Zori Noi, iulie-septembrie 1988 (Anul 41, nr. 12053-12130)
1988-07-01 / nr. 12053
Cu două luni în urmă, biroul executiv al Consiliului popular al comunei Marginea a analizat, în lumina prevederilor Programului unic și ale Decretelor 69—70/1984, situația realizării planului livrărilor de produse la fondul centralizat al statului, a constituirii fondului de autoaprovizionare. Menționînd că atunci părerea unanimă a fost că în localitate există încă resurse pentru a impulsiona ritmul acțiunii, redăm, în continuare, cîteva aspecte reținute, din domeniul de referință, cu ocazia unei recente deplasări în comună. Primarul așezării, tovarășul Vasile Magopăț, ne-a oferit pentru început câteva puncte de reper : „Am stabilit responsabilități precise pe persoane și am promovat cu membrii fiecărei bune relații gospodării în parte. Accentul principal l-am pus pe livrările la carnea de taurine, laptele de vacă și cartofi, la care ne situăm încă sub plan. La primele două produse, cauza restanțelor este legată și de lipsa de furaje din perioadele acută anterioare și de scăderea efectivelor de taurine. Totuși, am constatat că putem crește cantitățile de lapte predate dacă urmărim mai bine situația vacilor aflate în lactație". Am consemnat și opinia unui bun gospodar, care nu depășește media condițiilor materiale pe comună. Este vorba de Toader Bodnarescu care a ne-a spus : „Preocuparea pentru cămara proprie stă în firea omului, dar tot într-a lui trebuie să stea și grija pentru cei din jur care n-au posibilitățile noastre. De aceea eu predau produse la fondul statului contribuind la realizarea planului comunei”. Conștienți de menirea lor de oameni ai satului, dar și cu opinii ferme conform cărora mulți consăteni de-ai lor ar putea să le urmeze exemplul (deocamdată n-o fac) s-au pronunțat și cetățenii Nicolae Lupu, Orest Bodnarescu, Traian Bodaie, Constantin Lungu (Tomuț), Mircea Hapciuc, Constantin Hapciuc, Constantin Păvăloaie (70 de ani). Fără îndoială că s-ar înregistra o situație mai bună dacă numeroși alți localnici ar gîndi și ar acționa ca dînșii. La centrele nr. 4 și nr. 5 de colectare a laptelui, de exemplu, treburile merg mai slab, nu din pricina unor factori obiectivi, ci în legătură cu firea dificilă a unor cetățeni care se achită formal de datorii (de fapt încalcă Decretul 69/1970) i predau doar unele produse contractate și în cantități mici. Pot fi citați în acest sens gospodarii Ion A. Lungu, Arcadie Geană, Toader Bodnarescu, Ion C. Bodale, Vasile Curea. Există încă și 70 de gospodării cu condiții materiale adecvate, cu loturi date în folosință, dar cu grajdurile goale și ogrăzile la fel. Se mențin, la acest capitol, în „capul listei“ cetățenii Andrei Blasciuc, Gavril Grigorean, Melinte Miron, Dumitru Bondor, Vasile Prelipcean, Avram Nichitean, Gavril Buliga, Sile Halip, Fiorea Olăreanu. Mai consecvent trebuie aplicată o recentă inițiativă : în condițiile cînd dețin tot în folosință și li se asigură și alte surse de furaje, acei cetățeni care nu au taurine pot prelua pentru creștere cite o junincă de la consătenii care au mai multe. Cei care au susținut concret o asemenea măsură opinează in favoarea ei. Astfel, Vasile Inoi spunea : „Obișnuința de a ține animale, de a preda produse în fondul de stat amintește de proverbul care zice că pofta vine mîncînd. Cei care au această ocupație, mai părăsit greu se apucă de treabă". Tot legat de capitolul " responsabilitate, am făcut și alte constatări: numeroși activiști obștești, în primul rînd deputați — cum ar fi Paraschiva Tivdă, Vasile Balan, Domnica Malos, Ilie Buliga — acordă cea mai mare atenție activității la care ne referim, o susțin prin exemplul personal. Cu aceeași poziție socială în sat, alții o fac mai puțin. La rîndul lor, lucrătorii din cadrul G.P.A.D.M. au sarcini concrete în activitatea de constituire a fondului de autoaprovizionare și centralizat al statului. La 2—3 zile raportează despre îndeplinirea îndatoririlor. Unii au ca spune, alții ca Dorin Proca, Dumitru Nichitean, Aurica Bondor nu-și fac datoria, iar Ileana Lungu, președinta CP.A.D.M., nu dovedește exigență față de aceștia. La un recent bilanț (pe 5 luni), s-a dovedit că preluările la fondul de stat se desfășoară mai bine la carne de porcine, ovine, iepure, taurine, la lapte de oaie și la fasole (la unii dintre acești indicatori, cu depășiri). Ritmuri în creștere sunt evidențiate și în cursul lunii iunie, ceea ce atestă că resursele au fost puse mai bine în valoare. Direcții de acțiune pentru îmbunătățirea situației ne prezintă președintele C.A.P., George Olăreanu, și Vasile Cristuș, secretarul biroului executiv al consiliului popular comunal , prioritate la cositul ierburilor să aibă membrii cooperatori care dețin (și au cumpărat) animale și predau produse, așa cum au procedat unii membri C.A.P., și alți cooperatori să-și însămînțeze loturile personale și eu trifoliene, putîndu-se obține, astfel, 3 coase bune și un pășunat de toamnă (cooperația locală le va asigura sursa seminceră). VICTOR MICI ^ura aprovizionarea mm Resursele, judicios valorificatefi IM COMUNA MARGINEA Unii implicați, alții... detașați CONTRA PUNCT „ATERIZARE“ Costel C. Trofin din Suceava a ticluit și înfăptuit un lanț de hoții , a furat un aparat de radio de pe un șantier, apoi numeroase obiecte de valoare de la barul „Venus". N-a trecut mult și, spre miez de noapte, a aterizat direct... în brațele unui milițian aflat în rondul de pază. Infractorul coborîse pe frînghie, prin fereastra magazinului „Consignația". De aici furase obiecte valorînd peste 50 000 lei. Și s-a ales... cu 3 ani de închisoare ! COJOCAR DE FAIMAREA La secția de tăbăcărie blănărie din Câmpulung Molidovenesc a I.J.P.I.P.S. Suceava , exista un cojocar, pe nume Filip Gh. Bucșă, care... croia în avatul obștesc Spre beneficiul propriu A încasat bani de la numeroși clienți și nu i-a mai depus la casierie. Cînd a catadicsit s-o facă, a depus mai puțin decit încasase. Im tinepul necesar tăbăcirii și coaserii unui cojoc, respectivul blănar cu mina lungă a delapidat peste 23 000 lei. Așa a izbutit să-și croiască o faimă rea. Rubrică realizată de VICTOR MIC« «JslSfirha • B35EQ 1 SsSESa La arena de popice din Molid au venit numeroși spectatori pentru a asista la ultimul joc din actualul campionat al diviziei A al echipei locale, care a primit replica formației bucureștene Laromet. Iar fetele de la Mucava au ținut să încheie cu un succes această partidă, consolidîndu-și, astfel, poziția foarte bună în clasament. La sfîrșitul disputelor, scorul a fost de 2423—2351 (3—3). Pentru Mucava au punctat : Adriana Antonesei, 427 p. d. ; Eugenia Lupașcu, 424 p. d.; Maria Lucuțar, 417 p.d.j Doina Balan, 398 p.d. ; Daniela Ciubotar, 382 p.d. I Corina Pazar, 375. De la oaspete, cele mai bune rezultate au obținut Maria Golopea, 408 p.d., și Silvia Boboc, 407 p.d. Astfel, Mucava încheie campionatul, pe unul din 5—7 (din 10 echipe), locurile poziție foarte bună, ținînd seama că echipa noastră este singura — din întregul campionat (masculin și feminin) ce aparține unei asociații cu rjeședința în mediul sătesc. în acest campionat, în afară de sportivele menționate mai sus, la Muoara au mai jucat Mariana Saghin, Cantina Țebrean, Maria Bercea și Mihaela Pazar, antrenorul formației fiind Dori Frunză. Felici tindu-se pe fetele noastre pentru o frumoasa comportare In campionatul diviziei «fițma 1987—1988, te urăm », «noi succese. Dar, pentru perioada imediat urmatoare, se dorim o plăcută „vacanță sportivă". Coresp MI MAI «A HOR POPICE, DIVIZIA A MUDAVA MOLID-VAMA - LA ROMEI BUCUREȘTI 2423 - 2351 (3-3) Parte din lotul echipei de popice feminin Mucava Molid Foto , I. MINBRESCU FOTBAL, „CUPA ROMÂNIEI“ Duminică, 26 iunie, în cea de a III-a etapă județeană a „Cupei României“ la fotbal (ediția 1988—1989) — competiție ce se desfășoară sub auspiciile „Daciadei" — s-au înregistrat rezultatele : Bistrița Broșteni — Minerul Crucea 2—1, Forestierul Gura Humorului — Sportul muncitoresc Pojorîta 3—0 (neprezentare !); Victoria Păltinoasa — Constructorul Dărmănești 5—4 Unirea Horodnic — Forestierul Falcan 4—1 ; Flacăra S.M.A. Prelipca — Dumbrava Dumbrăveni £—2 Sportul muncitoresc Metalul Suceava — Rapid STIMAS Suceava 1—2 1 Forestierul Sucevița — Unirea Emil Bodnaraș 2—4. Următoarea etapă județeană va avea loc duminică, 3 iulie, după următorul program : Forestierul Gura Humorului — Bistrița Broșteni (se joacă la Frasin); Foresta Rișca —— Flacăra S.M.A. Prelipca , Victoria Păltinoasa — Unirea Emil Bodnaraș. Toate jocurile vor începe la ora 11.00 EXPORTUL (Urmare din pagina I) este calitatea sortimentelor realizate. Acest atribut este urmărit încă de la intrarea materiei prime în ateliere, prin efectuarea unei recepții exigente, urmărindu-se apoi, in procesul prelucrării, ca operație să se execute fiecare corect Au dobîndit o valoroasă experiență în această privință formațiile de lucru de la atelierele din Zamostea (condusă de Ion Rotaru) și Sucevița-Marginea (condusă de Zaharia Crasneanu). Experiența bună dobîndită va fi amplificată în perioadele următoare, colectivul inspectoratului silvic fiind hotărît să mențină, în a doua jumătate a anului, același ritm ridicat al înfăptuirii exportului, ceea ce va însemna dublarea sporului de producție obținut pînă în prezent. Pentru aceasta, prin conlucrarea apropiată cu beneficiarii, va fi diversificată, în continuare, gama sortimentelor de împletituri, atenție sporită acordîndu-se, în actualul sezon, recoltării și valorificării superioare a ciupercilor, a altor resurse ale pădurii. Operativitatea și calitatea formare din pagina mecanizatorilor și cooperatorilor va fi servită în cîmp, măsură menită, de asemenea, să contribuie la utilizarea deplină a timpului de muncă — Ce datorii au beneficiarii lucrărilor pe care le veți efectua ? — Pentru eliminarea în totalitate a pierderilor de recoltă, solicităm conducerilor cooperativelor agricole de producție să ia măsuri de pregătire a tarlalelor pentru seceriș. Acestea vor consta în cosirea orzului și a griului din vecinătatea imediată a stîlpilor electrici și de telefon, a hidranților și a pomilor, cosirea manuală a porțiunilor de teren ce au spicele căzute la pămînt, executarea capetelor de tarla. Facem, și pe această cale, un apel către baza județeană de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultură de a se preocupa mai mult pentru aprovizionarea cu bateriile de acumulatori necesare pe trimestrele XII și IV, intrucît nu toate combinele au pornire automată. Sîntem deficitari, de asemenea, cu curele de la variatorul de tracțiune și de la batoză. Aș releva, în încheiere, că vom executa toate lucrările în flux și că, tot în ceea ce ne privește, vom fi mai exigenți cu propria muncă în acest an, că întreaga noastră activitate din campa nia de seceriș se va afla sub semnul operativității și calității. Campionatul județean de fotbal seniori, categoria „Onoare“ — Clasamentul final — NOTA : Echipele Bucovina Calafindești, Locomotiva Dornești și Avîntul Todirești au fost penalizate cu câte 4 puncte pentru câte două «e prezentări ; echipele Stejarul Cajvana și Viitorul Arbore au fost penalizate cu cke 2 puncte, pentru cîte o »«prezentare : echipele Unirea Emil Bodnaraș, Minerul Stulpicani, Minerul Iacobeni, Avîntul Volovăț, Locomotiva Dornești, Avîntul Todirești, penăliaate cu cste 4 sau 2 puncte (pentru folosirea neregulamentară a juniorilor). 1. Rapid STIMAS Suceava SO 20 64 68—27 40 2. Minerul Crucea _ 30 ISO * 81—37 40 3. Unirea Emil Bodwardi 30 18 § 7 86—37 39 4. Șoimii Preutești 30 16 7 7 77—4S 39 5. Minerul Stulpicani 30 M 88 81—50 34 6. Recolta Fintinele 30 12 4 14 57—85 28 7. Minerul Iacobeni 30 18 4 13 80—59 26 8. Sp. nume: Metalul Suceava 30 10 6 14 54—05 26 9. Viitorul Arbore 30 *23 16 58—05 25 10. Victoria Solca 30 ia 3 17 62—79 25 11. Fuiorul Cornii Luncii 30 86 15 02—66 34 12. Stejarul Cajvana #30 11 4 15 55—68 24 18. Aydictul Volovăț 30 S «ÎS 54—03 22 34. Bucovina Calafindești 30 87 .14 43—66 21 18. Locomotiva Domnești 30 8 6 15 47—78 18 10. Aventul Todirești 30 9 1 20 40— 94 13 ZORI NOI • Pagina 2