Zori Noi, iulie-septembrie 1988 (Anul 41, nr. 12053-12130)

1988-07-01 / nr. 12053

Cu două luni în urmă, bi­roul executiv al Consiliului popular al comunei Marginea a analizat, în lumina prevede­rilor Programului unic și ale Decretelor 69—70/1984, situa­ția realizării planului livrări­lor de produse la fondul cen­tralizat al statului, a consti­tuirii fondului de autoaprovi­­zionare. Menționînd că atunci părerea unanimă a fost că în localitate există încă resurse pentru a impulsiona ritmul ac­țiunii, redăm, în continuare, cîteva aspecte reținute, din domeniul de referință, cu oca­zia unei recente deplasări în comună. Primarul așezării, tovarășul Vasile Magopăț, ne-a oferit pentru început câteva puncte de reper : „Am stabilit respon­sabilități precise pe persoane și am promovat cu membrii fiecărei bune relații gospodă­rii în parte. Accentul principal l-am pus pe livrările la carnea de taurine, laptele de vacă și cartofi, la care ne situăm încă sub plan. La primele do­uă produse, cauza restanțelor este legată și de lipsa de furaje din perioadele acută an­terioare și de scăderea efecti­velor de taurine. Totuși, am constatat că putem crește can­titățile de lapte predate da­că urmărim mai bine situația vacilor aflate în lactație". Am consemnat și opinia u­­nui bun gospodar, care nu de­pășește media condițiilor ma­teriale pe comună. Este vorba de Toader Bodnarescu care a ne-a spus : „Preocuparea pen­tru cămara proprie stă în fi­rea omului, dar tot într-a lui trebuie să stea și grija pen­­tru cei din jur care n-au po­sibilitățile noastre. De aceea eu predau produse la fondul statului contribuind la reali­zarea planului comunei”. Con­știenți de menirea lor de oa­meni ai satului, dar și cu o­­pinii ferme conform cărora mulți consăteni de-ai lor ar putea să le urmeze exemplul (deocamdată n-o fac) s-au pro­nunțat și cetățenii Nicolae Lupu, Orest Bodnarescu, Tra­­ian Bodaie, Constantin Lungu (Tomuț), Mircea Hapciuc, Con­stantin Hapciuc, Constantin Păvăloaie (70 de ani). Fără în­doială că s-ar înregistra o si­tuație mai bună dacă nume­roși alți localnici ar gîndi și ar acționa ca dînșii. La cen­trele nr. 4 și nr. 5 de colectare a laptelui, de exemplu, tre­burile merg mai slab, nu din pricina unor factori obiectivi, ci în legătură cu firea dificilă a unor cetățeni care se achită formal de datorii (de fapt în­calcă Decretul 69/1970) i pre­dau doar unele produse con­tractate și în cantități mici. Pot fi citați în acest sens gos­podarii Ion A. Lungu, Arcadie Geană, Toader­­ Bodnarescu, Ion C. Bodale, Vasile Curea. Există încă și 70 de gospodă­rii cu condiții materiale adec­vate, cu loturi date în folosin­ță, dar cu grajdurile goale și ogrăzile la fel. Se mențin, la acest capitol, în „capul lis­tei“ cetățenii Andrei Blasciuc, Gavril Grigorean, Melinte Mi­ron, Dumitru Bondor, Vasile Prelipcean, Avram Nichitean, Gavril Buliga, Sile Halip, Fio­rea Olăreanu. Mai consecvent trebuie aplicată o recentă ini­țiativă : în condițiile cînd de­țin tot în folosință și li se asigu­ră și alte surse de furaje, acei cetățeni care nu au taurine pot prelua pentru creștere cite o junincă de la consătenii care au mai multe. Cei care au sus­ținut concret o asemenea mă­sură opinează in favoarea ei. Astfel, Vasile In­­oi spunea : „Obișnuința de a ține animale, de a preda produse în fondul de stat amintește de prover­bul care zice că pofta vine mîncînd. Cei care au această ocupație, mai părăsit greu se apucă de treabă". Tot legat de capitolul " res­ponsabilitate, am făcut și alte constatări: numeroși activiști obștești, în primul rînd depu­tați — cum ar fi Paraschiva Tivdă, Vasile Balan, Domnica Malos, Ilie Buliga — acordă cea mai mare atenție activită­ții la care ne referim, o susțin prin exemplul personal. Cu aceeași poziție socială în sat, alții o fac mai puțin. La rîndul lor, lucrătorii din cadrul G.P.A.D.M. au sarcini con­crete în activitatea de consti­tuire a fondului de autoapro­­vizionare și centralizat al sta­tului. La 2—3 zile raportează despre îndeplinirea îndatoriri­lor. Unii au ca spune, alții ca Dorin Proca, Dumitru Nichi­tean, Aurica Bondor nu-și fac datoria, iar Ileana Lungu, președinta CP.A.D.M., nu do­vedește exigență față de aceș­tia. La un recent bilanț (pe 5 luni), s-a dovedit că preluări­le la fondul de stat se desfă­șoară mai bine la carne de porcine, ovine, iepure, taurine, la lapte de oaie și la fasole (la unii dintre acești indicatori, cu depășiri). Ritmuri în creș­tere sunt evidențiate și în cursul lunii iunie, ceea ce a­­testă că resursele au fost puse mai bine în valoare. Direcții de acțiune pentru îmbunătăți­rea situației ne prezintă preșe­dintele C.A.P., George Olărea­nu, și Vasile Cristuș, secreta­rul biroului executiv al consi­liului popular comunal , prio­ritate la cositul ierburilor să aibă membrii cooperatori care dețin (și­ au cumpărat) animale și predau produse, așa cum au procedat unii membri C.A.P., și alți cooperatori să-și însămînțeze loturile personale și eu trifoliene, putîndu-se ob­ține, astfel, 3 coase bune și un pășunat de toamnă (coopera­ția locală le va asigura sursa seminceră). VICTOR MICI ^ura aprovizionarea mm Resursele, judicios valorificatefi IM COMUNA MARGINEA Unii implicați, alții... detașați CONTRA PUNCT „ATERIZARE“ Costel C. Trofin din Suceava a ticluit și înfăptuit un lanț de hoții , a furat un aparat de radio de pe un șantier, apoi numeroase obiecte de valoare de la barul „Venus". N-a tre­cut mult și, spre miez de noapte, a aterizat direct... în brațele unui milițian aflat în rondul de pază. Infractorul coborîse pe frînghie, prin fe­reastra magazinului „Consig­nația". De aici furase obiecte valorînd peste 50 000 lei. Și s-a ales... cu 3 ani­­ de închi­soare ! COJOCAR DE FAIMA­REA La secția de tăbăcărie blănărie din Câmpulung Mol­­i­dovenesc a I.J.P.I.P.S. Suceava , exista un cojocar, pe nume Filip Gh. Bucșă, care... croia în avatul obștesc Spre benefi­ciul propriu A încasat bani de la numeroși clienți și nu i-a mai depus la casierie. Cînd a catadicsit s-o facă, a depus mai puțin decit încasase. Im tinepul necesar tăbăcirii și coaserii unui cojoc, respectivul blănar cu mina lungă a dela­pidat peste 23 000 lei. Așa a izbutit să-și croiască o faimă rea. Rubrică realizată de VICTOR MIC« «JslSfirha • B35EQ 1 SsSESa La arena de popice din Mo­lid au venit numeroși spec­tatori pentru a asista la ulti­mul joc din actualul campio­nat al diviziei A al echipei locale, care­ a primit replica formației bucureștene Laromet. Iar fetele de la Mucava au ținut să încheie cu un succes această partidă,­­ consolidîn­­du-și, astfel, poziția foarte bu­nă în clasament. La­­ sfîrșitul disputelor, scorul a fost de 2423—2351 (3—3). Pentru Mu­cava au punctat : Adriana Antonesei, 427 p. d. ; Eugenia Lupașcu, 424 p. d.; Maria Lu­­cuțar, 417 p.d.j Doina Balan, 398 p.d. ; Daniela Ciubotar, 382 p.d. I Corina Pazar, 375. De la oaspete, cele mai bune rezultate au obținut Maria Golopea, 408 p.d., și Silvia Bo­boc, 407 p.d. Astfel, Mucava încheie cam­pionatul, pe unul din 5—7 (din 10 echipe), locurile poziție foarte bună, ținînd seama că echipa noastră este singura — din întregul campionat (mas­culin și feminin) ce aparți­ne unei asociații cu rjeședința în mediul sătesc. în acest campionat, în afară de sportivele menționate mai sus, la Muoara au mai jucat­­ Mariana Saghin, Cantina Țe­­brean, Maria Bercea și Mi­­haela Pazar, antrenorul for­mației fiind Dori Frunză. Fe­lici tindu-se pe fetele noastre pentru o frumoasa comportare In campionatul diviziei «fițma 1987—1988, te urăm », «­­noi succese. Dar, pentru perioada imediat urmatoare, se dorim o plăcută „vacanță sportivă". Coresp­ MI MAI «A HOR POPICE, DIVIZIA A MUDAVA MOLID-VAMA - LA ROMEI BUCUREȘTI 2423 - 2351 (3-3) Parte din lotul echipei de popice feminin Mucava Molid Foto , I. MINBRESCU FOTBAL, „CUPA ROMÂNIEI“ Duminică, 26 iunie, în cea de a III-a etapă județeană a „Cupei României“ la fotbal (ediția 1988—1989) — competi­ție ce se desfășoară sub auspi­­­­ciile „Daciadei" — s-au înre­gistrat rezultatele : Bistrița Broșteni — Minerul Crucea 2—1, Forestierul Gura Humo­rului — Sportul muncitoresc Pojorîta 3—0­ (neprezentare !); Victoria Păltinoasa —­ Con­structorul Dărmănești 5—­4­­ Unirea Horodnic — Forestie­rul Falcan 4—1 ; Flacăra S.M.A. Prelipca — Dumbrava Dumbrăveni £—2­­ Sportul muncitoresc Metalul Suceava —­ Rapid STIMAS Suceava 1—2 1 Forestierul Sucevița — Unirea Emil Bodnaraș 2—4. Următoarea etapă județeană va avea loc duminică, 3 iu­lie, după următorul program : Forestierul Gura Humorului — Bistrița Broșteni (se joacă la Frasin); Foresta Rișca —­— Flacăra S.M.A. Prelipca , Victoria Păltinoasa — Unirea Emil Bodnaraș. Toate jocurile vor începe la ora 11.00 EXPORTUL (Urmare din pagina I) este calitatea sortimentelor realizate. Acest atribut este urmărit încă de la intrarea materiei prime în ateliere, prin efectuarea unei recepții exigen­te, urmărin­du-se apoi, in pro­cesul prelucrării, ca operație să se execute fiecare corect Au dobîndit o valoroasă expe­riență în această privință for­mațiile de lucru de la atelie­rele din Zamostea (condusă de Ion Rotaru) și Sucevița-Mar­­ginea (condusă de Zaharia Crasneanu). Experiența bună dobîndită va fi amplificată în perioadele următoare, colectivul inspec­toratului silvic fiind hotărît să mențină, în a doua jumătate a anului, același ritm ridicat al înfăptuirii exportului, ceea ce va însemna dublarea spo­rului de producție obținut pî­­nă în prezent. Pentru aceasta, prin conlucrarea apropiată cu beneficiarii, va fi diversificată, în continuare, gama sortimen­telor de împletituri, atenție sporită acordîndu-se, în ac­tualul sezon, recoltării și valo­rificării superioare a ciuperci­lor, a altor resurse ale pă­durii. Operativitatea și calitatea formare din pagina­­ m­ecanizatorilor și cooperatori­lor va fi servită în cîmp, mă­sură menită, de asemenea, să contribuie la utilizarea deplină a timpului de muncă — Ce datorii au beneficiarii lucrărilor pe care le veți efec­tua ? — Pentru eliminarea în to­talitate a pierderilor de recol­tă, solicităm conducerilor co­operativelor agricole de pro­ducție să ia măsuri de pregă­tire a tarlalelor pentru seceriș. Acestea vor consta în cosirea orzului și a griului din veci­nătatea imediată a stîlpilor e­­lectrici și de telefon, a hidran­­ților și a pomilor, cosirea ma­nuală a porțiunilor de teren ce au spicele căzute la pă­­mînt, executarea capetelor de tarla. Facem, și pe această ca­le, un apel către baza jude­țeană de aprovizionare tehni­­co-materială pentru agricul­tură de a se preocupa mai mult pentru aprovizionarea cu bateriile de acumulatori nece­sare pe trimestrele XII și IV, intrucît nu toate combinele au pornire automată. Sîntem de­ficitari, de asemenea, cu cure­le de la variatorul de tracțiune și de la batoză. Aș releva, în încheiere, că vom executa toa­te lucrările în flux și că, tot în ceea ce ne privește, vom fi mai exigenți cu propria muncă în acest an, că întreaga noastră activitate din cam­pa­ nia de seceriș se va afla sub semnul operativității și cali­tății. Campionatul județean de fotbal seniori, categoria „Onoare“ — Clasamentul final — NOTA : Echipele Bucovina Calafindești, Locomotiva Dornești și Avîntul Todirești au fost penalizate cu câte 4 puncte pentru câte două «e prezentări ; echipele Stejarul Cajvana și Viitorul Arbore au fost pe­nalizate cu cke 2 puncte, pentru cîte o »«prezentare : echipele Unirea Emil Bodnaraș, Minerul Stulpicani, Minerul Iacobeni, Avîntul Volovăț, Locomotiva Dornești, Avîntul Todirești, penăliaate cu cste 4 sau 2 punc­te (pentru folosirea neregulamentară a juniorilor). 1. Rapid STIMAS Suceava SO 20 6­4 68—27 40 2. Minerul Crucea _ 30 IS­O * 81—37 40 3. Unirea Emil Bodwardi 30 18 § 7 86—37 39 4. Șoimii Preutești 30 16 7 7 77—4S 39 5. Minerul Stulpicani 30 M 8­8 81—50 34 6. Recolta Fintinele 30 12 4 14 57—85 28 7. Minerul Iacobeni 30 18 4 13 80—59 26 8. Sp. nume: Metalul Suceava 30 10 6 14 54—05 26 9. Viitorul Arbore 30 *2­3 16 58—05 25 10. Victoria Solca 30 ia 3 17 62—79 25 11. Fuiorul Cornii Luncii 30 8­6 15 02—66 34 12. Stejarul Cajvana #30 11 4 15 55—68 24 18. Aydictul Volovăț 30 S «­ÎS 54—03 22 34. Bucovina Calafindești 30 8­7 .14 43—66 21 18. Locomotiva Domnești 30 8 6 15 47—78 18 10. Aventul Todirești 30 9 1 20 40— 94 13 ZORI NOI • Pagina 2

Next