu zilnic (P.M.Z.), cel de-al treilea indicator, care intră în componența producti­vității fizice a autovehiculelor, a fost îndeplinit în proporție de numai 92 la sută. Deși pri­mii doi indicatori — C.U.P. și C.U.C. — dovedesc o activita­te intensă și că, zilnic, am a­­vut pe traseu mai multe auto­vehicule decât numărul plani­ficat, iar volumul mărfurilor transportate a fost mai mare decât cel stabilit, totuși nu s-a realizat indicatorul „parcursul mediu zilnic". Staționarea au­tovehiculelor, peste limitele admise, la rampele de încărca­re și, mai ales, la descărcare — la beneficiarii noștri,­­ care sunt unitățile de exploatare și industrializare a lemnului, fa­bricile de cherestea și de mo­bilă din județ — a fost prin­cipala cauză a acestei rămîneri în urmă. Autovehiculele uni­tății s-au aflat în exploatare peste 500.000 ore, , staționările la rampele de încărcare - des­cărcare reprezentând 260.000 ore. La U.E.S.S. Fălticeni au staționat­­ 67.000 ore, la­­ Vatra Dornei — 58.000 ore, la Câmpu­lung Moldovenesc­—52.000 o­re, iar la unitățile similare din Gura Humorului și Rădăuți — 45.000 și, respectiv, 40.000 ore.­­ Acestea sunt, deci, impor­tante rezerve de­­ creștere a producției și productivității muncii. Cum vă propuneți să acționați în viitor pentru ca ele să fie pe deplin folosite ? — Documentele Conferinței Naționale a partidului zează că în transporturi preci­tre­buie să se acționeze mai hotă­rît pentru folosirea integrală a capacităților mijloacelor de transport și reducerea costuri­lor­ de transport, introducerea pe scară largă a paletizării și DUMITRU MIRON (Continuare in pagina a III-a) Contribuind la strînsul recoltei din unități agri­cole din sudul țării, me­canizatorul Vasile Hriț, de la S.M.A. Șcheia, și-a îmbogățit experiența a­­cumulată, acum luînd parte activă la termina­rea acestei lucrări in C.A.P. Șcheia Întîlnirea prietenească a conducătorilor unor partide comuniste și muncitorești La 31 iulie 1972, în Crimeea a avut loc o întîlnire a condu­cătorilor partidelor comuniste și muncitorești din țările so­cialiste, aflați intr-o scurtă va­canță în Uniunea Sovietică. La întîlnire au participat: T. Jiv­­kov, prim - secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Con­siliului de Stat al R. P. Bulga­ria, G. Husak, secretar general al C.C. al P. C. din Ceho­slovacia, E. Honecker, prim - secretar al C.C. al P.S.U.G.,­­I. Țedenbal, prim - secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim - se­cretar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar­ general al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, J. Kadar, prim - se­cretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgor­­nîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul întîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii privind desfășurarea construc­ției socialiste și comuniste dezvoltarea continuă a colabo­ri­zării multilaterale a statelor socialiste. Au fost discutate, de asemenea, probleme internațio­nale actuale. întîlnirea conducătorilor par­tidelor comuniste și muncito­rești s-a caracterizat printr-o deplină înțelegere reciproca și unitate de vederi în toate pro­blemele discutate și s-a desfășu­rat într-o atmosferă cordială, prietenească. La întîlnire au participat: K. F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blazov, acti­vist cu funcție de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P. C. Bulgar, C. Mi­­tea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comi­siei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S. a oferit o masă în onoarea participanților la întîlnire. O nouă mărturie a preocupării partidului și statului pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale populației De la 1 septembrie a.c., salariul tarifar minim se stabilește la 1000 lei lunar Ca urmare a celor h­otă­­rite de Conferința a Partidului Comunist Național­ Român cu privire la majorarea salari­ilor, Consiliul de Miniștri a a­­doptat o hotărîre în care se prevăd următoarele : 1. — Cu începere de la 1 sep­tembrie 1972, salariul tarifar minim se stabilește la 1 000 lei lunar, cu o creștere de 25 la sută față de salariul tarifar mi­nim de 800 lei stabilit în luna mai 1970. Salariile tarifare lunare în­tre 801 și 1 000 lei se vor ma­jora în medie cu circa 13,2 la sută, în mod diferențiat, pe grupe de salarii tarifare, pre­­văzîndu-se creșteri mai ridicate pentru personalul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de sala­rii vor beneficia un număr de circa 1.160.000 salariați. 2. — Pentru a se putea asi­gura diferențierea în continua­re a salariilor tarifare in port de gradul de calificare la­a personalului, chiar și în pe­rioada de trecere de la actuala majorare a salariilor mici la majorarea prevăzută pentru anul 1973 pentru toate celelal­te salarii, se vor aduce unele corecturi la salariile între 1­000 — 1­180 lei, urmînd ca majo­rarea propriu-zisă a salariilor acestei categorii de personal, precum și pentru restul salaria­ților să se facă, pentru prima etapă din cincinal, în anul 1973. 3. — In scopul aplicării pre­vederilor acestei hotărîri, se va aloca, pentru perioada 1 septembrie — 31 decembrie 1972, un fond de salarii mentar de 1 130 milioane supli­ței, ceea ce reprezintă,­­a unui an întreg, un fond nivelul su­­plimetar de 3 390 milioane lei. 4. — Salariații care, ca urma­re a majorării sau corectării sa­lariilor tarifare, vor avea sa­larii tarifare ce vor depăși pla­fonul de salariu în raport cu care se acordă transportul gra­tuit, vor beneficia în continua­­re de acest drept, la condițiile stabilite anterior aplicării a­­cestei hotărîri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1.800 lei la 2.200 lei venit lunar net al ambilor părinți, pentru acordarea bur­selor în învățămîntul de cultu­ră generală și de artă, precum și din institutele pedagogice de învățători și educatoare, și de la 2 100 lei la 2 500 lei pentru acordarea burselor în învăță­­mîntul superior.­­­­Majorarea salariului tarifar minim pe economie și creșterea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului și statului pentru îmbunătățirea condițiilor de trai materiale și culturale ale populației. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oameni ai muncii la realizarea și depășirea sarcinilor decurg din documentele care a­­probate de Conferința Națio­nală a Partidului Comunist Ro­mân din 19-2! iulie 1972 cu pri­vire la îndeplinirea înainte de termen a prevederilor actualu­lui cincinal, la creșterea rit­mului de dezvoltare economico­­socială a Republicii Socialiste România. ÎN CAMPANIA DE RECOLTARE In locul apatiei, văicărelilor - măsuri ferme, responsabile! Duminică. Sfîrșit de iulie. Cuptorul solar prăjește cîmpii­­le, răscoace grînele. Pericolul risipei este prezent, fără drept de tăgadă. Analizâld, recent, stadiul re­coltării pâioaselor, biroul comi­tetului județean de partid a­ in­dicat sarcini precise, acordînd, totodată, sprijinul necesar pen­tru urgentarea lucrărilor. Era fi­resc ca, din partea tuturor con­ducerilor unităților agricole, cadrelor tehnice agricole, ape­a­lului călduros să i se răspun­dă cu un spor de interes, de dă­ruire și răspundere în muncă. Constatările de pe teren, însă, ne-au demonstrat că aceste fru­moase calități omenești nu ac­ționează pretutindeni, ba, dim­potrivă, pe alocuri dăinuie încă învechita mentalitate de a tără­găna lucrările de strîngere a cerealelor pînă pe la începu­tul toamnei. Sosim la Ilișești, la ora 9,30. Forțele sunt dirijate spre­ zonele „Corjan" și „După deal“, unde există o mare suprafață cu grîu. In general, eforturile sunt dem­ne de remarcat. Cooperatorii au cosit, cu mult spor, o parte din lanurile îmburuienite. Mai sunt nerecoltate 108 ha., dintre care 75 ha,­cu mijloace meca­nice. Transportul recoltei va începe a doua zi. Sunt asigurate două autocamioane și două tractoare, dintre care unul are o remorcă în plus. Se evaluea­ză producții bune. La baza de recepție s-a transportat puțin, pentru că treieratul în plin va începe marți. Totuși, președintele C.A.P., George Grosaru, și inginerul șef, Ioan Cărăbuț, sunt foarte optimiști. Se bazează pe cele cinci com­bine (o „Glorie“, 3 C-3 și una C-1). Am dori ca acest senti­ment al dumnealor să se acorde cu un ritm de lucru mai­­ vioi. Il laudă pe șeful sectorului de mecanizare, Constantin Mănăs­­tireanu. De acord, dar nu ne pu­tem opri să întrebăm : — Combina „Gloria" a stațio­nat mult timp (știrea ne-a fost oferită de tovarășul Mihai Gu­­șiev, activist al comitetului ju­dețean de partid) și­ sâmbata a lucrat sub randament, din cau­za unui șurub. — Așa-i, se mai îm­tîmplă astfel de stagnări, ne spune pre­și­ședintele. Stroești. Suprafețele cu păioa­­se sînt destul de mari: 455 ha., dintre care 380 cu grîu. Din cauza îmburuienirii, o bună parte din recoltare s-a făcut manual. In condițiile respecti­ve, mijloacele mecanice trebu­iau utilizate pe porțiunile cu­rate. Că nu s-a­ întîmplat așa ne-o confirmă tovarășul Vasile Lupu, secretarul comitetului co­munal de partid : — Ritmul recoltării este foar­te nemulțumitor, din cauza de­selor defecțiuni ce se ivesc la mașini. Priviți, această combi­nă s-a defectat de azi diminea­ță. Nici acum nu este repara­tă. Stăm de vorbă cu șeful sec­ției de mecanizare, Ioan Pujină. — De ce natură este defecți­unea pentru ca să necesite atita timp de stagnare ? — S-a rupt suportul da la grupul conic. Este vorba de o sudură. Am anunțat atelierul de reparații de la S.M.A. Ili­­șești, dar nici acum, în jurul prînzului, nu a venit cineva. Ieri, la ora 12, s-a defectat o presă de balotat. Era necesar să înlocuim acele. Nu le-am pu­tut ridica, din cauză că maga­zinerul a lipsit toată ziua de la sediu. Eu nu știu... ce­ se intim­, plă acolo la stațiune, că nu-i lucru bun ! — Și defecțiunea cine o re­mediază ? — Ne-am hotărît s-o facem la C.A.P. Am și trimis după me­canic. E limpede că reparația s-ar fi putut efectua urgent, cu mij­loace locale, dacă nu s-ar fi spe­rat în sprijinul atelierului sta­țiunii. Dar subunitatea aceas­ta oferă numai „ofuri“, după cum se exprimă Dumitru Vălea­­nu, președintele C.A.P.: — Trei prese avem în dotare, dar nici una nu funcționează birie. Ieri, îndată ce s-a făcut proba după reparație la una din acestea, alta s-a stricat. O mașină se află la ate­lier, pentru remedieri, încă de anul trecut. Nu am efectuat de­cât 4 ha. de arături, din cauză că aceste utilaje nu ne spriji­nă la eliberarea grabnică a te­renului. Cooperatorii vin la lu­cru, cu toată bunăvoința, însă sunt obligați să stea în aștep­tare. Alte necazuri, pornite toc­mai din dezinteresul celor plă­tiți să sprijine activitatea de mecanizare a agriculturii, ne sunt comunicate de inginerul șef al C.A.P., Constantin Mihai: — Vă miră ritmul lent al re­coltării lată și alte cauze ce-l determină : în primăvară, ni s-a luat cea mai bună­ combină „C—3", pe motiv că ni se dă o „Glorie". Am pierdut mașina, dar cealaltă n-a mai sosit. Este interesant de aflat, că două combine de ultimul tip au fost date la C.A.P. „Ciprian Porum­­bescu". Asta nu mai înseamnă o repartiție judicioasă a forțe­lor de mecanizare! Dacă am expediat cam puțin în baza, a­­ceastă situație se datorează și altor deficiențe : noi trebuie să selectăm întreaga cantitate de VICTOR MICU (Continuare în pagina a II-a) VIIII • La Salonul interna­țional al invențiilor de la Brno — R. S. Cehoslova­că, juriul concursului acordat recent țării noas­­­tre Medalia de Aur pen­tru invenția „Procedeu, instalație și soluție pen­tru lipirea aluminiului la radiatoarele auto“ — creație a unui colectiv de la Fabrica de radiatoa­re și cabluri din Brașov. De asemenea, standul României a primit Diplo­ma de onoare a Salonului pentru nivelul tehnic și modul de prezentare a invențiilor. "1 " Luni seara, au în­ceput pe litoral manifes­tările cultural - artistice înmănunchiate sub gene­ricul „Serbările mării". A treia ediție a aces­tei ample acțiuni cultu­rale antrenează peste 4 000 de artiști niști și amatori, profesie­care prezintă programe pen­tru turiștii români și străini aflați în vacanță la mare.

Next