Adevěrul, iulie 1889 (Anul 1, nr. 262-287)
1889-07-22 / nr. 279
ANUL L—No. 279. Numărul 10 Bani ^ ABONAMENTELE isop? U1MH 1K FMCIBEl LUM SI 8IE PI1TESC TeT BKll’NA ISA ISTE In Bucureseî la casa Administrației Din Județe și Streinetate prin mandate poștale. Un an în țară 30 lei, în streinetate 50 Sese luni „ 15 „ „ „ 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS ziarul se găsește de vânzare cu numărul la kioşeuî No. 141, Boulevard de Capuennes;la kioşeuî No. 117, Boulevard St.-Michel; la kîoseul No 19, Boulevard St-Germain MANUSCRISELE NU SE INAPOIA2A administrat?a : Strada nfo«a, e. I Director politic: ALEX. V. BELDIMANU E2IXTIA ALTEIA Să te femei, Romflae! de oală strein în casă. V. Alexandri. SAMBATA 22 IULIE 1889. Numărul 10 Bani ANUNCIURILE DIN BUCCHESCI 8E PMNELSC LA ADUIM». TRADIKI LA „AGENTIA HAVAS“ Din Judeţe direct la administraţie. Anunciuri, pag. IV.............0,30 b. linia „ . III..........1.1. „ Inserțiunile și Reclamele 2 lei rândul Din Paris, la Agenfia Havas, 8 Place de la Bourse, precum și sucursalele el. Din Strein etate, anunciurile; %, mese direct la admirfi^tjațtă ‘fTli \ toate oficiile de publieitffte. ,«$3^ y t,\ UN NUMÉR BAltl/ .L :tid REDACȚIA : Strada Nouă, 8. 1 w v 1 .£ . LIGA PATRIOȚILOR —--------------------------------——----------------------------------Tulburarile din Creta --------------.-------------------------------CONVORBIRI de DEPARTE -------------.----------------------:---------------------*»AíC ^3cÍv)C '^-------------------------------Din Doroiioiu -----------------------------------(JjVfxJogp-------------—------------— FXPOSITIA UNIVERSALA -------------------------— rd-^r^cß1--------------------------Din Constantinopol - —? : ------------------* :----------OaDIlMLi, DAR IAH --------------------- -------------------------------------^-!S?y £r=v >-------------------------------------------------------------3EIC m 3FS. Bucureşti 21 Iulie LIGA PATRIOŢILOR Resturnarea Prinţului Alexandru loan I, Domn patriot şi român, a fost o mare greşală politică ; mai mult încă, acea abdicare silită a deschis României o eră plină de amărăciuni şi de umilinţî. Toate faptele măreţe săvîrşite de noi, în cursul acestor din urmă douăzeci şi trei de ani, poartă sigiliul Streinismului care jigneşte simţimentul naţional. Am participat la resbelul rusoturc. Am proclamat Independenţa. Am transformat Principatul în Regat. Bravii noştri ostaşi au trecut Dunărea pentru a da ajutor armatelor ruse, într’un moment de grea cumpena. — Ei au făcut admiraţiunea tovarăşilor lor de luptă.— Ei au arătat Europei întregi că sunt demni urmaşi a lui Ştefan şi a lui Mihai, şi.... Basarabia am perdut-o, fără a primi avantagioasele compensaţiuni ce ne oferea defunctul Imperat Alexandru II, pentru că Streinul, căruia linguşitorii i-au dat titlul de Mare Căpitan, consimţise, înaintea începere! resbeluluî, la retrocedarea acelor trei districte: Cahul, Bolgrad şi Ismail. — Aşa era porunca de la Berlin — şi mai umilitor pentru noi este faptul că Streinul a găsit un Român care a servit de uneltă la această umiliaţiune. Sângele a zece mii de voinici căzuţi pe câmpiile bulgăreşti a cimentat Independenţa României, şi.... acea independenţă nu a fost recunoscută decât în urma promisiune! ce a dat Străinul că va rescumpăra murdara concesiune a lui Strasberg, şi că va da drepturile politice israeliţilor stabiliţi în România. — Aşa a fost porunca de la Berlin, poruncă dată de Seful familiei Hohenzollern, defunctul împărat Wilhelm I—şi mai ruşinos pentru noi este faptul că Străinul a găsit un Român care a servit de uneltă la această a doua umiliaţiune. Străinul, care luase în serios pomposul titlu de Mare Căpitan, nu se mai mulţumi cu Coroana princiară purtată de un Ştefan, de un Mihai. Lui îi trebuia o Coroană regală. Regalitatea s’a proclamat, şi... am plătit’o cu pierderea drepturilor noastre strămoşeşti asupra Dunărei.—Aşa a fost porunca de la Berlin şi Viena, şi mai umilitor pentru noi este faptul că Străinul a găsit un Român care a servit de uneltă la această costisitoare metamorfoză. Cine va cuteza să susţie că Alexandru loan I, sau or care alt Domnitor român, ar fi primit pentru poporul în capul căruia a fost chemat, asemeni umiliaţiuni. Dar admiţând că, pentru ruşinea noastră, s’ar fi găsit un Suveran român, căzut aşa de jos, pentru a servi interesele unei puteri străine, în paguba patriei sale, acest Domnitor nedemn ar fi fost rostumat de popor, singurul Său sprijin , când Străinul Rege care domneşte astăzi se reazăma numai pe forţa baionetelor germane. Mare şi bun e Dumnezeul Românilor !—Am scăpat de Domniile greceşti vom scăpa şi de Domnia germană care a făcut din România independentă o provincie prusacă. In această stare de lucruri, ce este de făcut? Poporul trebue să-şi îndrepteze cugetarea, la un ideal măreţ, naţional, spre a revendica din mâinile nedemne ale acelor cari esploatează puterea, drepturile suverane ale ţărei. Nu partidele politice esistente vor mai putea reda ţărei puterea suverană, ci liga patrioţilor care se compune din toată suflarea românească şi care are adepţii săi naturali in toate stratele societăţei şi in toate partidele și grupurile de până astăzi. El Ar fi de dorit ca cuvintele ministruul afacerilor străine al Engliterei să aducă aprecieri mai drepte în oricari cercuri politice, cari până acum exprimă păreri contrarii în această cestiune. Pare că discursul marchizului de Salisbury are de scop să se opună tendinţelor pesimiste ce domnea în acest timp din urmă. E de dorit ca resultatele aşteptate să fie obţinute. PARIS, 21 Iulie — Generalul Boulanger a adresat un manifest alegătorilor săi, mulţumindu le că ’i au acordat voturile lor. El zice : dacă izbânda sa n’a fost desăvârşită, causa e ambiţiunile de gaşcă. Dar aşteaptă cu o deplină încredere resultatul alegerilor legislative. -------------------------------------CvQ/^sS.----------------------------------- TELEGRAME TOULON. 21 Iulie.Un obuz închis într'un tun revolver a făcut explozie pe corabia Şcoala de artilerie „la Couronne“. Sunt 5 morţi şi 17 răniţi din cam trei greu. ROMA 21 Iulie.—Se anunţă din Cont „Agenţiei Ştefani“ că autorităţile judiciare au ordonat punerea în libertate a locotenentului Francois de Grandmaison, care va fi recondus până la granița franceză. BUDAPESTA, 21 Iulie.— După ziarul Ungarische Post recolta a fostătămată într’un mod considerabil de furtunele cele mari. Recolta grâului și a secarei e mijlocie; a orzului e slabă. Se speră cu toate astea că în general recolta va fi mijlocie. LONDRA, 21 Iulie.—Camera comunelor a adoptat în a treia citire bilul asupra apanagolor şi bilul privitor la universitatea scoţiană. WILHELMSHAVEN, 21 Iulie.împăratul a plecat în Englitera pe bordul lui „Hohenzollern“. SIBIU, 21 Iulie.— Arhiducele Albert care era ieri indispus, merge mai bine. El va asista mâine la manevre. VIENA, 21 Iulie.— Arhiducesa Stefania a plecat ieri seară la Ostenda. VIENA, 21 Iulie.— Ministrul de interne a ordonat, pentru violare de statuie, disolvarea asociaţiei şcolare pentru Germani, înfiinţată la Schoennerer. PETERSBURG, 21 Iulie.— Journal de St. Petersbourg e foarte satisfăcut de discursul pe care marchizul de Salisburg l-a rostit la 17 Iulie în Camera Lorzilor. Foaia din Petersburg zice că marchizul de Salisbury a dat dreptate atitudinei corecte a Rusiei în afacerile Balcanilor. Turburările dia Creta Pe zi ce merge, liniştea acestei insule se schimbă în cele mai violente turburări. Depeşele ce primim în fiecare zi sunt din ce în ce mai alarmante. Iată depeşele sosite ori şi azi din diferite centruri, asupra acestei mişcări : CONSTANTINOPOL, 20 iulie.O corvetă rusească aparţinând flotei mărea Negre, a plecat săptămâna asta de la Pireu la baia Suda (Creta) de unde s’a întors peste 2 zile. LONDRA, 20 Iulie.—Marchizul Salisbury nu crede că turburările ce se produc în Creta art putea să inspire temeri serioase? Zit a declarat mn numele ' guvernumi englez că acesta nu simte nici o dorinţă de a poseda insula Creta. — Ştirile publicate de ziare asupra afacerilor Cretei sunt rele. In diferite părţi, din insulă lupte sîngeroase s’au întîmplat. Sunt o mulţime de morţi. Un sat creştin, locuit de 150 familii, a fost incendiat. O panică desăvârşită domneşte în oraşele locuite de creştini şi mahomedani. Consulul Greciei a trimis, din măsură de siguranţă, pe familia sa în Sura. Marchizul de Salisbury combate părerea că Englitera ar putea să privească cu nepăsare evenimentele ce se produc, în Europa Orientală sau permite fără obiecţiune şi fără manifestaţii nişte întreprinderi eventuale. Englitera are ca prim obiect pacea, dar fără sacrificiul onoarei sale. Ministrul afacerilor streine, a terminat declarând că întinsele înarmări ce se fac azî sunt o garanţie însemnată a menţinerei păceî. Resultatele unui resboiu ar fi aşa de înspăimântătoare, încât naţiunele se vor da înapoi în faţa unei atari perspective. PARIS 20 Iulie. — Incrucişătorul „Seigneley“ a părăsit alaltăeri Teutonul, mergând în Creta pentru protecţiunea eventuală, a naţionalilor francezi. LONDRA, 20 iulie.—Alaltăieri a avut loc la Birmingham, un meeting conservator. Lord Randolphe Churchill a rostit un discurs şi a zis că în prezenţa eventualităţea unui resboiu general, Englitera ar trebui să restrângă pe cât se poate obligaţiunile şi răspunderile sale întru atât cât ele n’ar fi de o însemnătate absolută pentru interesele Engliterei. Egiptul costă englezilor amiciţia franciei şi a Turciei. Aceste două puteri ar face concesiuni considerabile, dacă ar vedea probabilitatea unei deșertări a Egiptului de către Englitera într’un termen regulat. Rămânând în Egipt, Englitera ar trebui să împătrească armata sa de ocupare precum și flota sa în Mediterana, în caz de resboiu european. PARIS, 20 iulie. — O notă a Agenţiei Havas desminte ştirea dată de „ Times“, cum că D. Spidler ar fi declarat D-lui Delyani că Francia nu s’ar opune la o soluţiune a cestiunei cretiene în favoarea Greciei. Atena, 20 Iulie. — Adunarea cretiană a adresat un apel panelenismului cerendu’i concursul seu pentru luptele de susţinut pentru realizarea aspiraţiunilor naţionale. Adunarea declară că situaţia e foarte critică. Acest apel a produs o vie emoţiune. Oare cari ziare sfătuesc a se căuta mijloacele de a veni în ajutorul cretienilor. DIN DOROHOI Cum am citit în ziarul Voinţa Naţională şi Democraţia îngrozitoarea crimă comisă de Prefectul de Dorohoi, am scris corespondentului nostru din acea localitate pentru a avea o dare de seamă exactă asupra acestei crime. Mărturisim că ni s’a părut cam straniu a citi că o chelneriţă de oţel a fost siluită. Intorici aulyfeornei nul este aşa de rar în cât am găsit de cuviinţă a nu crede orbeşte pe stimabilii noştri confraţi de la ambele ziare colectiviste, şi bine am făcut. Iată ce ne scrie corespondentul nostru din Dorohoi: Colectiviştii de aici nu pot dormi în pace, din cauza înfrângerei ruşinoase ce au avut la alegeri. Inconciliabilele lor, din care din nenorocire fac parte şi militari, scornesc fel de fel de snoave pe socoteala oamenilor de bine, pe socoteala tuturor în fine cari nu fac parte din clica lor. Mai întâi au crezut că vor alarma opinia publică cu zgomotul ingerinţelor la alegerea de senator în colegiul II, comise de prefectul Grigorie Helban; n’au izbutit, căci s’a dovedit că alegere mai liberă şi mai neîngerată de administraţie ca alegerea din urmă nu s’a văzut de multă vreme în mult încercatul nostru judeţ. In zilele din urmă s’au încercat a răspândi sgomotul că la Dorohoiu domneşte teroarea ?! Nici cu aceasta n’au isbutit; lumea se uită cu desgust şi indiferenţă la aceste scornituri colectiviste. După ce au văzut că toate acestea n’au trecere, au recurs la alt mijloc mai infam şi degradator, crezând că cu aceasta va înfiera pe şeful administraţiei de aicea. Insă şi în aceasta sau înşelat de adresă, căci fapta care caută să o puie în spinarea lui Gr. Heiban este comisă tot de unul din ai lor, care la urmă va plăti gloaba. Cea ce ne-a indignat mai mult, este că pentru această ultimă infamie s’au servit de un militar superior din regimentul local. Acest militar s’a pus la disposiţia lor pentru a le servi causa. Iată in scurt faptul: Majorul Stamatopulo cu soţia sa, cari locuesc într’un otel, au în serviciul lor o femeie. Pe această femeie după ce au dăscălito bine ajutat şi de alţi amici ai casei, a pus’o să dea o denunţare parchetului cum că ar fi fost violată de proctul. Acest major chiar, o conduce ca procuror care prânzea într’un birt împreună cu mai multă lume şi insistă a da curs plângerii. Atât procurorul cât şi alte persoane observă majorului că să’şi dea bine socoteala de gravitatea denunţări, totuşi majorul a persistat şi nu a dat nici o atenţiune obervaţiunilor ce i se făcea ei. Procurorul a intrat în cercetarea caşului şi după cum ştim s’a constatat pe deplin atât din examinarea medicilor cât şi din deposiţiunea numeroşilor martori că pretinsa victimă este o femeie de acele cu care chelnerii din oţel fac comerţ de noapte, că ea după însuşi mărturisirea ei a avut relaţiuni mai înainte cu diferite persoane. Iată victima colectiviştilor : iată fiinţa inocentă a cărei onoare sa oferit a o apăra numitul D. major! Suntem informaţi că onor. D Grigore Helban a cerut anchetă pentru a constată faptul şi a dovedi pe autorii cari au inventat această infamie pe socoteala sa. îndată ce se va cunoaşte resultatul anchetei, vă vom comunica. Ca dovadă la cele ce am spus mai sus, că aceasta este o infamie colectivistă, resultă şi din următorul fapt. Mai mulţi cetăţeni văzând cura numitul D Major, poartă pe această servitoare pe la parchet şi pe urmă o reconduce acasă în vederea tuturor, sau dus la comandantul regimentului şi iau observat că de ce tolerează în regimentul său asemenea lucruri, care numai onoare armatei nu face. Nu se ştie ce a făcut comandantul. Ştim numai atâta că în seara zilei de Sâmbătă 15 Iulie pe la orele 101/2011, comandantul regimentului s’a presentat la locuinţa D-lui advocat Burghele pe când acesta era în momentul de a se culca şi l-a rugat în numele soţilor Stamatopule de a mergepână la locuinţa lor la oţel având a le da o consultaţiune ca advocat, adăogând D. colonel că a căutat şi pe advocatul Marcu, însă nu l’a găsit. D. Burghele, după oare cari esitaţiune, însoţeşte pe colonel până la locuinţa soţilor Stamatopulo. Pe când traversau antreul împreună, deodată dintr’o odaie vecină cu a numiţilor, vede că ese colectivistul Eugeniu Lupaşcu, preşedintele de,tristă amintire, din trupul Caradalelor şi Maicanilor etc. şi de odată fără a schimba vre-un cuvent s’a adresat la D. Burghele cu cuvintele: „ce ai venit să pui treaba la cale şi să „faci pe aceştia să acopere infamia lui „Holbau ? „de aceia eşti deputat ?“ Cu toate acestea. Burghele ’şî-a continuat drumul, acest Lupaşcu însă, mergea după dânsul ne mai făcându’i gura, aşa că a intrat în camera soţilor Stamatopulo şi acolo, fără ca soţii Stamatopulo să’i fi făcut vre-o observaţie, îşi permite a se adresa la D. Burghele cu aceleaşi expresiuni ca în sală. D. Burghele uimit de cursa în care fusese atras, a observat D-nei Stamatopulo că aceasta este consultaţia ce cere de la el ?... Numai în urma acestora individul în chestie s’a retras. D. Burghele simţindu se ofensat a cerut socoteală atât D-lui major cât şi colectivistului Lupaşcu. Ambii au refuzat a da satisfacţie. Martorii D-lui Burghele au încheiat cuvenitele procese-verbale, pe care cred că D-sa le va da la lumină. Cred că aceste fapte nu mai au trebuinţă de nici un comentar. Opiniunea publică însă, trebue să le cunoască. M. A. N. Dorohoia, 19 Iulie 1889. CONVORBIRI DE DEPARTE Mânăst. Horaiţa, 16 Iulie 1889. Să mă crezi, dragă Nasone, că de o lună îmi bat capul cătând să găsesc ceva de scris şi nu pot. Fâgăduiala dată ţie mă frământă mereu Cum aţipesc cumva nasul tău formidabil se împlântă dinaintea ochilor mei, ca un memento mori, şi’mi aminteşte — păcatele mele — că sunt gazetar şi că trebue să’mi fac datoria către patrie. Toată lumea e de părere că natura te inspiră, că apusul ori răsăritul soarelui pe munţi te pune în extaz şi te îndeamnă la scris chiar când nu ştii ţinea condeiul în mână. Eu îndrăznesc a avea o părere tocmai protivnică. Mă scol înainte de a răsări soarele şi de atunci până după apus stau cu condeiul în mână şi hârtia dinainte şi inspiraţia tot nu vine. Mai că am ajuns la convingerea că muză pentru articole politice nu există. Şi apoi, gândeşte-te la misiunea noastră a amândorura. Tu, veelnicul satir, trăeşti scoţând la veală ridicolul din ceea ce numesc oamenii viaţa politică şi — vei mărturisi-o singur — nu e lucru greu. De la cel mai mic agent electoral, până la omul care se distinge de ceilalţi numai pentru că are cea mai mare leafă și profită cu seninătate de prostia *§!