Zori Noi, octombrie-decembrie 1982 (Anul 35, nr. 10271-10349)

1982-10-01 / nr. 10271

Anul XXXVII Nr. 10­2711 vineri 1 octombrie 1982 4 pag. 50 bani Ieri, la Fălticeni, au avut loc două premiere industria­le : conectarea la fluxul pro­ductiv a fabricii de lapte praf și unt și a fabricii de­prine. îmbogățită cu cele două noi obiective economi­ce, industria orașului de pe Șomuz pune în valoare, în condiții mai bune, potenția­lul productiv al localității și al zonei din împrejurimi. Se asigură, astfel, în confor­mitate cu prevederile de dezvoltare a orașului în ac­tualul cincinal, o bază soli­dă pentru realizarea pro­gramului de autoaprovizio­­nare a județului, pentru spo­rirea contribuției fălticene­­nilor la fondul statului cu produse agroalimentare in­dustrializate. Despre fabrica de lapte praf și unt ne-a vorbit ing. Traian Gurguțe, directorul întreprinderii de industriali­zare a laptelui Suceava: „Noua capacitate, prelucrînd zilnic 100 mii litri de lapte, va produce, anual, 2.000 tone lapte praf, 1.000 tone vila­­vit (înlocuitor de lapte pen­tru viței) și 1.200 tone unt". Amănunte despre fabrica de pîine ne-a oferit tovară­șul Constantin Petcu, ingi­ner șef al întreprinderii de morărit și panificație Su­ceava : „Atunci cînd va pro­duce din plin, cu toate cele trei linii de fabricație, uni­tatea va livra, în 24 de ore, 30 tone de pîine și diverse specialități. O noutate dem­nă de consemnat: odată cu demararea producției, pre­pararea apei calde tehnolo­gice se realizează prin recu­perarea căldurii gazelor arse rezultate de la cuptoarele de copt“. GH. PARASCAN LA FĂLTICENI Două noi capacități de producție, în funcțiune Am pășit în ultimul trimes­tru al anului, perioadă care trebuie să se caracterizeze, în toate unitățile economice, printr-o amplă mobilizare energiilor creatoare și afirma­a­rea mai pregnantă a autocon­­ducerii muncitorești, în scopul îmbunătățirii substanțiale a bilanțurilor productive, în așa fel ca, la fiecare loc de activitate și pe ansamblul ju­dețului, prevederile planului pe 1982 să fie îndeplinite in­tegral, în sortimentația stabi­lită și în condiții de eficiență ridicată. Pe parcursul celor trei tri­mestre care au trecut din cel de-al doilea an al cincinalului, numeroase colective de mun­că din industria suceveană, acționînd sub îndrumarea competentă a organelor și or­ganizațiilor de partid, în lu­mina exigențelor pe care le impune perfecționarea funcțio­nării mecanismului economico­­financiar, au înscris pe grafi­cele întrecerii meritorii fapte de dari muncă. Forestierii, gospo­pricepuți ai celei mai mari bogății a acestor locuri — lemnul, au atins cu o ju­mătate de lună mai devreme nivelurile planului pe trei tri­mestre, obținînd un spor la producția marfă de 57 milioa­ne lei. Puternicul colectiv al combinatului de celuloză hîrtie a livrat în plus la ex­și port produse în valoare de peste 19 milioane lei. La rîn­­dul lor, minerii au furnizat suplimentar economiei națio­nale importantei cantități de materii prime minerale. Suc­cese meritorii și alte colective au înregistrat muncitorești, ale căror rezultate se reflectă în obținerea unui spor la pro­ducția netă, pe ansamblul in­dustriei județului, de 117,6 mi­lioane lei. După cum menționam, în cele trei luni care au mai ră­mas din actualul an productiv se impune ca organele și or­ganizațiile de partid, consilii­le oamenilor muncii, ceilalți factori de răspundere să des­fășoare, în toate unitățile, o activitate intensă, astfel ca fiecare zi, fiecare oră de mun­că să fie folosite cu maximă eficiență pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. Accentuăm asupra acestui lucru întrucît unele întreprin­deri se prezintă, la ora actua­lă, cu bilanțuri productive ne­mulțumitoare, cu rămîneri în urmă. în această privință, e­­forturi deosebite sînt chema­te să depună colectivele de muncă de la întreprinderea de mașini - unelte, întreprinde­rea de încălțăminte „Strădu­ința", întreprinderea de in­dustrializare a cărnii și cea de industrializare a laptelui din Suceava, întreprinderea chimi­că Fălticeni, întreprinderea de prelucrare a lemnului Rădă­uți ș.a., pentru a recupera în timpul cel mai scurt restant țele la producția fizică și la alți indicatori de bază ai pla­nului. Direcțiile prioritare de ac­țiune trebuie să fie stabilite ținîndu-se seama de cauzele care au generat ritmurile ne­satisfăcătoare de producție și, în consecință, rămînerile în urmă față de nivelurile plani­ficate. Avem în vedere, mai întîi, realizarea unei aprovi­zionări ritmice cu materii pri­me și materiale, atît la nive­lul unităților, prin interven­ții prompte la furnizori, cît și la locurile de muncă, prin­­tr-o mai bună organizare întregii activități, prin întăm­­a­rea ordinii și disciplinei. Con­comitent, un interes mai mare se cuvine manifestat pentru (Continuare în pagina a H-a) ULTIMUL TRIMESTRU, HOTARÎTOR PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARA A PLANULUI PE ÎNTREGUL AN In curtea lui Gheorghe Brea­­băn, din Pă­­trăuți, pătrundă pot să nu­mai oamenii buni. Fiindcă, înainte de-a a­­tinge treptele și a-i deschide ușa casei, tre­buie să treci pe lîngă „blocul" cu roți, în ca­re locuiesc o parte din cele 75 de familii de albine, și pe lîngă pomii li­vezii, în preaj­ma cărora se află stupii­­ ce­lorlalte. Și e adevăr știut : albinele nu în­găduie pe oricine. De aceea, o să vă spună mult faptul că „stăpînul“ lor, Gheorghe Brea­­băn, se mișcă între ele, mî­­nuiește fagurii dulci, fără „mască". Dar și mai mult o să vă zică bogăția mierii dulci, sub diadema căreia se desfă­șoară în ani uitați ca număr această prietenie. In folosul albinelor, al meșterului pri­­săcar și al nostru, al tuturor, de vreme ce Gheorghe Brea­­băn a predat, de curînd, la fondul de stat, „36 de bidoa­ne“, adică 1.260 kilograme. Obișnuim să creionăm, la a­ceastă rubrică, chipuri de oa­meni în prima linie a muncii. Dar, deși este pensionar, prin vrednicia extinsă din perime­trul propriei gospodării în cel­ amplu, al comunei, prin tine­rețea cu care nu lasă zilele să treacă degeaba și prin con­vingerea că mierea pusă pe masa țării contează ca și car­tofii sau porumbul pe care îl aduc mai ales cei de vîrsta feciorilor săi, credem că Gheorghe Breabăn, meritat, își găsește loc sub acest ge­neros generic. D. C. Faza de masă a concursului ■ pe probleme de protec­ția muncii, desfășurată la nivelul secțiilor și sectoarelor mi­niere ale E.M. Vatra Dornei, reunit peste 860 de participanți de­­ la minele Arșița, Tolovanu, Dea­­lu Rusului, atelierul mecanic etc. La etapa pe exploatare, primele locuri au revenit — după cum ne informează corespondentul nostru Adrian Ivianu — minerilor Vasile Gavriliu, Laurențiu Corduneanu și Petru Iftimov, iar la categoria e­­lectro­ mecanici —tovarășilor Gheor­­ghe Șurubaru, Constantin Petriș și Nistor Scheul. La Calafindești au fost ob­­­­ținute primele șarje, de probă, la noua brutărie a C.A.P. O­­biectivul va funcționa cu com­bustibil solid și va produce 5 tone de pîine în 24 de ore; cei care au gustat din cele dintîi exempla­re de uimbră proaspătă i-au a­­cordat calificativul „foarte bună“. La Suceava se deschide astăzi SALONUL CĂRȚII“ (Ediția a VII-a) Debutează, astăzi, la Suceava, o nouă sărbă­torire a înțelepciunii u­­mane transpusă și tezau­rizată în cuvinte tipărite pe file de volum : cea de-a VII-a ediție a „Sa­lonului cărții", organizată de Comitetul județean de cultură și educație socialistă și Centrul de librării Suceava. Programată să se des­­fășoare pe parcursul a zece zile, în cadrul „De­cadei cărții românești", care are loc în întreaga țară, această manifestare, ce pe­artă emblema Fes­tivalului național „Cîn­­tarea României", prile­juiește lansări de volu­me, întîlniri cu autori ai acestora, cu reprezen­tanți ai editurilor și alte personalități ale culturale românești, vieții șe­zători literare etc. Aces­­tea vor fi găzduite de Galeria de artă (unde au fost amenajate bogate standuri de carte), în u­­nități economice și in­stituții din municipiu. CUM SE ÎNFĂPTUIESC PROGRAMELE JUDEȚENE ________________ i (IX) in organizarea și diversificarea activităților industriale și prestatoare de servicii din C.A.P. BINE, DAR SE POATE --------- ȘI MAI BINE --------­ După cum se știe, anul tre­cut, comitetul județean de partid a adoptat, într-o plena­ră a sa, un mobilizator Pro­gram privind dezvoltarea diversificarea activităților in­­i­dustriale, artizanale și a pres­tărilor de servicii în sectorul cooperatist al agriculturii pe anul 1982. Cum au fost înfăp­tuite prevederile acestuia ? Pentru a afla răspuns am a­­dresat cîteva întrebări tovară­șului Constantin Mihăilă, vi­cepreședinte al U.J.C.A.P. Su­ceava. RED. : — Industria mică, prestările de servicii consti­tuie sectoare de o deosebită importanță economică, contri­buind la punerea în valoare a resurselor de materiale și ma­terii prime locale, a disponi­bilităților de forță de muncă din C.A.P. în perioadele din­tre campanii?* la satisfacerea cerințelor populației și crește­rea veniturilor unităților a­­gricole. Ce s-a realizat în 1982 în acest sens ? C. M.: — De la bun început trebuie să precizez că, anul trecut, sectorul de industrie mică și prestări de servicii înregistrat un beneficiu de a­ a­proape 24 milioane lei. In 1982 avem toate condițiile pentru ca realizările să fie su­perioare. Pe primele 8 luni ale anului au fost obținute, față de sarcinile de plan prevăzu­te, depășiri, la producția mar­fă, în valoare de circa 1 mi­lion lei, iar la prestări servi­cii de aproape 8 milioane lei. Acționînd cu hotărîre în spi­ritul prevederilor planului menționat, conducerile unită­ților agricole cooperatiste din județ au organizat și dezvoltat activități care folosesc mate­rii prime și materiale locale, cum sunt agregatele minerale de balastieră, lemnul, răchita pentru împletituri. De aseme­nea, preocupările au vizat și preindustrializarea unor legu­me și fructe. Precizez că, a­­nual, exploatăm și expediem CARMEN PANA (Continuare în pagina a II-a)

Next