Zori Noi, octombrie-decembrie 1977 (Anul 30, nr. 8722-8800)

1977-10-01 / nr. 8722

Anul XXXII Nr.8722| sîmbătă 1 octombrie 1977 {4 pagini 30 bani AN\\\\\\\\\VS\V PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID Ieri a avut loc plenara co­mitetului județean de partid, la lucrările căreia au parti­cipat, ca invitați, membrii co­mitetului executiv al consi­liului popular județean, apa­ratul comitetului județean de partid, secretarii comitetelor comunale de partid, cadre din conducerile organelor județene de stat, de masă și obștești, conducători ai organelor agri­cole, organizațiilor economice județene și de specialitate cu profil agrar, ai unităților a­­gricole de stat și cooperatiste din județ.. Lucrările plenarei au fost deschise de tovarășul Alexan­dru Iliescu, prim-secretar al comitetului județean de par­tid, care, în numele biroului comitetului județean de par­tid, a propus următoarea or­dine de zi, adoptată în unani­mitate : 1. Raport privind preocupa­rea organizațiilor de partid și a conducerilor unităților agri­cole de stat și cooperatiste pentru înfăptuirea prevederi­lor programelor județene de creștere a producției agricole vegetale și animale, în spiri­tul sarcinilor reieșite din ex­punerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Congresul țără­nimii . 2. Aprobarea programelor pentru creșterea producției de cartofi, legume, fructe, sfeclă de zahăr, in și cânepă, masă verde pe pajiști, lapte de vacă, executarea lucrări­lor de îmbunătățiri funciare și gospodărirea apelor pe anul 1978 ; 3. Convocarea Conferinței extraordinare a Organizației județene de partid Suceava și aprobarea componenței pri­vind constituirea acesteia. Raportul la primul punct al ordinii de zi a fost prezentat de tovarășul Gheorghe Aca­­trinei, secretar al comitetului județean de partid. Pe marginea raportului și a programelor supuse dezbaterii au luat cuvîntul tovarășii Constantin Alexei, președin­tele C.A.P. Calafindești, Teo­dor Nițu, directorul CIFPCA Suceava, Mihai Sandu, pre­ședintele C. A. P. Dumbră­­­­veni, Constantin Păcuraru, directorul I.A.S. Suceava, A­­lexandru Bordeianu, directo­rul întreprinderii de in și cî­­nepă Suceava, Costache Mă­­năstireanu, secretarul Comite­tului de pârtie­ al comunei Ciprian Porumbescu, Traian Asmarandei, directorul I.­T.S.F. Suceava, Nicolae Blîndu, pre­ședintele C.A.P. Bosanci, Mihai Chiriac, director gene­si­tal adjunct al D.G.A.I.a" Su­ceava, în cuvîntul lor, vorbitorii au reliefat preocuparea orga­nelor și organizațiilor de par­tid și a conducerilor de uni­tăți pentru aplicarea progra­melor pe acest an și expe­riența pozitivă acumulată, au analizat în mod critic și auto­critic rezultatele obținute, de­monstrând existența unor im­portante rezerve de creștere a producției agricole,­­au dat expresie hotărîrii colectivelor în care lucrează de a munci cu mai multă răspundere și perseverență pentru înfăptui­rea sarcinilor ce le revin și au făcut valoroase propuneri pentru perfecționarea activi­tății de viitor din domeniul abordat, în continuarea lucrărilor sale, plenara a aprobat con­vocarea Conferinței extraor­dinare a Organizației județe­ne de partid Suceava pentru­­ Continuare în pagina a IIl-aț N AGRICULTURA Studenții suceveni, prezenți pe frontul recoltării Alăturîndu-se celorlalte ca­tegorii de oameni ai muncii care au răspuns chemării de a grăbi punerea la adăpost a recoltei, studenții suceveni participă la lucrările de sezon ale actualei campanii agricole. Ei au descins în „amfiteatrele" cîmpului și livezilor pentru a-și dovedi destoinicia și pen­tru a beneficia de „prelege­rile" muncii. . Acum, cînd ca­racterul capricios al vremii este un motiv serios pentru a zori strîngerea roadelor toamnei, prezența lor pe fron­tul recoltării este cu atît mai binevenită. Cîteva date în această pri­vință ne-a oferit prof. dr. Ion Bojoi, decanul facultății din cadrul institutului sucevean de învățămînt superior : „Intre 1—15 septembrie a.c., circa 100 de studenți au par­ticipat la acțiuni de muncă patriotică la Ferma nr. 3 Ițcani a­ Stațiunii de cercetări agricole Suceava, efectuînd lucrări de strîngere a­ cartofi­lor și recoltare a fructelor. După 15 septembrie am orga­nizat practica agricolă a stu­denților în cel dinții este două schimburi, alcătuit din peste 180 de tineri, iar al doilea, din circa 170. Studenții lu­crează la aceeași fermă. Înso­țiți de cadre didactice. Mai precis, fiecare îndrumător de grupă conduce și participă e­­fectiv la lucrări. Cu toate con­dițiile grele, datorate timpului nefavorabil, în general nor­mele au fost îndeplinite. De­altfel, la sfîrșitul fiecărei săp­­tămîni avem o discuție cu be­neficiarul. Iată și cîteva­ rea­lizări ilustrative: pentru pe­rioada 19—23 septembrie: s-au recoltat aproape 100 to­ne mere, 5 tone de pere, 5 tone prune și s-au sortat circa 25 tone cartofi. Ținem, în scopul stimulării acestei activități, o evidență a reali­zărilor pe zile, secții, grupe și chiar pe fiecare student în parte." • In ultimele zile, tovarășul Dumitru Florescu, lector al C.C. al P.C.R., a vorbit în fața aparatului comitetului județean de partid, a propagandiștilor din municipiu și din orașele Rădăuți și Solca și a activului de partid de la C.C.H. Suceava despre unele probleme actuale ale politicii externe a partidului și statului nostru. Expunerea a fost în­tregită prin răspunsurile date la întrebările parti­cipanților. Foto : D. VINTTLA Insămin­țatul griului la C.A.P. Stroiești i W W W W WWW' / 55 CINT­AREA ROMÂNIEI CONCURSUL NATIONAL DE POEZIE „NICOLAE LABIȘ“ - EDIȚIA A IX-A - Cunoscutul concurs de po­ezie „Nicolae Labiș",­­ patro­nat de Comitetul județean de cultură și educație socialistă Suceava, prin centrul de în­drumare a creației populare și a mișcării artistice de masă, a reunit din nou pe meleagurile noastre creația ti­nerilor înzestrați cu har liric, din întreaga țară. Organizată pe fondul generos al Festiva­lului național „Cîntarea Ro­mâniei", această a IX-a edi­ție a concursului a înscris în cartea sa de participare nu­mele a 173 tineri creatori, din 37 de județe și din munici­piul București, care au tri­mis la concurs peste 900 de poezii. Președinte de onoare al tra­­­diționalei competiții poetice este, în acest an, prozatorul Laurențiu Fulga, vicepreședin­te al Uniunii Scriitorilor din (Continuare în pagina a IlI-a) CC C>NX.XXXxXXX>XXXXXXXXVY.VNXXXXXNXVCv­ X'V. PROFIL CONTEMPORAN RODUL GANDIRI COLECTIVE Un bărbat cu fața arsă de soare, cu priviri în care bu­nul simț se armonizează per­fect cu siguranța de sine. In­ginerul TOADER CORTUȘAN. L-am găsit în curtea S.M.A., la centrul de reparații, discu­­tînd cu cîțiva muncitori des­pre niște piese care — du­pă cum aveam să aflu — apar­țin combinei agricole „Gloria­ C 12“. Cînd a fost vorba de propria-i persoană, am avut impresia că aleargă după punctul final al discuției. Știam că este șeful centrului de LIVIIT POPESCU (Continuare in pagina a I­l-a) MUNCA POLÍTICO-EDUCATIVÄ, IMPLICATĂ ORGANIC ÎN PROBLEMELE CONCRETE ALE PRODUCȚIEI Relația strînsă a activității politice și cultural-educative cu practica, menirea ei de a contribui activ la soluționarea problemelor vieții, ale pro­ducției de bunuri materiale și spirituale, au fost subliniate cu pregnanță de secretarul general al par­ ______________ titlului nostru, t­ova­răș­u­l Nicolae Ceaușescu, la consfătuirea cu activiștii și cadrele din do­meniul educa­ției politice, al propagandei și ideologiei. Cum unul dintre cele mai importante obiective ale muncii în industrie îl con­stituie reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili și energie, am urmărit, la FILATURA DIN GURA HUMORULUI, cum s-a acționat și se modul acțio­nează prin mijloacele politico­educative în vederea realiză­rii acestui obiectiv. Pentru cine nu cunoaște spe­cificul muncii și al materiei prime într-o filatură tip bum­bac, cum e cea la care ne re­ferim, este greu de imaginat că simpla neglijare a închide­rii ușilor laterale ale halelor de producție poate duce la depășirea consumurilor de materie primă, la scăderea productivității muncii și la alte necazuri care afectează, în final, rezultatele întregului proces productiv. „Și, totuși, așa este — ne asigură tovară­șele ing. Mina Catargiu, secre­tar adjunct al comitetului de partid din această unitate, Eugenia Rotaru, președinta comitetului sindicatului, Ioana Moroșan, secretara comitetului U.T.C., precum și alte anga­jate de aici — curentul care se produce prin lăsarea ușilor deschise strică microclimatul din interior, ce­ea ce afectează starea firului și mărește canti­tatea de deșe­uri. Așa se ex­plică de ce mun­ca educativă pe care o desfășu­răm în rîndu­­rile muncitori­lor trebuie să țină seama de numeroase as­pecte de comportament în pro­ducție al fiecărui angajat, care la prima vedere par a­­mănunte lipsite de importan­ță. ..“. Intr-adevăr, urmărind, pe OLTEA TANASE (Continuare în pag. a III-a) ÎN SPRIJINUL REDUCERII CHELTUIELILOR MATERIALE

Next