Zori Noi, iulie-septembrie 1986 (Anul 39, nr. 11431-11509)

1986-07-03 / nr. 11433

Gata oricînd să-și primeas­că oaspeții după toate reguli­le ospitalității, unitățile O.J.T. din județ s-au pregătit pentru ca în sezonul­­ estival, care a și început, să ofere tuturor ce­lor ce le vor vizita care să lase amintirea servicii­l unor ore și zile de neuitat petrecu­te pe meleagurile sucevene și dorința de a reveni în aceste locuri. In legătură cu aceasta tovarășul Dragoș Luchian, șe­ful Agenției Rădăuți a O.J.T., relatează : „Unitățile au fost renovate (unde se impunea), igienizate, s-a completat in­ventarul. Propaganda turisti­că (indicatoare, hărți etc.) a fost de asemenea înnoită ; la Vama Siret s-a înființat un dispecerat prin care străini își pot rezerva turiștii locuiți în hoteluri și stațiuni de odih­nă și tratament; s-au inclus în circuitul turistic noi tra­see și puncte de interes (monu­mentul de­­ artă medievală de la Bălinești , diferite obiecti­ve din orașul Solca și împre­jurimi , o stînă turistică pe Valea Bi’odinei etc.). La Ră­dăuți va fi amenajat un com­plex turistic (hotel, braserie, restaurant cu autoservire , ex­tinderea actualului restaurant și a bucătăriei etc.) în imobi­lul ce va fi eliberat prin da­rea în folosință a magazinului general și de mobilă. Tot la Rădăuți s-a dat în folosință o unitate de alimentație publică expres „Nordic“ (unde se ser­vesc mici, ciorbă de burtă, mi­tuituri, mîncăruri tradiționale etc.). La Siret se va construi un popas tur­istic, iar la Put­­na se va cr­ea o bază de auto­­aprovizionar­e cu carne ș.a.“. Trecind prin cîteva­ unități ne-am­ convins că ele oferă cu generozitate o autentică ospi­talitate. La restaurantul „Nor­dic“ din Rădăuți (șef de uni­tate, Gheorghe Hapurne , bu­cătar, maestru în artă culina­ră Cornelia Dumitrescu), în­­tr-o ambianță deosebit de plă­cută, li se oferă consumato­rilor meniuri diverse, cu spe­cific local, mîncăruri bine gă­tite, nelipsind zeama de, găină cu tăiței de casă, puiul cu smîntînă, plăcintele cu brîn­­ză etc. Un minunat loc de o­­dihnă îl constituie complexul turistic de la Putna (camping, hotel, restaurant, cabană) cu 112 locuri de cazare și 390 pentru alimentația publică. A­­șezarea campingului într-o li­vadă de meri, curățenia exem­plară­ care domnește peste tot, strădaniile personalului (șef complex, Elena Chitriuc , bu­cătar, Constantin Ionaș) de a oferi turiștilor condiții din­tre cele mai bune de odihnă, masă ș.a. îl recomandă de la sine. Susțin aceasta și cifre­le planului depășit, la zi, la cazare cu peste 40 000 lei, iar la alimentație publică cu 30 la sută. Dar mărturie în ace­lași sens sunt și cele 30 000 fi­re de flori cultivate în seră ; legumele și zarzavaturile din răsadnițe și­­ grădină, porcii din gospodăria anexă. Gospodărie pentru care se ridică acum un gr­ajd ce va găzdui, 15 porci, 4 vițele, la care se adau­gă 50 de păsări. Și­ toate, rea­lizate prin munca celor 24 de lucrători ai complexului tu­ristic. La „Trei Iazuri“, în apropie­re de Solca, un popas în natu­ra atît de darnică în frumuse­țe este reconfortant. Dacă tu­riștii vor putea găsi aici și pește, acest loc nu va lipsi de pe traseele solicitate. Cu un renume consolidat, complexul „Zimbru“ din Cîmpulung Moldovenesc, ca­banele „Deia“ și „Rarău“ pot găzdui zilnic, în condiții din­tre cele mai bune, 322 de tu­riști, în camere cu 1, 2, 3, 4 paturi, apartamente, unitățile de alimentație publică totali­­zînd 1 050 locuri. De la sosi­re, la „Zimbru“, grupurile de turiști sînt primite cu pîine și sare. Șefa de unitate, Reghi­­na Trandafir, și bucătăreasa șefă, Viorica Juravle, ne vorbesc despre bucatele care îi cuceresc pe oaspeți (printre acestea, renumitul pui cîmpu­­lungean pomenit și în cartea de onoare a complexului), despre căutările lor în direc­ția înnoirilor dar și a valorifi­cării tradiției etc. Șeful Filia­lei Cîmpulung Moldoven­esc a O.J.T.,Mihai Gălbează, ne schițează oferte pentru agre­ment : popicărie la „Deia“, te­renuri de volei, baschet, hand­bal pe Rarău, excursii cu mi­crobuzul la „Deia“ și „Rarău“, cu trenul și autocarul pe dife­rite trasee , seara la stînă , călărie la Lucina, pescuit etc. In loc de concluzii redăm impresiile notate în cartea de onoare de la complexul „Zim­bru“, la 25 mai a.c., de un grup de ziariști chinezi : „Suntem­ profund impresionați de mo­dul cum am fost primiți la ho­telul dumneavoastră, de ospi­talitatea gazdei. Parcă am in­trat intr-un “paradis“. Vă do­rim mult succes, și în conti­nuare în activitatea dumnea­voastră“. CARMINA MANOLACHE UNITĂȚILE TURISTICE SUCEVENE - GAZDE OSPITALIERE »*••«***• Bine întreținută, grădina de vară din Solca constituie un atractiv loc de recreere pen­tru mulți localnici și cetățeni aflați în trecere pe aici. Aer curat, alei frumos amenaja­te, bănci, dar și . . . un ade­vărat depozit de ambalaje din sticlă neridicate de luni în­tregi, care s-au adunat în jus în parc. „Eu n-am nici o vi­­­­nă — se scuză lucrătoar­ea Sil­­via Andriescu. După cum ve­­i­i­deți (și se poate vedea și din fotografia de mai jos — n.n.), s-au adunat ambalaje pentru două autocamioane. . .“. Chiar și cu remorcă — s-ar putea a­­dăuga. Numai că cineva tre­buie să se dir­ijeze spre Solea. Cine o face ? M. S. Foto : TEODOR POLEAC Iși dorea mult o motoretă și ziua așteptată a venit. In drum spre casă, Dumitru Buz­dugan din Ostra s-a abținut să încalece autovehiculul, în­­­trucît știa că, neavînd per­mis de condu­cere, legea-i in­terzice acest lu­cru. Ajuns însă la domiciliu, a sărbătorit eve­nimentul, consumînd o canti­tate apreciabilă de alcool. A plecat apoi în. . . probă cu motor­eta pe ulițe mai lătural­­nice. După mai multe tururi, prinzînd curaj, a accelerat pu­ternic, încercînd să ajungă în șoseaua principală. Viteză spo­rită, neîndeminare, lipsă de experiență. . . La prima curbă spre dreapta nu se mai poa­te încadra pe banda de asfalt și se izbește violent în para­­peții unui pod. Datorită iner­ției, victima este catapultată, pur și simplu peste balustra­dă, „zburînd“ prin aer circa 10 metri, pînă în albia pîrîului. O autosalvare l-a transportat de urgență la Spitalul județean din Suceava. Medicii au făcut tot ce le-a stat în putință pen­tru a-i salva viața, dar zadar­nic. D. B. a căzut victimă pro­priei nesocotințe, lăsînd orfani de tată 4 copii. MIRCEA SFICHI BULETIN RUTIER .RALIUL BUCOVINEI. Timp de două zile, încîntătorul ținut al Obcinilor Bucovinei a fost gazda unei noi etape a campio­natului național de raliuri. Or­ganizatori . Clubul județean de automobilism și carting Suceava și U.M.T.C.F. Gura Humorului, cu sprijinul altor întreprinderi instituții din județ. Gazda compe­și­tiției a fost, și de această dată, orașul de la poalele Rarăului — Cîmpulung Moldovenesc —, punct de debut și terminus al tradițio­nalei întreceri „Raliul Bucovinei“, automobilistice De această dată, s-au aliniat la start 123 de echipaje, din diferite județe ale țării. Dovedind curaj, îndrăznea­lă, ambiție de a învinge, 66 de piloți, împreună cu coechiperii lor, au reușit să străbată întregul traseu (299 km, din care drum nemodernizat 140 km), 57 de echi­paje abandonînd cursa. La acest raliu, sucevenii s-au prezentat cu 4 echipaje, formate din Ilie Gabor — Stelian Lazăr (grupa C) ; Ștefan Nicoară — loan Lungu ; vasile Josub — Cristian Szilagyi , Ilie Pădureț — Sorin Bărbuță, toți din grupa A. Asistența tehnică a fost asigura­tă, pentru concurenții județului nostru, de către mecanicii loan Duțu Țic, Gavril Culda și Nico­­lae Jeebel. Abordînd cu temeritate întrea­ga întrecere, sportivii aparținînd Clubului județean de automobi­lism și carting Suceava au ocu­pat locul doi pe echipaje. ȘTEFAN BUZILA președintele C.J.A.C. Suceava CAMPIONATUL JUDEȚEAN DE FOTBAL (SENIORI) CLASAMENTUL FINAL * Echipe penalizate cu cîte un punct pentru nedisputarea cste unui joc al echipei de juniori. SERIA I .I. STIMAS Suceava 2. Filatura Fălticeni 3. Metalul Suceava 4. sportul munc. Pojorîta 5. Șoimii Preutești 6. Stejarul Cajvana 7. Bistrița Broșteni * 8. Minerul Iacobeni 9. Minerul Crucea 10. Minerul Fundu Moldovei 11. Sportul munc. Suceava 12. Gloria Măzănăești 13. Victoria Păltinoasa 14. Forestierul Frumosu 15. Fuiorul Cornu Luncii * 16. Foresta Moldovița­­ 17. Foresta Rișca 18. Bradul Vama 3 SERIA A II-A 1. Unirea Emil Bodnaraș 2. Locomotiva Dornești 3. Unirea Iacobești « 4. Viitorul Negostina 5. Recolta Fîntânele 6. Viitorul Verești 7. Avântul Todirești * 8. Bucovina Calafindești 9. Forestierul Falcău » 10. Victoria Solea » 11. Metalul Putna 12. Dumbrava Dumbrăveni * 13. Constructorul Dărmăndști * 14. Viitorul Arbore 15. Progresul Salcea 16. Unirea Horodnic 17. Avîntul Rădăuți * 18. Hidrotehnica Grămești 34 22 5­7 77—4« 49 34 21 4­9 64—44 46 34 19 5 10 74—59 43 34 20 1 13 91—72 41 34 17 3 14 67—52 37 34 15 4 15 84—69 34 34 14 7 13 60—68 34 34 14 5 15 85—78 33 34 14 4 16 64—49 32 34 14 3 17 62—71 31 34 12 6 16 61—73 30 34 13 4 17 73—85 30 34 13 4 17 59—76 30 34 13 4 17 63—90 30 34 13 4 17 64—66 29 34 13 4 17 58—79 29 34 14 1 19 55—66 28 34 9 4 21 39—83 21 34 22 5­7 84—29 49 34 18 4 12 79—47 40 34 19 2 13 74—62 39 34 19 0 15 59—49 38 34 16 5 13­­ 72—73 37 34 17 3 14 57—60 37 34 17 3 14 66—49 36 34 16 4 14 81—84 36 34 17 1 16 59—50 34 34 16 3 15 71—71 34 34 14 6 14 51—61 34 34 13 6 15 54—57 31 34 15 2 17 60—85 31 34 14 2 18 60—70 30 34 12 5 17 63—84 29 34 13 2 19 77—79 28 34 11 5 18 56—66 26 34 7­2 25 35—82 16 Secerișul 9 orzului (Urmare din pagina I) utilizată din plin. In acest sens, pentru folosirea integrală a timpului am­ organizat servi­rea mesei mecanizatorilor în cîmp, tot pe tarla efectuîn­­du-se și micile defecțiuni ivite in funcționarea combinelor și a celorlalte utilaje“. Ne-am oprit, apoi, pe sala „Bursuceni“ a C.A.P. Verești, unde la recoltatul orzului fu­seseră mobilizate 10 combine. Controlul efectuat de specia­liști ai trustului județean al S.M.A., ce ne-au însoțit în raid, a evidențiat o perfectă e­­tanșeizare a combinelor, neîn­­registrîndu-se nici un fel de pierderi de boabe. în urma combinelor veneau presele de balotat paie, apoi plugurile și discurile ce pregăteau terenul pentru semănatul celei de-a doua culturi. „Pînă diseară ”— ne-a asigurat ing. Costinel Io­­nescu, președintele C.A.P. — vom termina recoltatul în­tregii suprafețe, mîine urmînd să punem punct final și se­mănatului porumbului pentru siloz“. C.A.P. Dumbrăveni deține o suprafață mai mare cultiva­tă cu orz , 130 ha. Pînă în ziua raidului nostru, producția fu­sese strînsă de pe 43 ha, ur­mînd ca în cel mult două zile să fie adunată și de pe restul suprafeței. După recoil­i­tare,., și aici se trecuse la eli­berarea operativă a terenuri­lor de paie și pregătirea pa­tului germinativ în vederea visămînțării celei de-a doua culturi. La ora cînd am ajuns noi în tarlaua „Șerbăneasa“ patru combine staționau. De ce ? „Pentru că au buncărele încărcate cu boabe — ne ex­plică ing. Viorel Stoica, șeful de fermă. Avem mobilizate la transport 10 autocam­ioane cu remorci. Dar în bază, la Ve­rești, se stă cam mult la des­cărcat. Inginerul șef al coo­perativei este plecat în bază și sperăm să fie înlăturat și acest neajuns“. Vremea continuă să răm­î­­nă instabilă, fapt ce impune ca în fiecare unitate cultiva­toare să fie întreprinse acțiuni energice pentru utilizarea, în perioadele de timp favorabil, la capacitatea maximă, a tutu­ror combinelor, astfel incit în­treaga producție de orz să fie adunată în foarte scurt timp. Pe suprafețele eliberate să se treacă operativ, cu forțe spo­rite, la arat, pregătirea patului germinativ și însămînțarea ce­lei de-a doua culturi. «a • In organizarea comite­tului orășenesc al femeilor, la secția din Siret a între­prinderii de tricotaje ,,Zim­brul“ a avut loc, de curînd, un fructuos schimb de ex­periență angajat între co­misiile­ de femei din uni­tățile locale cu pondere fe­minină (genericul acțiu­nii : „Pregătirea profesio­nală și calificarea forței de muncă“). Intîlnirea a fost prefațată de o dezbatere privitoare la modul de a­­plicare a măsurilor din programul de creștere natalității la nivelul ora­­­șului și asigurarea condi­țiilor optime de viață recreere în creșe și grădi­și­nițe. (Coresp. MATEI AU­RELIA) • Secția drumuri na­­­­ționale Cîmpulung Mol­dovenesc execută în a­­­­ceasta perioadă repara­­­­ții asfaltice pe o supra­­­­față de 6 000 mp, trata­­­­mente de regenerare pe­­ 6 km, precum și alte­­ lucrări care vor îm­bu­­­nătăți starea drumuri­­­ lor. N ZORI NOI • Pagina ♦

Next