Apărarea Patriei, iulie 1954 (Anul 10, nr. 152-178)

1954-07-22 / nr. 170

* Pentru patria noastră, Republica Populară Romîna ! mmm­­erUl - Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL X Nr. 170 (2475) Joi 22 iulie 1954 4 PAGINI — 20 BAN! Ziua renașterii Poloniei Astăzi, poporul frate polonez­­ sărbăto­rește împlinirea a zece ani de la elibe­rarea patriei sale. Eliberarea Poloniei este rodul victoriilor de importanță isto­rică mondială repurtate de către glorioa­sa Armată Sovietică împotriva fascis­mului german, victorii care au adus eli­berarea unui șir întreg de țări din Eu­ropa centrală și de sud-est. In zilele lui iulie 1944, alături de bravii ostași so­vietici, au luptat și unitățile armatei po­lone renăscute, create pe teritoriul U.R.S.S. cît și detașamentele Gărzii Populare, care și-au adus astfel contribu­ția la zdrobirea armatelor cotropitoare hitleriste. In țările eliberate de către oștile sovie­tice, popoarele și-au luat soarta în pro­priile mîini. Astfel, și în Polonia oamenii muncii, în frunte cu clasa muncitoare con­dusă de partidul ei marxist-leninist, au luat puterea în mîinile lor, pornind pe calea făuririi unei vieți noi. Eliberați de sub jugul robiei hitleriste, zdrobind cătușele exploatării capitaliste și moșierești, oamenii muncii din Polo­nia au pornit cu întreaga lor forță crea­toare la munca­­ eroică pentru îndepărta­rea urmărilor nefaste ale războiului. Ma­sele muncitoare, care au pornit să-și con­struiască o patrie nouă, puternică, libera și independentă, au avut de înfruntat împotrivirea disperată a forțelor reacțio­nare interne și de peste hotare, care nu se puteau împăca cu gîndul că Polonia încetase de a mai fi un izvor al cîștigu­­rilor fabuloase pentru capitaliștii inter­naționali, pentru fabricanții, bancherii și moșierii proprii. Poporul polonez, pășind cu fermitate pe calea aleasă de el, a zdro­bit aceste uneltiri, a stîrpit fără uda cuiburile contrarevoluționarilor, trădăto­rilor și sabotorilor de tot felul, care slu­jeau pe imperialiștii din apus Sub conducerea înțeleptului lor­­ cîrmaci — Partidul Muncitoresc Unit Polonez — în cei zece ani de libertate, oam­enii­ mun­cii din Polonia au obținut succese minu­nate în lupta pentru construirea vieții noi. Acest deceniu de muncă și luptă, mar­tor al forței de nesecat a maselor munci­toare, a confirmat în mod strălucit trăi­nicia și viabilitatea regimului democrat­­popular instaurat în Polonia. .Înfăptuirile de seamă ale Poloniei populare in domeniul dezvoltării econo­miei și culturii, în scopul ridicării con­­tinue a bunei stări materiale și culturale a maselor populare, constituie o pildă convingătoare a puternicei înfloriri a for­țelor vita­le ale unui popor liber, stapin pe soarta sa. . Polonia de­ ieri era cunoscută ca o țară agrară înapoiată­, sursă de materii prime pentru țările imperialiste. Polonia de as­tăzi e o­ țară nouă, puternică, cu o indus­trie înaintată, cu o agricultură în dezvol­tare, cu o cultură nouă. Producția indus­trială a Poloniei populare a depășit anul trecut de 3,6 ori producția anului 1938, iar producția pe cap de locuitor de 4,8 ori. Astăzi, Polonia ocupă în Europa lo­cul al cincilea în ceea ce privește vo­lumul producției industriale globale. Realizările poporului polonez se dato­­resc­ politicii înțelepte a Partidului Mun­­citoresc Unit Polonez și ajutorului multi­lateral și permanent acordat acestei țări de către Uniunea Sovietică. Pentru Partidul Muncitoresc Unit Po­lonez, pentru guvernul R. P. Polone, nu există preocupare mai mare decît grija pentru binele oamenilor muncii, pentru satisfacerea nevoilor lor materiale și spi­rituale mereu crescînde. Acest lucru se concretizează în creșterea veniturilor populației. Astăzi, veniturile reale ale populației orășenești în­ comparație cu ni­velul dinainte de război au crescut apro­ximativ cu 40 la sută, iar veniturile popu­lației sătești cu 75 la sută. In Polonia populară dezvoltarea industriei ușoare, a producției bunurilor de larg consum, cu­noaște un ritm tot mai rapid. Astfel, în anul 1953 producția obiectelor de con­sum a­ reprezentat 219,8 la sută față de anul 1949. In anii care s-au scurs de la elibe­rare, agricultura polonă a înregistrat și ea succese de seamă. Anul trecut, numă­rul cooperativelor agricole de producție a fost de peste 8.000, iar numărul țăra­nilor grupați în aceste cooperative s-a ridicat la 200.000. In acești ani a fost creată o pîrghie importantă pentru re­­construcția agriculturii — stațiunile de mașini și tractoare ale statului. Produc­ția agricolă globală a depășit nivelul de dinainte de război. In Polonia populară, în cei zece ani de libertate, cultura a cunoscut o puternică dezvoltare. S-a introdus învățămîntul ge­neral. Lumina cărții a pătruns pînă in satele cele mai îndepărtate. Școlile pro­fesionale sînt deschise pentru zeci de mii de tineri și tinere. Astăzi, poporul polonez prieten, fa­­cînd bilanțul acestui deceniu glorios, pornește cu și mai mult avînt la lupta pentru înfăptuirea hotărîrilor celui de al doilea Congres al Partidului­ Munci­toresc Unit Polonez. Sarcinile izvorîte din aceste hotărîri, sarcini ale întregu­lui poptor, arată calea spre dezvoltarea continua și armonioasă a tuturor ramu­rilor eco­nomiei naționale, calea spre dezvoltarea într-un ritm mai rapid a producției agricole, prin folosirea pe scară tot m­ai largă a metodelor agroteh­nice sovietice, prin desțelenirea pămîn­­turilor virgine, calea spre ridicarea con­tinuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Chezășia îndeplinirii acestor sar­cini constă ■ în­ alianța trainică dintre clasa muncitoare și țărănimea munci­toare, constă în coeziunea puternică din­tre Partidul­ Muncitoresc Unit Polonez, Guvernul și poporul polonez. Republica Populară Polonă, este­ un stat liber și independent. La baza­­ poli­ticii externe a Poloniei noi stă principiul păcii și prieteniei între popoare. Legătu­rile de prietenie și­­ strînsă alianță ce există între Polonia, Uniunea Sovietică, Republica Populară Chineză și toate ță­rile lagărului democratic constituie un înalt model de relații de tip nou, bazate pe egalitate în drepturi între state li­bere, frățești. Prietenia strînsă ce există între țările lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică devin­e un factor tot mai pu­ternic în lupta pentru menținerea păcii în întreaga lume. Poporul polonez, ală­turi de popoarele frățești, luptă cu hotă­­­rire împotrivă renașterii u­tilitarism­ului german, pentru securitate colectivă în Europa, per­tru slăbirea mai departe a încordării internaționale. Poporul nostru muncitor, legat prin firele unei prietenii trainice și sincere de poporul polonez, se bucură de succesele R. P. Polone ca­ de propriile sale suc­cese. Țările noastre frățești cunosc o în­florire minunată în marea familie a po­poarelor libere. Legăturile conomice, politice, culturale, noastre e­­pecetluite prin diferite acorduri, devin tot mai pu­ternice. Polonia populară, care, alături de Uniunea Sovietică și R. Cehoslovacă, și-a ridicat cuvîntul pentru sprijinirea ce­rerii legitime a țării noastre de a intra în O.N.U., a dovedit încă odată că prie­tenia sinceră, ce leagă țările noastre eli­berate de Uniunea Sovietică este o prie­tenie de nezdruncinat. De ziua celei de a zecea aniversări a eliberării Poloniei de sub jugul hitle­­rist, ostașii Armatei noastre Populare, alături de întregul nostru popor muncitor, urează din toată inima oamenilor muncii din Polonia noi succese pe drumul în­făptuirii unei vieți fericite și îmbelșu­gate. Ostașii armatei noastre trimit un fierbinte salut tovărășesc fraților lor, ostașilor Forțelor Armate ale R. P. Po­lone, dorindu-le noi și tot mai de seamă biruinți pe calea perfecționării măiestriei lor de luptă, pe calea întăririi capacității de apărare a patriei lor dragi. TELEGRAME Tovarășului ALEXANDER ZAWADSKI Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone­ ­­­ VARȘOVIA Cu ocazia celei de a 10-a aniversări a eliberării Poloniei de către glorioasa Armată Sovietică, vă rog să primiți, tovarășe Președinte, din partea Prezidiului Marii­ Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, calde felicitări. Poporul romîn ia parte din toată inima la această mare sărbătoare a poporului frate polon. Urez poporului polon noi e și m­ari victorii în munca sa rodnică pentru înflori­rea Poloniei democrat-populare și în lupta comună pentru apărarea păcii, în fruntea că­reia se află eliberatoarea și prietena noastră, marea Uniune Sovietică. Dr. PETRU GROZA Președintele Prezidiului Mar­ii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne Tovarășului JOSEF CYRANKLEWIG, Președintele Consiliului de Înlimșiri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu prilejul celei de a 10-a aniversări a eliberării Poloniei de către glorioasa Ar­mată Sovietică, vă rog să primiți, tovarășe Președinte, din partea poporului romîn și a guvernului Republicii Popoulare Romîne, sincere felicitări frățești. Poporul romîn salută cu căldură marile rezultate obținute de Polonia în cei 10 ani de la renașterea sa, în opera de con­struire a socialismului și în lupta consec­ventă pentru apărarea păcii, în fruntea căreia se află marea Uniune Sovietică. Urez poporului frate polon noi succese în munca sa pentru prosperitatea Repu­blicii Populare Polone. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne Tovarășului STANISLAW SKRZESZEWSKI M­­inistrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu ocazia marii sărbători naționale a poporului polon, cea de a 10-a aniversare a zilei eliberării Poloniei de către Armata Sovietică, vă, rog să primiți, tovarășe Mi­­nistru, călduroase felicitări. y Urez poporului frate polon noi izbînzi în munca sa pașnică pentru construirea socialismului și în lupta comună pentru apărarea păcii, în fruntea căreia se află marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. SIMION BUGHICI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romîne in numărul de azi VIAȚA U. T. M. — Gh. Pușcașu : Conferințele U. T. M. pe mari unități (pag. 2-a) Locotenent major T. Oprean : Cu în­tregul echipaj (pag. 2-a) In cinstea zilei de 23 August — Spre noi succese în sporirea producției bu­nurilor de larg consum și a producției agricole (pag. 2-a) Adunarea festivă cu prilejul ani­versării a 10 ani de la eliberarea Polo­niei (pag. 2-a) MAREA SĂRBĂTOARE A PO­PORULUI FRATE POLONEZ Locotenent colonel Jerzy Szydlo : 10 ani de la eliberarea Poloniei (pag 3-a) Acad. Dr. St. S. Nicolau : Urăm po­porului polonez noi succese în con­struirea socialismului (pag.­3-a) Palatul Culturii și Științei din Varșo­via — convorbire cu L. V. Rudne­ (pag. 3-a) Opinia publică mondială salută vic­toria păcii de la Geneva (pag. 4-a) CONFERINȚA DE LA GENEVA A MINIȘTRILOR AFACERILOR EX­TERNE ȘI-A ÎNCHEIAT LUCRĂ­RILE — Acordurile realizate în proble­ma încetării focului în Indochina (pag. 4-a) Ședința de închidere a conferinței Declarația lui V.­­M. Molotov,— , Decla­rația lui Ciu »En­lai — Declarația lui Fam Van Dting (pag.­4-a) V. Iosipescu : O mare­ victorie forțelor păcii (pag. 4-a) Semnarea acordurilor cu privire la încetarea operațiunilor militare în Vietnam, Laos și Cambodgia GENEVA, 21 (Agerpres). — TASS transmite : In cursul zilei de 20 iulie, la Geneva au continuat întrevederile neoficiale ale participanților la conferință. In cadrul a­­cestor întrevederi s-a desfășurat în con­tinuare schimbul de păreri asupra proble­melor încă nereglementate, în legătură cu restabilirea păcii în Indochina. In noaptea de 20 spre 21 iulie, în Pa­latul Națiunilor au fost semnate un acord cu privire la încetarea operațiunilor mili­tare în Vietnam și un acord cu privire la încetarea operațiunilor militare în Laos. Aceste acorduri au fost semnate de re­prezentanții comandamentelor celor două părți. Acordurile au fost semnate pe de o parte de reprezentantul înaltului co­mandament al Armatei Populare Vietna­meze, Ta Kuang Bu, iar pe de altă parte de reprezentantul Comandamentului su­prem din Indochina al forțelor armate ale Uniunii Franceze, generalul de brigadă Delteil. La semnarea acordurilor cu privire la încetarea operațiunilor militare în Viet­nam și Laos, au fost de față reprezentan­ții delegațiilor U.R.S.S., Republicii Popu­lare Chineze și ale celorlalte delegații care participă la conferința de la Geneva. Acordul cu privire la încetarea operațiu­nilor în Cambodgia urmează să fie sem­nat ceva mai tîrziu, la 21 iulie. In momentul de față continuă ultimele lucrări pregătitoare pentru ședința ple­nară de închidere a conferinței de la Ge­neva, care va avea loc la 21 iulie. Conferința de la Geneva a miniștrilor Afacerilor Externe, convocată în confor­mitate cu hotărîrea conferinței de la Ber­lin, și care a durat aproape trei luni, își va încheia prin urmare lucrările în viitorul cel m­ai apropiat prin adoptarea unor a­­corduri importante, care dovedesc o nouă victorie a forțelor păcii. GENEVA, 21 (Agerpres). La 21 iulie, a fost semnat la Geneva acordul cu privire la încetarea operațiu­nilor militare în Cambodgia. Declarația de încheiere a conferinței de la Geneva în problema restabilirii păcii în Indochina GENEVA, 21 (Agerpres). — TASS trans­mite declarația din 21 iulie 1954 de înche­iere a conferinței de la Geneva în problema restabilirii păcii în Indochina la care au luat parte reprezentanții Cambodgiei, statului Vietnam, Statelor Unite ale Americii, Fran­ței, Laosului, Republicii Democrate Vietnam, Republicii Populare Chineze, Regatului Unit și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. 1) Conferința ia notă de acordurile­ care pun capăt operațiunilor militare in Cam­bodgia, Laos și Vietnam și care stabilesc controlul internațional și supravegherea a­­supra îndeplinirii prevederilor acestor acor­duri 2) Conferința remarcă cu satisfacție înce­tarea operațiunilor militare în Cambodgia, Laos și Vietnam ; ea își exprimă convingerea că intrarea în vigoare a­­ hotărîrilor prevăzute în prezenta declarație și în acordurile cu privire la încetarea operațiunilor militare, va da Cambodgiei Laosului și Vietnamului posibilitatea de a-și îndeplini și pe viitor rolul lor în comunitatea pașnică a națiuni­lor, în mod absolut independent și suveran. 3) Conferința ia notă de declarațiile guver­nelor Cambodgiei și­ Laosului cu privire la intenția lor de a lua măsuri care să permită tuturor cetățenilor să-și ocupe locul în co­munitatea națională și în special prin par­ticiparea la apropiatele alegeri generale, care în conformitate cu constituția fiecăruia din­tre aceste state, vor avea loc în cursul anu­lui 1955 prin vot secret și în condițiile res­pectării libertăților fundamentale. 4) Conferința ia notă de prevederile acor­dului in legătură cu încetarea operațiunilor militare în Vietnam, care interzic introduce­rea în Vietnam de trupe străine, de personal militar străin precum și de orice fel de arme și muniții. Conferința ia notă de asemenea de declarațiile guvernelor Laosului și Cam­­bodgiei cu privire la faptul că ele sînt hotă­­rîte să solicite ajutor in material, personal sau instructori numai în interesul­­ apărării efective a teritoriului lor, iar în ceea ce pri­vește Laosul, în limitele stabilite de acordul cu privire la încetarea operațiunilor militare în Laos 5) Conferința , ia notă de prevederile acordului în legătură cu încetarea operațiu­nilor militare în Vietnam, în virtutea că­rora nici un fel de baze militare ale unor state străine nu pot fi instalate in zonele de regrupare ale ambelor părți, acestea trebuind să vegheze ca zonele repar­tizate lor să nu participe la nici un fel de alianță militară și să nu fie folosite pentru reluarea operațiunilor militare sau în scopu­rile unei politici agresive. Conferința ia notă de asemenea de decla­rative guvernelor Cambodgiei și Laosului în virtutea cărora acestea nu se vor alătura nici unui acord cu alte state, dacă acest acord include obligația de a participa la vreo alianță militară care nu corespunde principiilor Chartei Națiunilor Unite, iar în ceea c­e privește Laosul principiilor acor­dului cu privire la încetarea operațiunilor militare în­ Laos, de asemenea atîta vreme cit securitatea lor nu va fi amenințată nu vor permite să se creeze baze militare pentru forț­e militare ale unor puteri străine pe teritoriul Cambodgiei sau Laosului. 6) Conferința constată că acordul cu pri­vire la­ Vietnam are drept țel fundamenta reglementarea problemelor militare pentru a se pune capăt operațiunilor militare și că linia militară de demarcație este provizorie și nu poate fi considerată ca fiind într-o măsură oarecare o graniță politică sau te­ritorială. Conferința își exprimă convingerea că aplicarea prevederilor cuprinse în pre­zenta declarație și în acordul referitor la în­cetarea operațiunilor militare va crea pre­­mizele necesare pentru realizarea în cel mai scurt timp a reglementării­­ politice în Vietnam 7) Conferința declară că în ceea privește Vietnamul reglementarea probleme­l­e lor politice, realizată pe baza respectării principiilor independenței, unității și inte­grității teritoriale, trebuie să dea posibilita­te poporului vietnamez să se bucure de li­bertățile fundamentale garantate de institu­țiile democratice create ca urmare a alege­rilor generale și c­u vot secret. Pentru ca stabilirea păcii să înregistreze un progres suficient și pentru ca toate con­dițiile necesare să fie create spre a face po­sibilă exprimarea liberă a voinței naționale, alegerile generale se vor desfășura în cursul lunii iulie 1956, sub controlul unei comisii internaționale, alcătuită din reprezentanții statelor­ membre ale Comisiei internaționale pentru supraveghere și control, prevăzută prin acordul pentru încetarea operațiunilor militare. !n acest scop vor avea loc Consul­tări între autoritățile reprezentative compe­tente din ambele zone, începînd de la 20 iulie 1955. 8) Prevederile acordului cu privire la înce­tarea operațiunilor militare, care sînt îndrep­tate spre asigurarea protecției persoanelor și bunurilor, trebuie îndeplinite în modul cel mai strict și mai ales să dea posibilitate fiecăruia în Vietnam să aleagă în mod liber zona în care vrea să trăiască. 9) Autoritățile reprezentative competente din zonele de nord și de sud ale Vietnamului, precum și autoritățile din Laos și Cambodgia nu trebuie să permită persecutarea individu­ală sau colectivă a persoanelor sau a mem­brilor familiilor acestora, care au colaborat într-un fel sau altul cu una din părți în­ cursul războiului. 10) Conferința ia notă de declarația gu­vernului Republicii Franceze potrivit căreia acesta din urmă este gata să-și retragă tru­pele de pe teritoriul Cambodgiei, Laosului și Vietnamului, la solicitarea­ guvernelor in­teresate și la termenele care vor fi stabilite de comun acord între părți, cu excepția ca­zurilor cînd, potrivit acordului dintre cele două părți, anumite efective de trupe fran­ceze pot fi lăsate în anumite puncte și pînă la anumite termene. 11) Conferința ia notă de declarația Guver­nului Francez că la reglementarea tuturor problemelor legate de restabilirea și întărirea păcii în Cambodgia, Laos și Vietnam se va baza pe respectarea independenței și suvera­nității, unității și integrității teritoriale ale Cambodgiei, Laosului și Vietnamului. 12) In relațiile lor cu Cambodgia, Laosul și Vietnamul, fiecare din participanții la con­ferința de la Geneva își ia obligația să res­pecte suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială­ a statelor amintite și să se abțină de la orice amestec în trebu­rile lor interne. 13) Participanții la conferință sînt de acord să se consulte între ei în legătură cu oricare chestiune care le va fi transferată de co­­misiile internaționale de supraveghere și control pentru a examina măsurile care ar putea să se dovedească necesare pentru asigurarea și respectarea acordurilor cu pri­vire la încetarea acțiunilor militare în Cam­bodgia, în Laos și Vietnam. Acordarea Premiului de Stat al R. P. R. pentru lucrările deosebit de valoroase realizate în anul 1952 (Urmare, începutul nr ..Apărarea Patriei“ Nr. 169 (2474, 1. In domeniul prozei, poeziei și dramaturgiei a) Proză. CLASA I-a: IN VALOARE DE 30.000 LEI 1. Mihail Sadoveanu — pentru romanul „Nicoară Potcoavă“. 2. Zaharia Stan­cu — pentru romanul „Desculț“, ediția 1952 CLASA II-a, IN VALOARE DE 25.000 LEI pentru povestirea „Desfășurarea1 CLASA III-a, IN VALOARE DE 15.000 LEI Dumitru Mircea —■ pentru romanul „Pi vne albă“ bî Poezie. CLASA I-a, IN VALOARE DE 30.000 LEI Eugen Jebeleanu — pentru poemul „Bălcescu“ CLASA 11-a, IN VALOARE DE 25.000 LEI Letay Lajos — pentru volumul de poezii „O lume nouă se construiește" CLASA llI-a, IN VALOARE DE 15.000 LEI 1. Mihu Dragomir — pentru volumul de poezii „Stelele păcii". 2. Nicolae Tăutu — pentru volumul de poezii „Stînca de pe Tatra“ c) Dramaturgie. CLASA II-a, în VALOARE DE 25.000 LEI 1. Lucia Demetrius — pentru piesa de teatru „Oameni de azi" 2. Cezar Petrescu și Mihail Novicov — pentru scenariul „Nepoții gornistului“ CLASA III-a, IN VALOARE DE 15.000 LEI 1. C. Constantin și A. Rogoz — pentru piesa de teatru „Martin Rogers descoperi America“, 2. Ladislau K’­ss și Dezideriu Kovacs — pentru piesa de teatru „Furtună în munți“. a) Compoziție b) Interpretar­e muzicală. b. In domeniul muzicii CLASA 1-a. IN VALOARE DE 30.000 LEI 1. Sabin Drăgoi — pentru muzica la filmul Mitrea Cocor și „Sonata pentru vioară și pian“. 2. Paul Constantinescu — pentru Concertul pentru pian și orchestră“ și „Toccata pentru pian" CLASA II-a, IN VALOARE DE 25.000 LEI 1. Nicolae Buicliu — pentru „Quartetul de coarde în sol minor“. 2. Ludovic Feldman — pentru „Balada pentru vioară și orchestră“ și „Scene de balet“. 3. Dumitru Dinicu, profesor — pentru „Metodă de violoncel“, CLASA IlI-a, IN VALOARE DE 15.000 LEI 1. Achim Stoia — pentru „Suita 11-a pentru orchestră“. 2. Mauriciu Vescan — pentru cîntecele „Hei rup“ pe versuri de autor ; „Oaste vitează popor coreean“ pe versuri de D. Cor­bea și „In Bucureștiul iubit“ pe versuri de N. Nasta, St. Iureș și I. Hobana. 3. Gherase Dendrino — pentru cîntecele „Cale lungă drum de fier“ pe versuri de Puiu Maximilian și „Tinerețe, dragă-mi ești" pe versuri de George Mi­halache. CLASA I-a, IN VALOARE DE 30.000 LEI 1. Colectivului format din : Egizio Massini, dirijor ; Ioana Nicola, solistă; Nicolas Se­­căreanu, solist; Zenaida Palii, solistă; Mihail Știrbei, solist; Mircea Buciu, solist; Dora Massini, solistă ; Ana Tălmăceanu, solistă ; Cornelia Gavrilescu, solistă , Gheor­­ghe Culibin, maestru de cor și Anton Roma­novschi, maestru de balet, de la Opera de Stat din București — pentru interpretarea operei „Rusalka“. 2. Constantin Silvestri, dirijor — pentru interpretarea Simfoniei a IV-a, a Simfoniei a VI-a de Ceaicovski, a „Serenadei pentru coarde“ de Ceaicovski și pentru populariza­rea lucrărilor din țările de democrație populară. CLASA II-a, IN VALOARE DE 25.000 LEI Colectivului format din: Panait Cotescu, regizor; 111c Balea, regizor; Eugen La­­zăr, dirijor ; Alexandru Taban, dirijor ; Oct­av Enigărescu, solist ; Alexandru Racolțea, solist ; David Ohanezian, solist; Ion Piso, solist; Lia Hubic, solistă ; Stela Simonstfi, solistă ; Lucia Stănescu, solistă de la Opera de Stat din Cluj — pentru interpretarea operelor „Tînăra gardă“, „Halka" și opereta „Ana Lugojana“. CLASA III-a, IN VALOARE DE 15 000 LEI Eremia Dumitru, colonel —pentru contribuția cată în conducerea și îndrumarea fanfarelor și pentru diferite creații personale în­­ domeniul muzicii. L­. In domeniul cinematografiei CLASA I-a, IN VALOARE DE 30.000 LEI Colectivului format din: Marietta Sadova, regizor ; Victor J­iu, regizor; Wilfred Ort, operator șef ; Septimiu Sever, actor ; N. Tomazoglu, actor și Dumitru Savu, actor pentru realizarea filmului artistic de lung metraj „Mitrea Cocor“. CLASA II-a. IN VALOARE DE 25 000 LEI Colectivului format din: Herman Rabinovici, regizor; Andrei Feher, operator șef, coregizor ; Anton Belici, monteur șef și Teodor Mitache, regizor muzical — pentru realizarea filmului documentar în culori „Sărbătoarea eliberării“ (23 August 1952). CLASA III-a, IN VALOARE DE 15.000 LEI Ion Popescu Gopo, regizor de desen, ani­mat — pentru realizarea primelor filme de desen animat în R.P.R. M. In domeniul picturii și artei grafice CLASA I-a: IN VALOARE DE 30.000 LEI 1. Călin­ Ressu — pentru tabloul „Iscăliri pentru pace“ și pentru întreaga sa ac­tivitate. 2. Gavril Miklossy — pentru tabloul „Grivița 1933“. 3. Jean Steriadi — pentru întreaga sa activitate. CLASA II-a, IN VALOARE DE 25.000 LEI 1. Ștefan Szönyi — pentru tabloul „I. V. Stalin“. 2. Lidia Agricola — pentru tablourile „Maria Zidaru“ și „O ședință ilegala“. 3. Mimi Maxy Șaraga — pentru tabloul „Ea nu-și va trăda fiul“ și pentru peisajul „Pe valea Ialomicioarei“. » 4. Octavian Angheluță — pentru tabloul „Invățînd de la maeștrii sportului sovietic“. 5. Jul­es Perahim — pentru ilustrațiile la volumele III și IV ale romanului „Klim Samghirij de Maxim Gorki și la romanul „Prima lovitură“ de André Stil, 6. Cik Damadian — pentru caricaturile: „Mesaj de pace“, „Războiul bacterio­logic“, „A vorbit“, „Cursa înarmărilor“ și altele. CLASA IlI-a, IN VALOARE DE 15.000 LEI 1. Aurel Haiduc — pentru tabloul „Moment din constituirea Diviziei Tudor­­ Vladi­mirescu“. 2. Ion Doru — pentru caricaturile: „Rebut“, „Goana după recompensă“ și altele N. In domeniul sculpturii CLASA II-a, IN VALOARE. DE 25.000 LEI Iosif Fekete — pentru sculptura „Sudorul“, CLASA III-a, IN VALOARE DE 15.000 LEI 1. Marius Butunoiu — pentru sculptura „Dimitrie Cantemir“ și macheta monumen­tului Gen­eralissimului Suvorov. 2. Andrei Szobotka — pentru sculptura „Stalin est la pat“. 3. Octav Iliescu — pentru sculptura „tractoristul Stoica Constantin“. 4. Zoe Băicoianu — pentru compoziția „Gărzile patriotice". 6. In domeniul arhitecturii CLASA II-a. IN VALOARE DE 25.000 LEI­I. Petre Antonescu, profesor arhitect— pentru lucrările realizate în anul 1952 la clădirea Ministerului Construcțiilor și­ al Industriei Materialelor de Construcții. 2. Duiliu Mărcui, profesor arhitect — pentru realizarea interioarelor palatului Consiliului de Miniștri. CLASA IlI-a, IN VALOARE DE 15.000 LEI Richard Bordenache, profesor arhitect — pentru proiectarea centrului de odihnă Snagov. P. In domeniul artei teatrale CLASA I-a. IN VALOARE DE 30.000 LEI 1. Sică Alexandrescu, regizor de la Teatrul Național „I. L. Caragiale“ din Bucu­rești — pentru valorificarea operei dramatice a lui I. L. Caragiale. 2. Siegfried Wolfinger, regizor, de la Teatrul Municipal din București — pentru realizarea spectacolelor: „Liubov larovaia“ de Trenev, „Pădurea“ de Ostrovski și pen­tru decorurile la piese de Caragiale, Gogol și altele. 3. Colectivului format din: Costache Antonin, actor; Marcel Anghelescu, actor; Niki Atanasiu, actor ; Radu Beligan, actor ; Ion Finteșteanu, actor ; Alexandru Giugaru, actor; Elvira Godeanu, actriță; Ion Talianu, actor și Vasiliu Birlic, actor — de la Tea­trul Național „I. L. Caragiale“ din București — pentru spectacolul „O scrisoare pier­dută“ de I.­­.. Caragiale, CLASA II-a, IN VALOARE DE 25.000 LEI Colectivului format din : Nicolae Tompa, regizor; Ferencz Delly, actor; Ernő Szabo, regizor și Gheorghe Kovacs, actor, de la Teatrul Secuiesc de Stat din­ Tîrgu Mureș — pentru aportul dat în realizarea spectacolelor „Revizorul“ de N. Gogol, „Furtună în munți”” de L. Kiss și D. Kovăcs și „Două lagăre“ de A. Iacobsohn. CLASA III-a. IN VALOARE DE 15.000 LEI Colectivului format din: Moni Gheierter, regizor; Ștefan C­iubotărașu, actor; Sonia Cluceru­, actriță ; Fory Eterle, actor ; Gina Petrini, actriță și Sandina Stan, actriță, de la Teatrul Municipal din București — pentru spectacolul „Oameni de azi‘‘ de Lucia De­metrius. Marin Preda

Next