Zori Noi, octombrie-decembrie 1982 (Anul 35, nr. 10271-10349)
1982-10-01 / nr. 10271
Anul XXXVII Nr. 102711 vineri 1 octombrie 1982 4 pag. 50 bani Ieri, la Fălticeni, au avut loc două premiere industriale : conectarea la fluxul productiv a fabricii de lapte praf și unt și a fabricii deprine. îmbogățită cu cele două noi obiective economice, industria orașului de pe Șomuz pune în valoare, în condiții mai bune, potențialul productiv al localității și al zonei din împrejurimi. Se asigură, astfel, în conformitate cu prevederile de dezvoltare a orașului în actualul cincinal, o bază solidă pentru realizarea programului de autoaprovizionare a județului, pentru sporirea contribuției fălticenenilor la fondul statului cu produse agroalimentare industrializate. Despre fabrica de lapte praf și unt ne-a vorbit ing. Traian Gurguțe, directorul întreprinderii de industrializare a laptelui Suceava: „Noua capacitate, prelucrînd zilnic 100 mii litri de lapte, va produce, anual, 2.000 tone lapte praf, 1.000 tone vilavit (înlocuitor de lapte pentru viței) și 1.200 tone unt". Amănunte despre fabrica de pîine ne-a oferit tovarășul Constantin Petcu, inginer șef al întreprinderii de morărit și panificație Suceava : „Atunci cînd va produce din plin, cu toate cele trei linii de fabricație, unitatea va livra, în 24 de ore, 30 tone de pîine și diverse specialități. O noutate demnă de consemnat: odată cu demararea producției, prepararea apei calde tehnologice se realizează prin recuperarea căldurii gazelor arse rezultate de la cuptoarele de copt“. GH. PARASCAN LA FĂLTICENI Două noi capacități de producție, în funcțiune Am pășit în ultimul trimestru al anului, perioadă care trebuie să se caracterizeze, în toate unitățile economice, printr-o amplă mobilizare energiilor creatoare și afirmaarea mai pregnantă a autoconducerii muncitorești, în scopul îmbunătățirii substanțiale a bilanțurilor productive, în așa fel ca, la fiecare loc de activitate și pe ansamblul județului, prevederile planului pe 1982 să fie îndeplinite integral, în sortimentația stabilită și în condiții de eficiență ridicată. Pe parcursul celor trei trimestre care au trecut din cel de-al doilea an al cincinalului, numeroase colective de muncă din industria suceveană, acționînd sub îndrumarea competentă a organelor și organizațiilor de partid, în lumina exigențelor pe care le impune perfecționarea funcționării mecanismului economicofinanciar, au înscris pe graficele întrecerii meritorii fapte de dari muncă. Forestierii, gospopricepuți ai celei mai mari bogății a acestor locuri — lemnul, au atins cu o jumătate de lună mai devreme nivelurile planului pe trei trimestre, obținînd un spor la producția marfă de 57 milioane lei. Puternicul colectiv al combinatului de celuloză hîrtie a livrat în plus la exși port produse în valoare de peste 19 milioane lei. La rîndul lor, minerii au furnizat suplimentar economiei naționale importantei cantități de materii prime minerale. Succese meritorii și alte colective au înregistrat muncitorești, ale căror rezultate se reflectă în obținerea unui spor la producția netă, pe ansamblul industriei județului, de 117,6 milioane lei. După cum menționam, în cele trei luni care au mai rămas din actualul an productiv se impune ca organele și organizațiile de partid, consiliile oamenilor muncii, ceilalți factori de răspundere să desfășoare, în toate unitățile, o activitate intensă, astfel ca fiecare zi, fiecare oră de muncă să fie folosite cu maximă eficiență pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. Accentuăm asupra acestui lucru întrucît unele întreprinderi se prezintă, la ora actuală, cu bilanțuri productive nemulțumitoare, cu rămîneri în urmă. în această privință, eforturi deosebite sînt chemate să depună colectivele de muncă de la întreprinderea de mașini - unelte, întreprinderea de încălțăminte „Străduința", întreprinderea de industrializare a cărnii și cea de industrializare a laptelui din Suceava, întreprinderea chimică Fălticeni, întreprinderea de prelucrare a lemnului Rădăuți ș.a., pentru a recupera în timpul cel mai scurt restant țele la producția fizică și la alți indicatori de bază ai planului. Direcțiile prioritare de acțiune trebuie să fie stabilite ținîndu-se seama de cauzele care au generat ritmurile nesatisfăcătoare de producție și, în consecință, rămînerile în urmă față de nivelurile planificate. Avem în vedere, mai întîi, realizarea unei aprovizionări ritmice cu materii prime și materiale, atît la nivelul unităților, prin intervenții prompte la furnizori, cît și la locurile de muncă, printr-o mai bună organizare întregii activități, prin întămarea ordinii și disciplinei. Concomitent, un interes mai mare se cuvine manifestat pentru (Continuare în pagina a H-a) ULTIMUL TRIMESTRU, HOTARÎTOR PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARA A PLANULUI PE ÎNTREGUL AN In curtea lui Gheorghe Breabăn, din Pătrăuți, pătrundă pot să numai oamenii buni. Fiindcă, înainte de-a atinge treptele și a-i deschide ușa casei, trebuie să treci pe lîngă „blocul" cu roți, în care locuiesc o parte din cele 75 de familii de albine, și pe lîngă pomii livezii, în preajma cărora se află stupii celorlalte. Și e adevăr știut : albinele nu îngăduie pe oricine. De aceea, o să vă spună mult faptul că „stăpînul“ lor, Gheorghe Breabăn, se mișcă între ele, mînuiește fagurii dulci, fără „mască". Dar și mai mult o să vă zică bogăția mierii dulci, sub diadema căreia se desfășoară în ani uitați ca număr această prietenie. In folosul albinelor, al meșterului prisăcar și al nostru, al tuturor, de vreme ce Gheorghe Breabăn a predat, de curînd, la fondul de stat, „36 de bidoane“, adică 1.260 kilograme. Obișnuim să creionăm, la această rubrică, chipuri de oameni în prima linie a muncii. Dar, deși este pensionar, prin vrednicia extinsă din perimetrul propriei gospodării în cel amplu, al comunei, prin tinerețea cu care nu lasă zilele să treacă degeaba și prin convingerea că mierea pusă pe masa țării contează ca și cartofii sau porumbul pe care îl aduc mai ales cei de vîrsta feciorilor săi, credem că Gheorghe Breabăn, meritat, își găsește loc sub acest generos generic. D. C. Faza de masă a concursului ■ pe probleme de protecția muncii, desfășurată la nivelul secțiilor și sectoarelor miniere ale E.M. Vatra Dornei, reunit peste 860 de participanți de la minele Arșița, Tolovanu, Dealu Rusului, atelierul mecanic etc. La etapa pe exploatare, primele locuri au revenit — după cum ne informează corespondentul nostru Adrian Ivianu — minerilor Vasile Gavriliu, Laurențiu Corduneanu și Petru Iftimov, iar la categoria electro mecanici —tovarășilor Gheorghe Șurubaru, Constantin Petriș și Nistor Scheul. La Calafindești au fost obținute primele șarje, de probă, la noua brutărie a C.A.P. Obiectivul va funcționa cu combustibil solid și va produce 5 tone de pîine în 24 de ore; cei care au gustat din cele dintîi exemplare de uimbră proaspătă i-au acordat calificativul „foarte bună“. La Suceava se deschide astăzi SALONUL CĂRȚII“ (Ediția a VII-a) Debutează, astăzi, la Suceava, o nouă sărbătorire a înțelepciunii umane transpusă și tezaurizată în cuvinte tipărite pe file de volum : cea de-a VII-a ediție a „Salonului cărții", organizată de Comitetul județean de cultură și educație socialistă și Centrul de librării Suceava. Programată să se desfășoare pe parcursul a zece zile, în cadrul „Decadei cărții românești", care are loc în întreaga țară, această manifestare, ce peartă emblema Festivalului național „Cîntarea României", prilejuiește lansări de volume, întîlniri cu autori ai acestora, cu reprezentanți ai editurilor și alte personalități ale culturale românești, vieții șezători literare etc. Acestea vor fi găzduite de Galeria de artă (unde au fost amenajate bogate standuri de carte), în unități economice și instituții din municipiu. CUM SE ÎNFĂPTUIESC PROGRAMELE JUDEȚENE ________________ i (IX) in organizarea și diversificarea activităților industriale și prestatoare de servicii din C.A.P. BINE, DAR SE POATE --------- ȘI MAI BINE -------- După cum se știe, anul trecut, comitetul județean de partid a adoptat, într-o plenară a sa, un mobilizator Program privind dezvoltarea diversificarea activităților inidustriale, artizanale și a prestărilor de servicii în sectorul cooperatist al agriculturii pe anul 1982. Cum au fost înfăptuite prevederile acestuia ? Pentru a afla răspuns am adresat cîteva întrebări tovarășului Constantin Mihăilă, vicepreședinte al U.J.C.A.P. Suceava. RED. : — Industria mică, prestările de servicii constituie sectoare de o deosebită importanță economică, contribuind la punerea în valoare a resurselor de materiale și materii prime locale, a disponibilităților de forță de muncă din C.A.P. în perioadele dintre campanii?* la satisfacerea cerințelor populației și creșterea veniturilor unităților agricole. Ce s-a realizat în 1982 în acest sens ? C. M.: — De la bun început trebuie să precizez că, anul trecut, sectorul de industrie mică și prestări de servicii înregistrat un beneficiu de a aproape 24 milioane lei. In 1982 avem toate condițiile pentru ca realizările să fie superioare. Pe primele 8 luni ale anului au fost obținute, față de sarcinile de plan prevăzute, depășiri, la producția marfă, în valoare de circa 1 milion lei, iar la prestări servicii de aproape 8 milioane lei. Acționînd cu hotărîre în spiritul prevederilor planului menționat, conducerile unităților agricole cooperatiste din județ au organizat și dezvoltat activități care folosesc materii prime și materiale locale, cum sunt agregatele minerale de balastieră, lemnul, răchita pentru împletituri. De asemenea, preocupările au vizat și preindustrializarea unor legume și fructe. Precizez că, anual, exploatăm și expediem CARMEN PANA (Continuare în pagina a II-a)