Buna Vestire, martie 1938 (Anul 2, nr. 300-322)

1938-03-02 / nr. 300

Warn, II. - Hr. 3 fl. Chemare nouă O, emu se 'ntorc amintirile poienilor de vis, cum mi se par toate aşa cum au fost ieri. Albumul a rămas curat ca lacrima, deschis la pagina resuită din icoane şi tăceri. A bulguit­ fulger bine vestitor — o stea Şi mi-a trimis — semn limpezit chemări. Stăruie, senin şi cald. în urm­a men, ^­­v glasul încuiat în tem­niţe de zări.. Şi aşa, în ceas de linişti, toate bucuriile, înmugurite peste noapte, din minune, îşi risipesc — joc de petale mici — Floriile Când cresc opriri de neguri şi cărbune.­­ — Semn cuvenit, de sărbătoare — Hotarele crescute din lumini şi rouă. In simfonia sfântă, de muguri şi de floare, haina dimineții mi se pare nouă. Hai, prietene, te cheamă jocul din livezi.­­­n stol de amintiri — privighetori — trimit întâmpinări. Hai, prietene, să vezi cum ne mai ştiu, pe nume, curcubeele de flori. DINU ROSMARIN „Opera Română” a rolual „Năpasta” lui Sabin Dragoin, o lucrare puter­­nică, ţesută cu multe teme folclorice. Din nenorocire, foarte puţină iunie la reprezentaţie. Nina, credem, cade asupra acelora, cari au luat asupra lor realizarea scenică a Operei. Corul nedisciplinat (care ar putea fi altfel, când toată floarea Dudeşti­­face parte din el?). Baletul, o adevărată ruşine. Bale- iştii şi baletistele „Operei Române” fac, în danţul ţărănesc, graţii răsuflate de balenă. Ce naiba, corpul de balet­ula văzut încă o horă ţărănească? Decorul, din prol­og, o vechitură «le copaci scoşşi din naftalină. Costumele ţărăneşti, de operetă. Lumina, prost dirijată. Soliştii, s’au menţinut. Dar acesta nu e meritul „Operei Române”, om al cântăreţilor, cari au ţinut să servească lucrarea prezentată în bătaie de joc. Scriem de luni de zile asupra situa­­ţiei d­e la „Opera Română”. Cu toate acestea, vedem că nu se ia nici o mă­sură de ameliorare. Păcat! M. S. File de carnet „Năpasta" Şezătoarea Cercului car­tural şi artistic al Casei de Credit P.T .­ Sâmbătă 26 Februarie a. c. Cercul cultural şi artistic PTT a organizat pri­ma şezătoare artistică-culturală, din ci­clul care va avea loc în cursul anului acesta izvorât din iniţiativa d-lui Gheor­­ghe Neacşu, directorul Casei de credit şi preşedinte al Cercului artistic, cultural PTT. Programul ales, variat şi îndeajuns apreciat de numerosul public asistent, în majoritate funcţionari ai Poştei, a fost întocmit cu concursul direcţiunei culturale a primăriei municipiului şi a d-lui Hie­r. Popp-D-na Galia Tudor, apreciata scriitoa­re, a conferenţiat despre, ,Semnale timpului şi credinţa noastră”, realizând neasemuitul rol al femeii în păstrarea crediniţii, in educarea oamenilor de mâi­ne şi sprijinul pe care trebue să-l a­­corde bărbatului, ca soţie Corul Casei de credit PTT a intonat câteva cântece populare îndelung aplau­dat sub conducerea dirijorului­­ Gh. Niculescu-Găină. D-nii Zaharia Gh. Buruiană şi ine V. Pop au recitat, obţinând un real şi aplaudat succes. D. N. Dogaru a distrat asistenţa cu melodii româneşti; d. Petre Munteanu, tenor, acompaniat la pian de el. Theo­dor Focşa a cântat arii din opere şi cântece româneşti. Şezătoarea a luat sfârşit într’o caldă atmosferă de prietenie. $­A­H Campionatul vituman al Capitalei pe anul (918 mmrţ­i- Duminică 20 crt s-a jucat în frumoasa sală a cercului „Monitorul Oficial”, pusă la dispoziţia regionalei de şah prin bunăvoinţa d-lui ing. Bălan, prima run­dă, din al 3-lea campionat al Capita­lei inter-cercuri, dotat cu cupa „Mo­nitorul Oficial”­La începerea concursului d. av. M. Manolescu, preşedintele F. R. S. a îm­părţit premiile din concursul M. Ma­­noilescu jucătorilor cari s-au distins, subliniind importanţa acestui concurs, ca antrenament în vederea campionatu­lui naţional. De asemenea, subliniază prezenţa la a­­cest campionat, a cercului şcolar Cante­­mir şi a cercului Mişcarea, formate ex­clusiv din jucători tineri, cari vor pu­tea căpăta astfel rutina necesară. In numele jucătorilor de şah, a răs­puns d. Gică Alexandrescu, mulţumind d-lui preşedinte, pentru osteneala ce şi-l dă în spinosul drum al şahului. Se observă că aproape toate cercurile şi-au întărit formaţiile cu jucători străini. In felul acesta nu putem anticipa asu­pra aceluia ce va ocupa primul loc in anul acesta. In orice caz lupta se va da între cercurile Gh. Brătianu, Tura şi P. T. T. .Pentru ultimul loc concurează cercurile Cantemir, Mişcarea, Monito­rul Oficial şi eventual Ardealul. Noul cerc/ C.S.S. nu a jucat insă aşa că nu i se ştie forţa de joc­ Deoarece sorţii au fost părtinitori şi au aranjat ca în prima rundă cercurile tari să întâlnească pe cele slabe, sau obţinut rezultate la scor, după cum era de aşteptat . Totuşi au fost şi câteva surprize. Ast­fel, Andriţoiu şi R. Florin (Gh. Brăt.) nu pot obţine decât remis la Peternelu­ şi Bălănescu, Isdraelovici va pierde la un necunoscut, iar Cabigalia a câştigat datorită unei gafe a lui Craighert-­In general se observă o conştiinciozi­tate la masa de şah şi o disciplină cart' ne face să credem că nivelul şahului ro­mânesc s’a ridicat cil mult faţă de tre­cut când la matchuri se prezentau e­­chipe cu 2—3 jucători lipsă. Pentru a­­ceasta trebue subliniată neobosita mun­că pe care o depun d-nii prof. S. Sprinceană, preş. regionalei Bucureşti, Lehaci, secretarul F. R. S.-ului şi Blas­­balg secretarul regionalei Bucureşti. S’au obţinut următoarele­ rezultate tehnice: Gh. Brătianu — Cantemir Vodă 5-1. Tura — Ardeal 3-1. P.T.T. — Mişcarea OVs-Vs-­s S. E. T. — Monitorul Oficial 5-1. Runda II-a se va juca în cursul săp­­tămânei viitoare. SANDU IVANESCU Sub tipar ! Hamlet TRADUCERE IN VERSURI de Draps Protopopescu Editura FUNDAŢIILOR REGALE «BUNA VESTIRE» CALENDAR Marţi 1 Martie 1938 ORT.: S-ta Mart. Eudochia Samarinean. CAT.: Sf. Alfin. — Aubin. ca (+ 126). :(Marţea,igrasă). Râs. soarelui 6.55; ap. soarelui: 18.0. TEATRE OPERA ROMANA: Manon. TEATRUL NATIONAL: Ion al Vădanei STUDIO­UL TEATRULUI NAŢIONAL. Actriţa. TEATRUL MODERN. Două duzini de trandafiri. TEATRUL REGINA MARIA: Stăpâna din La Paz. TEATRUL COMEJDIA: Mansarda. TEATRUL LIBER: Teoria cocoşului. TEATRUL ALHAMBRA: Trei valsuri. TEATRUL SAVOY: Poftă bună la TIL naşe. TEATRUL LIGII CULTURALE: Rude». ARO: Nopţi princiare cu Käthe de Na­­ghi şi Jean Murat. BOGDAN P. HASDEU HAŞDEU Bogdan Petriceicu Haşdeu s’a născut, cu ascendenţă voevod­ală, la Cr­is­tine­şti, acum un veac. Tatăl său av. Al. Al. Haşdeu, mama sa Elisabeta Daneş. De la Chişinău s’a dus la Harcani unde a studiat dreptul cu prof. Mickiemicz (fratele lui Ad­am) Anton Stanislawski, Alfons Walicki şi criminalistul Feur­­bach. Tatăl sau i-a însuşit credinţa in Hristos şi neam şi-şi schimbă numele din Tadeu în Bogdan. Haşdeu se revoltă contra rectorului Kataka­­i, un urce runificat. Revoltă care explică însăş firea lui. Nu-i pri­ma. înrolat in regimentul de huzari ♦Contele Radetzky» îşi pălmueşte su­periorul şi­ exilat, se refugiază în Mol­dova unde îl salvează Kogălniceanu. Judecător în Calmi, e destituit pen­­tru­ că n’a acceptat să fie unealta lui Vogoride. Profesor la Centrală în Iaşi, şi bi­bliotecar este destituit pentru pazagiile «pornografice» din Duduca Mamuca. In­ «Forţia de istorie şi literatură» apar primele lui versuri, (.1860). In 1862 apare cu «Din Moldova» (apoi Lumini din Moldova»). Trece Prutul de 2 ori, e arestat, dar scapă de extrădare. Intervine V. Alec­sandri la Al. Odo­­be­s­cu, care era ministrul cultelor şi artelor şi-l numeşte pe B. P. Haşdeu în comisia istorică pentru documente­le minăstirilor închinate. In 1864 este pe poziţia lui Kogălni­ceanu în chestiunea legii rurale. Peste un an se căsătoreşte cu Iulia Faliciu din Roşia Abrudului. Din îndemnul ei scrie «Domniţa Lu­ixandra» şi «Răz­­van şi Vidra». Ţine în anul următor un curs public despre «Istoria dreptu­lui constituţional al Românilor» iar la Teatrul Naţional C. Caragi­ale joacă în piesa lui Haşdeu. In 1864 este ales deputat de Bolgrad. Intre 1870 şi 1883 apare (după ce scoase în 1864-1868 Arhiva istorică a Rommiei) «Columna lui Traian» in continuarea lui Traian (1869-70) care­­ aduse 9 zile de arest... Suflet de arhivar- Haşdeu scotoceşte prin bibliotecile sirbeşti din Belgrad unde găseşte un Leviti şi prin cele budapestene unde află partea I din pravila lui M. Basarab. La 1873 primeşte gratificaţie naţio­nală 300 galbeni pentru magnifica o­­peră: Istoria Critică a Romînilor. Peste un an începe la Bucureşti cursul de filologie comparată, suprimat de T. Maiorescu, redeschis apoi sub minis­trul V­oiţu. ^ 1877 e ales membru la Aca­demie. Pe temeiul Istoriei Critice a Romî­nilor in traducerea lui Damé­ni s’a dat Dobrogea la congresul dela Ber­lin (1878). Este ales apoi secretar general al A­­cademiei pe 7 ani, intră in comisia pentru revizuirea ortografiei. Iar pen­tru «Cuvinte din bătrîni» la premiul «Z. H. Rădulescu. Are mai multe mari misiuni ştiinți­fice în străinătate. In 1886 apare «Magnum Etymologi­­cum Romaniae»; în 1887 scoate «Re­vista Nouă». Pini aici Haşdeu a fost marele Haş­deu. Enciclopedic şi cu o inteligenţă fluidă ca argintul viu, Haşdeu­ a do­­minat chiar pe vrăjmaşii lui. Dar moartea Iuliei, fiica lui, îl îndurerează pina la convertirea la spiritism. Şi Haşdeu care, în tinereţea lui vifo­roasă îşi legase 3 ovrei de troikă, care­ a scris cu înverşunare Studiile asupra iudaismului, răzvrătitul şi flegmaticul ironist care s’a distrat pe seama Juni­mei in celebrele farse (La noi e putred mărul şi El şi ea) a îngenunchiat in pragul morţii cu sufletul copleşit de spiritism, i.i ; i *,. Un veac de la naşterea lui ne amin­teşte cele cîteva veacuri de cînd Dimi­­trie Cantemir, altă minte enciclopedică a culturii noastre, îşi întindea presti­giul intre Berlin, Constantinopol şi Moscova. Ion Băleanu­ ­­ , B­d. HASDEU * pÂ"sAlvoY^MT!!!!!!!!T"^% I Poftă bună la Tănase I ’ El SAMBATA, DUMINECA MATINEURI a Teatrul MODERN T Str. Sărindar, 14 |„ fiecare seară d Iancovescu — Taranu " Două duzini de trandafiri , cu Ion Iancovescu, Tota, Yaiin, Vivi Vlasin și Ionel Ţăranu Mănăstirile noastre Peste câteva zile, BUNA-VESTIRE va începe publicarea unei serii de reportaje şi foiletoane despre mănăstirile româneşti. Neamul nostru este un neam care a trăit şi s-a născut pe lespezi sfinte de altare creştine. Inima istoriei noastre, o alcătuesc aceste mănăstiri, iar ritmul vieţii româneşti istorice, l-au bătut şi l-au înregistrat clopotele şi toacele mănăstireşti din adâncul de codri şi din crăpăturile mun­ţilor... .V.­­Ei bine, sufletul BUNEI-VESTIRI, peste câteva zile, va înge­­nunchia în faţa lor. Apoi în murmure pioase le va povesti isto­ria, le va cânta,bucuriile, va sângera de durerile lor şi le va striga nevoile. ţ *■ Chemăm deci pe cititorii noştri la o împreună îngenunchiere, învitându-i să urmărească în­deaproape aceste reportagii ca pe nişte doine ale tristeţilor noastre. Ele vor fi scrise de o pană trăită în chiar duhul lor de sfinte ruine şi ilustrate prin desene după adevăr, de mâna unui mare talent al peniţei. Urmăriţi-le cu atenţie. FAPTE DIVERSE Recidiva imperti­nenţei Impertinenţa este privilegiul de că­petenie al rassei semite — şi formele pe care ea le îmbracă sunt din cele mai diverse. La liceul comercial din Focşani, ele­vul Fred Grunberg din cl. Hl-a a adus grave injurii religiei creştine, fapt pen­tru care a fost eliminat. Acum câteva săptămâni scriam de un alt exemplar al rassei degenerate,, care a insultat drapelul Ţării. Există o ofensivă a epidemiei de to­val semit refractar oricăror noţiuni ale bunului simţ — după cum există şi o opacitate cerebrală la aceşti urmaşi ai blestemului, cari nu înţeleg că sensul lor în lume se sfârşeşte acum şi că pe ultima pagină a istoriei lor vechi fie­care popor îşi va scrie prima lui pa­gina de viaţă nouă... Răzbunarea lutului Sătenii Teodor Calenciilc in etate de 25 ani şi Isidor Flohenciuc de 65 ani lucrau la o carieră de piatră de unde scoteau blocuri pentru temelia unei case. Un mal al carierei s’a prăbuşit şi a îngropat, sub el pe cei doi săteni. Abia după două ceasuri cadavrele lor au putut fi scoase de sub dărâ­mături. Natura e geloasă de supremaţia o­­mului care vrea să o domine şi să o modeleze tot mai mult —, şi de aceea răzbunările ei sunt atât de crunte... Hoţia organizată Când hoţii se plictisesc de furtul in­dividual trec la furtul colectiv. Se caută, se găsesc şi se organizează. Solidaritatea de breaslă e cheia tu­turor succeselor. La Ploeşti-triaj se remarca în ulti­mul timp cu o dezolantă şi matema­tică regularitate, dispariţia ciudată a unor colete de mare valoare din va­goanele trenurilor de transpo­rtat măr­­furi şi bagaje. La reuşita operaţiunilor colaborau trei categorii de oameni de treabă: — comercianţii — cari intrau apoi în posesia mărfurilor subtilizate: — jandarmii de patză — cari pă­zeau... să nu-i vadă cineva cum... pă­zesc. — plumbuitorii vagoane — cari pe lângă operaţiunea oficială a plumbu­­irii o mai făceau şi pe acea... benevolă a deplumburii şi apoi, bineînţeles, pe acea a... replumbuirii. Bilanţul valorilor dispărute totali­zează cifra modestă de 50 milioane iar numărul celor arestaţi până în pre­zent, nu trece de 40. Din declaraţiile făcute la judecăto­rul de instrucţie, rezultă că făptuitorii erau foarte strâns legaţi... sufleteşte, aşa încât e de aşteptat că aceştia vor cere să fie închişi împreună şi pentru cât mai mult timp cu putinţă... E o favoare pentru care subscriem şi noi. Terapeutica suferinţii Sinuciderea maiorului Nicolae Ponta, în condiţiunile sguduitoare de deunăzi — capul sub ghilotina de circumstanţă a şinei lucii şi a roţii de vagon trecută peste albeaţa gâtului cu repeziciunea cuţitului «oficial» consacrat de Revoluţia franceză — readuce în actualitate problema sinuciderilor, care nu ma­i contnesc... Maiorul Panta şi-a pus capăt zi­lelor pentru că suferea de nervi şi pentru că — după cum singur o spu­ne «post-mortem» — nu mai putea suferi boala. Sinuciderea înseamnă dezertare din faţa vieţii. Există o — terapoetică a suferin­ţei — care ea singură ne poate da puterea să înfruntăm viaţa cu toa­te vijeliile şi cu toate durerile ei. Prin trăirea lăuntrică a unui ade­văr, de-o pildă, prin concentrarea asupra lui a tuturor resorturilor noastre de înţelegere şi de viaţă, reuşim să devenim în faţa suferin­ţei. S-o căutăm chiar. Să ne fami­liarizăm­ cu ea. * *• ♦ i * *• P Ne amintim că maiorul Nicolae Panţa a avut o familie. ifti­m Artistice Culturale De la Societatea Tine­rimea română Miercuri 2 Martie, ora p. m., va avea loc inaugurarea co­nferinţelorr pe anul 1938, prin conferinţa d-lui prof. NAE DUMITRESCU, preşedinte al societăţii­­«Tinerimea Română», care împlineşte a­­nul acesta 60 de ani de activitate rom­­­ică D-sa va vorbi despre: Organizarea e­­voluţia şi perspectivele Soc. Tinerimea Română. Toţi cunoscuţii şi admiratorii Soc, simt rugaţi a participa cu familia. La sfârşitul conferinţei va fi şi un program artistic. Conferinţele vor avea loc în sala de Teatru a Soc, din B-dul Schitu Măgu­reanu 4. Intrarea liberă. De la Teatrul Modern La teatrul Modern din str. Sărindar 14 (direcţiunea Iancovescu-Ţăranu) se joacă în fiecare seară marele succes al stagiunii ,,Două duzini de trandafiri” comedie în 3­ acte de Aldo de Besedetti şi I. I. I. In fruntea distribuţiei: Ion Iancove­scu, Tota Yanu, Vivi Vlasin şi Ionel Ţă­ranu. l". r^ONTOFTU A In fiecare seară la ora 9 și în matineurile v^V^l lV-/J-»J--'l-rV de Joi Sâmbătă și Duminecă la ora 8 Tel. 4.71.71 .. _ MANSARDA H cu G. Timică, Mișu Fotino și Nora Piacentini | TRIÎ'P Până Joi seara inel. matineul de Joi la ora 3 lulUL.IV ULTIMELE SPECTACOLE V& TEORIA COCOȘULUI cu VASILIU-BIRLIC VINERI PREMIERA Rămânem prieteni ! TEATRUL REGINA MARIA __________Asoc. BULANDRA—MAXIMILIAN-STORIN Astă seară la ora 9 ! Stăpâna din La Paz­­­a Mâine seara OAMENI I­N ALB « '''11 lir' lr LI'|M cinematograf!" ARO: Pentru dvs. doamnă şi jurnal. CAPITOL: O zi la curse cu fraţii Marx, cu Costance Bennet şi Cary Grant. ROXY: O zi la curse cu Fraţii Marx. SCALA: Contesa Walewska şi Journal Paramount. TRIANON: Paramata, jurnal şi com­plectară colorată. SELECT: Spovedania, cu Carole Lom­bard şi Fred Mac Murray. PALAS BD.: Serenada cu Grace Moore şi Legiunea neagră cu Humphrey Bo­gart. CITY: (B-dul Carol 21): Ispita cu Ed­­ward Arnold şi Valetul de cupă cu Ro­bert Taylor şi Jean Harlow. OMNIA: Broadway Melody 1938 cu Ro­bert Taylor şi Demonii mărilor cu Vic­tor mac Lagren. FRANKLIN: Ogorul, cu Paul Muni şi Charlie Chan la Olympiadă cu Warner Oland. REGAL: O anumită femee, jurnal Pa­ramount. DARLY: închis din cauza incendiului. ROXY: Departe de ţară, jurnal şi completare. A. R. P. A.: Mormântul lui Celgh Khan, jurnal şi complectară. CORSO: Piraţii, jurnal şi complectat ELYSEE (str. Doamnei 11): Paramat jurnal şi complectare colorată. PACHE: Sângele pământului cu trei Dunne şi Panterele roşii. VOLTA BUZEŞTI: Cinci copii deodat cu June Lang şi Pericol de moarta ! Warner Orlland. BARCELONA (Măgurele 123): Căpitan curagioşi cu Freddie Bartholomew Spencer Tracy şi Văduva din Mon Carol cu Lil Dagover; complectat trupă de reviste. CENTRAL: Ogorul, cu Paul Muni şi Ma­chul de box Joe Louis—Farr. RAHOVA: Maman Colibri cu Jean Pie­re Aumont şi Poliţistul învingător ( Richard Talmadge. UNIC (Ed. Col. Mihail Ghica 45): Cap Căpitanului Grant şi Misiunea locot­­entului Perry cu Robert Taylor Barbara Stanwyck. VOLGA-DOR­OB­ANŢI (calea Dorobanţi Un carnet de bal, cu Marie Bell Singur la nevastă cu Hens Ruehman. AIDA: D-na de la etajul II cu Mary Do şi Curierul din Londra cu Tyrone Pi­per. MODEL: Răzbunare cu Pal O’Brien ! Tigrul din Bengal. FLORIDA: Un carnet de bal şi Fat din Salem. MARCONI: Jean Arthur în Viaţ uşoară, Alaska, jurnal şi trupa d reviste Nedeianu-Violeta Ionescu. DICHIU: Lumpacius Vagabondus , Valea Tigrului. TRIUMF: Refugiata din Shanghai , Shirley şi Doamna consimte cu An Harding. MARNA: Danielle Darieux în D­r, mama mea, Piraţii Cu Richard Tal­madge şi trupa de reviste Titi Mi­hăilescu. LIA: Tarantella cu Jeanette Mac Do­nald şi Lupul singuratic cu Melv­ Douglas. De la Academia Română Academia Română a acordat prin con­curs două burse din fondul C. O. Ver­­nescu, fiecare de câte 3.000 lei lunar. Una s-a dat d-lui Lupu­ Ştefanache, stu­dent în anul I al Facultăţii de Drept din Capitală, cealaltă d-lui Mita N.. Ion, student în anul I al Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale. Bursierii sunt invitaţi să se prezinte la cancelaria Academiei. Ceilalţi candidaţi sunt invitaţi să şi rid­ice actele de la cancelaria Acade­miei. r­adio Marţi I. Martie 1938 6.30: Deschiderea emisiunii.­­Gimnas­tică riitmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Du­nării . 13.10: Concert de prânz. Orchestra San­du­ Marcu. 14.10: Ora. Mersul vremii. Radio jur­nal. 14.30: Continuarea concertului. 15.00: Actualităţi străine. Radiofonice. 18.00: Ora. Mersul vremii. 18.05: Poşta technică. 18.20: Cei trei B.: Bach, Beethoven, Brahms (discuri). 19.00: Actualităţi ştiinţifice. 19.15: Muzică engleză (discuri). 20.00: Actualităţi slave, le d-ra Eli Eftimiu. 20.15: D-na Barbillon-Ştefănescu (­­oară) şi d-na Edmée Filip (pian). 20.45: Concert simfonie al Orehesti Radio, dirij. de Egizio Massini. Ciclul simfoniei (XII): Borodin. UNIVERSITATEA RADIO 21.25: îmbunătăţirea recepţiilor radi­­onice (II). Reacţia negativă de ing. C. Florea. 21.45: Continuarea concertului simf­nic. 88.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert de noapte al Orchestr Ionel Cristea, transmis de la restaurant­ «Bulevard». 23.45: Jurnal pentru străinătate­­ limba franceză și germană

Next