Zori Noi, martie 1973 (Anul 26, nr. 7834-7860)

1973-03-01 / nr. 7834

Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII NR. 7834 | joi 1 martie 1973 | 4 PAGINI 30 BANI PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Miercuri, 28 februarie 1973, au început lucrările Plenarei Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român. Deschizînd lucrările ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al P.C.R., a propus următoarea ordine de zi, care a fost adoptată în unanimitate : 1. Informări privind aplicarea măsurilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, referitoare la pregătirea condi­țiilor necesare îndeplinirii și depășirii planului pe 1973. Vor pre­zenta informări: Consiliul de Miniștri, Secretariatul C.C. al P.C.R., precum și o serie de ministere și comitete județene de partid. 2. Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și So­ciale a României. 3. Proiectul de Lege cu privire la înființarea, organizarea și funcționarea Curții Superioare de Control Financiar.­­ 4. Proiectul de Decret privind înființarea și funcționarea Con­siliului pentru problemele organizării economico-sociale. 5. Propuneri de modificare a Legii nr. 9/1968 pentru dez­voltarea construcției de locuințe, vînzarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea de case proprietate personală de odihnă sau turism. 6. Propuneri de modificare a Legii nr. 10/1968 privind admi­nistrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre pro­prietari și chiriași. 7. Proiect de Hotărire cu privire la îmbunătățirea organizării și retribuirii muncii în agricultură. 8. Măsuri privind reducerea numărului cadrelor de conducere și îmbunătățirea structurii organizatorice la ministere, centrale și organizații economice. 9. Proiectul de Hotărîre cu privire la dezvoltarea continuă a educației fizice și sportului, informare cu privire la principalele concluzii asupra activității de educație fizică și sport. 10. Informare cu privire la activitatea internațională desfă­șurată de Partidul Comunist Român și statul român în anul 1972. Prezintă informări Secretariatul C. C. al P. C. R. și Consiliul de Miniștri. Potrivit hotărîrii plenarei din noiembrie 1972, reconfirmată și de actuala plenară, la lucrări participă ca invitați, membrii gu­vernului și conducători ai organelor centrale de stat și obștești; secretarii pentru problemele economice ai comitetelor județene de partid; prim-vicepreședinții consiliilor populare județene; direc­tori ai centralelor economice ; directori și secretari ai comitetelor de partid din mari întreprinderi industriale ; directori ai institute­lor de cercetări și proiectări; directori ai întreprinderilor de co­merț exterior; redactori-șefi ai presei centrale. Problemele supuse spre dezbatere plenarei au fost analizate și de următoarele comisii permanente ale Comitetului Central al P.C.R.: Comisia pentru problemele economice ; Comisia pentru problemele muncii organizatorice, de cadre, activității organelor de stat și formelor obștești de participare a maselor la conducerea societății; Comisia pentru problemele de agricultură, silvicultură și industria alimentară; Comisia pentru relații internaționale. In legătură cu împlinirea unui sfert de veac de la realizarea unității organizatorice și politice a clasei muncitoare din România, Comitetul Central a consacrat ședința plenară de ieri sărbătoririi solemne a acestui eveniment de însemnătate istorică pentru edifi­carea socialismului în țara noastră. In acest cadru, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Plenara Comitetului Central își continuă lucrările joi, 1 martie. Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși, Plenara Comitetului Central are loc la cîteva zile de la împlinirea unui sfert de veac de la unul din marile mo­mente ale istoriei noastre re­voluționare : realizarea unită­ții organizatorice și politice a clasei muncitoare și crearea partidului ei unic, marxist-le­­ninist. Ținînd seama de im­portanța excepțională pe care a­ avut-o pentru lupta politi­că a proletariatului, a între­gului nostru popor, pentru transformarea revoluționară a societății și victoria socialis­mului în România, consider potrivit să evocăm acest eve­niment, în mod solemn, î­n ca­drul plenarei de astăzi. Crearea Partidului Comunist Român­ a fost rezultatul unui proces istoric obiectiv, al par­ticularităților dezvoltării noas­tre sociale, al luptei revolu­ționare a celor ce muncesc din România, al maturizării politi­co - ideologice , a clasei mun­citoare și al creșterii rolului ei în viața politică a țării. Li­chidarea sciziunii din rînduri­­le mișcării muncitorești, rea­lizarea unității politice și or­ganizatorice a proletariatului, crearea unui puternic partid politic de avangardă în sta­re să­ conducă lupta tuturor celor ce muncesc împotriva exploatării și asupririi, pentru libertate­ și dreptate socială, a fost un vechi deziderat al militanților revoluționari, al luptătorilor pentru progres social din România. Intrînd în arena luptelor sociale împo­triva regimului burghezo-mo­­șieresc, clasa muncitoare simțit încă de la început ne­a­voia de a-și strînge rîndurile și de a acționa mnită pentru împlinirea misiunii istorice ce-i revenea în crearea nou­lui destin al poporului român. Aspirația spre unitate s-a a­­firmat cu deosebită tărie, în special în momentele grele ale luptei revoluționare, în perioa­dele de înfruntare deschisă cu clasele exploatatoare, pentru salvgardarea libertăților și drepturilor vitale ale celor ce muncesc, pentru interesele su­preme ale națiunii. In numeroase acțiuni de clasă, în marile lupte sociale și politice împotriva patroni­lor, a regimului burghezo­­moșieresc s-a înfăptuit, frontul unic de jos, s-a realizat o co­laborare strî­nsă între comu­niști și socialiști, între orga­nizațiile sindicale, pe o plat­formă politică comună. Aceas­tă colaborare s-a accentuat în preajma celui de-al doilea război mondial, în lupta anti­fascistă, împotriva dictaturii antonesciene, a înrobirii țării de către Germania nazistă și a războiului antisovietic. Lup­ta împotriva războiului, rezis­tența împotriva politicii fas­ciste au impus dezvoltarea tot mai largă a acțiunilor unite ale mișcării muncitorești, con­lucrarea tot mai strînsă a Par­tidului Comunist cu Partidul Socialist și Social - Democrat. In condițiunile dezvoltării activității revoluționare, ale luptei patriotice, antifasciste, din România, în momentul în care se punea problema unor schimbări radicale, de impor­tanță istorică in viața poporu­lui nostru, cînd erau la ordi­nea zilei pregătirea și organi­zarea insurecției armate na­ționale antifasciste în vederea răsturnării dictaturii milita­ră - fasciste, pentru ieșirea României din războiul antiso­vietic, întoarcerea armelor îm­potriva Germaniei fasciste alăturarea țării de forțele alia­și­te antifasciste s-a pus cu deosebită stringență realizarea o mai fermă a unității de acțiu­ne a clasei muncitoare. Toc­mai această necesitate impe­rioasă a făcut ca în aprilie 1944 să fie realizat Frontul U­­nic Muncitoresc între Partidul Comunist Român și Partidul Social - Democrat, în jurul că­ruia s-au coalizat apoi, într-un timp extrem de scurt, toate forțele democratice, patriotice, antifasciste ale întregului po­por, în vederea asaltului de­cisiv împotriva dictaturii mi­­litaro - fasciste și­ a cotropito­rilor germani, pentru salvarea națională. Realizarea acestui front larg, al cărui nucleu l-a constituit clasa muncitoare u­­nită, a fost condiția sine qua non a victoriei actului istoric de la 23 August 1944, premisa eliberării țării în condițiile fa­vorabile ale victoriilor strălu­cite obținute de armata so­vietică, de celelalte forțe ale coaliției antihitleriste. Frontul Unic Muncitoresc a continuat să joace un rol esen­țial și în perioada care a ur­mat eliberării țării, în unirea eforturilor clasei muncitoare, ale întregului popor pentru participarea la războiul anti­hitlerist, în vederea elibe­rării totale a României zdrobirii definitive a Germa­ni­niei hitleriste, pentru desfă­șurarea victorioasă a marilor bătălii politice în vederea de­mocratizării țării, înfrîngerii împotrivirii claselor exploata­toare și izolării partidelor po­litice reacționare, pentru cu­cerirea puterii în stat și trans­formarea pe cale revoluționa­ră a societății românești, în focul acestor lupte aprige s-a întărit și consolidat tot mai puternic unitatea de acțiune a clasei muncitoare, a comuniș­tilor și social - democraților. Această unitate se manifesta atît în marile acțiuni politice de masă care au avut loc în perioada respectivă, cît și în cadrul guvernului democratic instaurat la 6 martie 1945, în care clasa muncitoare avea ro­lul conducător. Pe măsura adîncirii proce­sului revoluționar, a cuceririi de noi poziții de către masele populare, de către forțele de­mocratice, a devenit tot mai imperioasă necesitatea reali­zării unității organizatorice și politice a clasei muncitoare — forța socială de bază a socie­tății. Aceasta condiționa în­săși îndeplinirea de către cla­sa muncitoare a mărețului rol pe care era chemată să-l joace în România, rolul de clasă conducătoare în lupta pentru lichidarea definitivă a exploa­tării omului de către om, în marea operă de edificare a noii orinduiri sociale — orîn­­duirea socialistă. Mersul ferm al poporului pe acest drum fă­cea absolut necesară crearea unui partid unic al clasei muncitoare, ca detașament de avangardă, revoluționar, capa­bil să unească în jurul său toate forțele națiunii în noua perioadă istorică în care avea să intre România. După cum se cunoaște, în procesul desfășurării luptei re­voluționare, al conlucrării dintre partidele comunist și social - democrat, dintre re­prezentanții acestora, au avut loc largi contacte și, în practi­că, s-a trecut la constituirea și realizarea unor organizații po­litice unice ale clasei munci­toare, cu conducere unică. A­­ceasta s-a concretizat pînă la urmă într-o hotărîre comună a conducerii celor două partide și în elaborarea unei platfor­me care a fost dezbătută și a­­doptată în cadrul organizații­lor partidelor respective și în procesul constituirii, jos, în organizațiile unice. In aceste condițiuni a avut loc, la 21 februarie 1948, Con­gresul de unificare, care a consfințit de fapt realitatea din țară, revenindu-i sarcina de a proclama în mod public și solemn unificarea celor (Continuare în pagina a II-a) M­ărțișor Astfel de ghiocei decit cei cu care ne-au obișnuit prim­ăve­­rile au venit să se așeze pe u­­merii curați ai țării. Dar man­tia imaculată a zăpezii de azi ne duce cu girului, în acest în­ceput limpede de martie, puterea cea mare de germina­la­re a pămintului, la sevele care clocotesc în adine și vor mugure și rod, ureîndu-se ca în tulpini chemate de soare și de oameni. Numele sonor al lunii acesteia de primăvară, care a­­rată acum ca un brad împodo­bit, se va înfiora peste puțin de adieri calde, chem­ate să to­pească albele colane de nea și să le prefacă în floare ade­vărată, în miresme și culoare pe care ochiul le va citi ca pe o odă închinată regenerării. Peste toate, așteptarea omului și veghea sa ca rinduielile ano­timpului celui tînăr să nu schimbe, ca uneltele să înflo­se­rească la atingerea m­îinilor, își pun pecetea, eliberînd un cin­­tec abia perceptibil acum, din care va irumpe în cascade so­nore cirul soarele și primăva­ra vor birui. Nicicînd, însă, ci­clul cel mare al muncii nu s-a oprit în viața acestui statornic și harnic popor, iată tempera­turile cele înalte topind meta­lele, iată căderile acele mari de vîrtejuri ce cresc lumină, ful­gerele zămislite în laboratoare care niciodată nu-Și află popas sau­ odihnă. Și iată, peste ele, înălțată făptura de ziditor a omului, constructor... al socialis­mului, al propriei sale fericiri. Există un străvechi obicei ro­mânesc de a celebra prin mari dezlănțuiri de bucurie primă­vara, fiecare ipostază a ei. Anul în care am pățit are un chip nou, înnobilat de efortu­rile întregului popor hotărît, la chemarea partidului, să înfăp­tuiască cincinalul înainte de termen, toate zilele sale vor avea în miezul lor ceva din e­­xuberanța tinerească, din efer­vescența și culorile primăverii. Suceava, meleag de culoare și cîntec, întinsă între crestele Călimanilor și livezile nesfîrși­­te ale Fălticenilor, poartă înti­părită pe frontispiciul său [UNK] vo­ința nestrămutată a noastră, a tuturor, de a-i adăuga zi de zi ho­i și noi frumuseți. Primăva­ra de azi va deveni astfel poartă deschisă spre primăve­ o zile de mâine ale României so­cialiste. MARCEL MUREȘEANU REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 3 Suceava, str. Tipografiei nr. 1» Redactor șef — 14723 Redactor șef adjunct — 12927 Secretariatul de redacție — 10388 Industrie, viața de partid — 10825 Cultură, informații — 10726 Agrară, administrație — 12888 Construcție de stat, scrisori și corespondenți —1­­3824 PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Miercuri, 28 februarie 1973, a avut loc Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliului Național al F.U.S. Plenara a dezbătut și aprobat hotărî­­rea privind perfecționarea activității creșterea rolului consiliilor Frontului Uni­și­tății Socialiste în viața social - economi­că a țării. Hotărîrea adoptată va fi dată publicității. Plenara a aprobat cererile de aderare la Frontul Unității Socialiste a Consiliului Național pentru Apărarea Păcii, Asociației generale a vînătorilor și pescarilor sportivi și Asociației crescătorilor de albine. Ca urmare a modificărilor în condu­cerea unor organizații care alcătuiesc Frontul Unității Socialiste, pe baza reco­mandărilor făcute de organizațiile respec­tive, plenara a aprobat următoarele schim­bări în componența Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste și a Birou­lui Executiv :­­ Au fost cooptați ca membri ai Consiliului Național următorii tovarăși: Dumitru Bălan, președintele Consiliului județean Brăila al Frontului Unității So­cialiste, Ștefan Mocuța, președintele Con­siliului județean Cluj al Frontului Unită­ții Socialiste, Iulian Ploștinaru, președin­tele Consiliului județean Mehedinți al Frontului Unității Socialiste, Ion Catrines­­cu, președintele Consiliului județean Pra­hova al Frontului Unității Socialiste, Al­­dea Militaru, președintele Uniunii Națio­nale a Cooperativelor Agricole de Produc­ție, Corneliu Mănescu, președintele Grupu­lui român al Uniunii Interparlamentare.­­Continuare in pagina a IlI-a) Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU După cum este cunoscut, de la constituirea Frontului Uni­tății Socialiste au fost luate un șir de măsuri în vederea lăr­girii atribuțiilor organismelor sale, astfel încît consiliile frontului să-și poată îndeplini în condițiuni cît mai bune ro­lul și sarcinile ce le revin în viața noastră socială și po­litică. S-au obținut, desigur, o se­rie de rezultate bune în acti­vitatea desfășurată de F.U.S. Dar, trebuie să spunem des­ chis că aceste rezultate nu sunt încă pe măsura așteptări­lor și a posibilităților pe care le au consiliile Frontului Uni­tății Socialiste. Consiliile reu­șesc încă în insuficientă măsu­ră să coordoneze și să unească eforturile tuturor organizații­lor componente. Din această cauză există încă multe para­lelisme, se desfășoară aceleași activități pe diferite linii, în timp ce unele probleme rămîn nesoluționate. De aceea, în proiectul de hotărire prezentat Plenarei Consiliului Național al Frontului Unității Socialis­te se are în vedere lărgirea în continuare a atribuțiilor și creșterea rolului Consiliului Național, al consiliilor Frontu­lui Unității Socialiste de la toate nivelele. în primul rînd, se are în vedere creșterea a­­cestui rol în direcția coordonă­rii, pe diferite domenii, a ac­tivității desfășurate de organi­zațiile componente ale frontu­lui. In momentul de față tre­buie să punem îndeosebi ac­centul pe soluționarea unor probleme obștești, a unor pro­bleme edilitare, a problemelor legate de ridicarea nivelului de trai. Se impune o folosire mai bună a forțelor organiza­țiilor componente pentru în­făptuirea programului trasat de Conferința Națională partidului în vederea dezvol­a­tării generale a economiei și ridicării bunăstării materiale și spirituale a oamenilor muncii. In al doilea rînd, se are în vedere o mai bună coordona­re a controlului obștesc. Exis­tă acum, în această privință, o hotărîre, s-au constituit comisii care și-au început ac­și­tivitatea. Probabil, în cursul a­­cestui an va trebui să facem o analiză a rezultatelor obți­nute în această privință, stabi­lind ce trebuie făcut în conti­nuare pentru ca organismele din domeniul controlului ob­ștesc să-și îndeplinească în mai bune condițiuni rolul pe care-l au. Punem un accent deosebit pe coordonarea activității e­­­­ducative și culturale de masă, ținînd seama că, practic, toa­te organismele și organizațiile din cadrul Frontului Unității Socialiste au astfel de preocu­pări, desfășoară, într-un fel sau altul, activitatea în acest domeniu. Este de înțeles că pentru a ridica eficiența ac­tivității educative, în concor­danță cu hotărîrile Plenarei Comitetului Central din fembrie 1971, este necesar ne­să coordonăm mai bine și să u­­nim, pe baza unui program u­­nitar, eforturile tuturor facto­rilor care concură la formarea omului nou, la lărgirea ori­zontului general de cunoaștere al poporului nostru. Consider că aceasta trebuie să consti­tuie o preocupare mult mai accentuată decît pînă acum a consiliilor Frontului Unității Socialiste, inclusiv a Biroului Executiv al Consiliului Națio­nal. De altfel, există și o co­misie în această privință — comisia pentru răspîndirea științei și culturii — și va tre­bui realmente să dăm un im­puls mai puternic acestei ac­tivități de primă importanță pentru Frontul Unității Socia­liste. în această privință aș dori să menționez necesitatea (Continuare în pagina a II-a) CHEMAREA Conferinței județene a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare comunale către toți locuitorii comunelor județului Suceava Participanții la Conferința județeană — secretarii comitetelor de partid și pre­ședinții consiliilor populare comunale, conducători ai unităților socialiste de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, ai instituțiilor de cultură și învățămînt din județ — au analizat cu înaltă responsa­bilitate modul în care se înfăptuiesc ho­tărîrile Congresului al X-lea și ale Con­ferinței Naționale a partidului, sarcinile reieșite din cuvîntările tovarășului Nicolae Ceaușescu privind conducerea activității politice, economice și sociale la nivelul comunelor, stabilind, în același timp, direcțiile asigurării progresului con­tinuu, multilateral al tuturor satelor su­cevene. Conferința dă o înaltă apreciere acti­vității desfășurate de organizațiile de partid, consiliile populare comunale, de către toți oamenii muncii de la sate pentru îndeplinirea sarcinilor ce le-au revenit in anul 1972, succeselor dobîndite, care con­firmă justețea măsurilor luate de condu­cerea partidului și statului pentru per­fecționarea conducerii vieții economice și sociale, demonstrează că organizațiile de partid își îndeplinesc în mod corespunză­tor rolul de conducător politic, de polari­zator al tuturor forțelor din comune, evi­dențiază abnegația, priceperea și hărni­cia cu care locuitorii satelor transpun în viață mărețul program al partidului de e­­dificare a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Rezultatele de pînă acum evidențiază, de asemenea, existența unor importante rezerve în toate localitățile, necesitatea și posibilitatea punerii lor în valoare prin eforturile unite ale tuturor celor ce muncesc la sate. Desfășurându-și lucrările într-o atmos­feră de puternică efervescență politică, de intensă mobilizare a energiilor creatoa­re și de totală angajare a întregului po­por pentru înfăptuirea obiectivului ma­jor stabilit de partid — îndeplinirea îna­inte de termen a planului cincinal —. Conferința județeană a secretarilor comi­tetelor de partid și președinților consiliilor populare comunale adresează țăranilor, bărbați și femei, tineri și vîrstnici, meca­nizatorilor, specialiștilor, tuturor oameni­lor muncii din satele județului nostru che­marea patriotică de a nu precupeți nici un efort pentru îndeplinirea înainte de ter­men a prevederilor actualului cincinal, pentru realizarea și depășirea planului economico - social în profil teritorial pe anul 1973 și a angajamentelor asumate în adunări, în sesiunile consiliilor populare ca răspuns la chemarea la întrecere lan­sată de Consiliul popular al comunei Stoi­­cănești. Militînd și mai susținut pentru tradu­cerea în viață a prevederilor Rezoluției primei Conferințe pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare comunale. Conferința noastră județeană cere tuturor comitete­lor de partid și consiliilor populare comu­nale să acorde un sprijin mai concret și eficient unităților agricole din raza lor de activitate, să asigure respectarea riguroasă a prevederilor planului de stat și a legilor ce reglementează activitatea în acest do­meniu al economiei, să mobilizeze toți lo­cuitorii la executarea la timp, de calitate corespunzătoare, a lucrărilor de pregătire a terenului, semănat, întreținere­a cultu­rilor, recoltarea, transportul și depozitarea produselor. (Continuare în pagina a II-a)

Next