Curentul, august 1940 (Anul 13, nr. 4479-4509)

1940-08-01 / nr. 4479

ANUL Xin No. 4479 8 PAGINI 3 LEI Joi I August 1940 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACTIA SI ADMINISTRA | IA Strada Belvedere No. 6 TELEFOANELE : 4 84 40 3 4­1 88 5 43 07 4 23 32 4 84 48 Cab Directorul­)’ Administr del Administrator Contab­il Dep Abon si Public cu Provin «1 convorbiri Proprietar: „Curentul“ S. A. Secret. General Redacția politică Sport Biroul Tipograf. Tipografia Secretariatul 4 84 41 5 84 85 4 82 38 3 40 80 3 40­ 84 3 40 86 R. Trib. Ilfov, Registrul publicațiilor. No 174 938. Taxa poștală plătită în numerar conf. ord. Dir. Gen. P. T. T. No. 29744 939 Abon.: Anual 700 lei; 6 luni 350 lei; 3 luni 200lei. Instituții Stat si particulare una mie anual Faptă şi retorică de PAMFIL ŞEICARU Să socotim ordinea ca un mij­loc, ca unicul mijloc de care dis­punem spre a asigura activitatea tuturor energiilor româneşti. Tot ce ar putea să contrazică liniştea internă, să slăbească unitatea morală a Naţiei, îl vom califica drept dezordine. Şi dacă ordinea galvanizează toate energiile na­ţionale, dezordinea le destramă, le răvăşeşte, le slăbeşte. Posibili­tăţile noastre de a ieşi din a­­ceastă dramatică strimtorare, în­ care ne aflăm, sunt condiţionate de menţinerea ordinei interne, care economiseşte sforţările şi fecundează truda muncitoare a fiecăruia. Dar nici o ordine nu izvorăşte decât din ideia de autoritate, rea­lizată într’un regim politic. Fi­reşte, o ordine politică existentă nu se menţine numai prin mij­loacele de constrângere poliţie­neşti; această ordine este ratifi­cată în conştiinţa fiecăruia, prin evidenţa foloaselor vizibile ale ordinei menţinute. Autoritatea îşi împrospătează deci vigoarea din adeziunea con­tinuă a spiritului public. . P®at? subsista autoritatea po­litică fără să fie cu nimic tulbu­rată de protestele răzleţe, de ne­mulţumirile personale pe cari le-ar putea semăna, — dacă îşi menţine intact prestigiul, prin evidenţa realizărilor. Rezumată la constrângeri de poliţie, auto­ritatea unui regim politic riscă să se transforme într’o „poliţio­­craţie , — adică să reducă ideia de autoritate la mijloacele exte­rioare, anulându-i conţinutul. O asemenea autoritate menţine doar la suprafaţă ordinea, lăsând să se organizeze în conştiinţe­ dezordinea, adică precipită sfâr­şitul ordinei, anulează autorita­tea regimului politic, pregăteşte o gravă răvăşire a spiritului pu­blic, cu toate gravele ei urmări. Charles Maurras definea astfel caracterul inconştient, iresponsa­bil al regimului democrat: „Res­ponsabilitatea democraţiilor este eminamente difuză; prevederea lor nu trece de vârful nasului“... ...„Regim de profit şi de plă­ceri imediate, uitând trecutul şi neţinând seama de viitor“... Or, alături de preocupările ex­­terne, se impun în Stat şi unele deosebite atenţii în interior. Dacă peste vară, — de bine, de râu, — fiecare izbuteşte să-şi a­­sigure o alimentare, în timpul iernii se înmulţesc greutăţi­le: pentru foarte mulţi, gospo­­darirea devine o problemă inso­lubilă. Ajn­ cum anul agricol nu se arată prea faimos, este nevoe de o prevăzătoare acţiune spre a asigura (în regiunile ce­ au sufe­rit mai mult de pe urma ploilor şi a inundaţiilor, cu vegetaţia în­târziată), alimentarea pentru iarnă. Am străbătut regiunea de dea­luri a judeţelor Mehedinţi, Gorj, şi Vâlcea. Am căutat să văd mai ales situaţia porumbului. In toa­te aceste trei judeţe, porumbul este înzilezit, (cu foarte rare ex­­cepţiuni, şi acestea pe suprafeţe m­ici); nu va da deci decât nutreţ şi aşternut pentru vite. Este impresionantă tenacitatea cu care femeile şi bătrânii do­resc să prăşească, fără să ţină seama că vara este înaintată; şi chiar dacă ar lega, — porumbul nu ar avea timpul necesar să se coacă. Sunt prin sate şi pe câmp la Prăşit, doar femei şi bă­trâni. Dintr’un şir de care, — vreo douăzeci, — am numărat lângă boi trei bătrâni, doi băe­­ţandri, iar restul femei. Era imaginea exactă a situaţiei în mai toate satele noastre, băr­baţii fiind plecaţi să-şi facă da­toria către Ţară. Or, prin toate casele ţărăneşti din părţile orop­site de ploi şi inundaţii, a înce­put să mijească din ce în ce mai ameninţătoare lipsa mămăligii. Suntem la începutul lunii Au­gust: avem suficient timp să or­­­ganizăm stopajul de porumb pentru toate regiunile ce nu vor avea mălaia. Este mult mai cuminte să lu­crezi fără să te zorească necesi­tăţile; este mult mai înţelept să-ţi organizezi din vreme ceea ce ştii că îţi va porunci cu glas as­pru nevoia peste trei-patru luni. Ştiu că facem totdeauna tot ce ne indică asprimea nevoilor, dar facem cu o constantă întâr­ziere,­­ şi în politica generală a Ţării şi în amănuntele admi­nistrative. Dacă drumurile la Berlin şi Roma ar fi fost făcute înainte de 10 Mai 1940 ; dacă am fi utili­zat regimul de autoritate pentru aplicarea riguroasă a principii­lor ordinei (nu în sensul poliţie­nesc, ci în sensul unui sever con­trol în toate gestiunile adminis­trative) ; dacă aprovizionările ar fi fost supraveghiate şi con­trolate cu o rară minuţiozitate; dacă de la cazanul trupei până la masivele cumpărături s’ar fi procedat cu o fanatică grijă de a înlătura risipele (din neaten­ţie) sau păgubirile (din incorec­titudine) ; dacă principiul res­ponsabilităţii şi-ar fi aflat o lar­gă şi activă aplicaţie; dacă odată stabilită răspunderea, automat ar fi venit sancţiunea neînduple­cată, — fără îndoială că am fi avut un plus de ordine în con­ştiinţe. Lovitura primită ne-a desme­­ticit; am început (este adevărat, — încă foarte timid) să inventa­riem răspunderile, să aplicăm sancţiunile... Dar, — ceea ce mă îngrijorează, — o facem fără să avem convingerea urgenţei. Să nu procedăm la fel şi în ceea ce priveşte asigurarea apro­vizionării cu porumb a regiuni­lor ce au recolta compromisă, întârzierile, tot acel ritm trăgănat al administraţiei noas­tre, pot să ne provoace com­plicaţii. Ţăranii sunt concentraţi de mai bine de un an, şi au văzut multe, au rumegat şi ei in min­tea lor cele văzute,­­ începând de la cazanul trupei... Bănuesc că nimeni nu este aşa de inconştient încât să devalorizeze inteligenţa şi simţul de observaţie al ţăra­nului. In faţa lor, autoritatea de Stat îşi trece examenul prin mă­surile de prevedere pe care le va lua în ceea ce priveşte asigurarea aprovizionării cu porumb a re­giunilor cu recolta compromisă. Fără să mai socotim recolta de porumb,­­ care se anunţă în­tr’o bună parte a Ţării excelen­tă,­­ rezervele recoltei de po­rumb din anul trecut pot acoperi nevoile de consum ale plugari­lor. Să fie evaluate repede şi e­­xact trebuinţele judeţelor ce vor fi lipsite de recolta porum­bului ; să înceapă organizarea magaziilor de depozitare şi a a­­paratului de distribuţie. Control sever şi sancţiuni fioroase păcă­toşilor ce nu şi-ar lăsa năravul!.. O asemenea acţiune de guvern ar contribui mai mult la înviora­rea ideii de autoritate decât toa­tă retorica găunoasă şi supără­toare !... Cea mai eficace propagandă este evidenţa faptelor; nici nu ne dăm seama ce silă are raţia de vorbe şi cât urăşte retorica. Ordinea fiind condiţia esenţia­lă a salvării noastre, să apli­căm cu o lucidă pasiune princi­piile ordinei. Este terapeutica gândurilor rebele, încrederea într’un regim, încrederea în autoritate. Şi faptele condiţionează efica­citatea oricărei terapeutici poli­tice, nu potopul discursurilor. înfiinţarea Casei de asi­gurări a avocaţilor din România Textul decretului semnat de Suveran GASA M.S. REGELUI COMUNICAT No. 58 Mareşalul Curţii Regale face cunoscut următoarele: In dimineaţa zilei de 30 Iulie a. c. Maiestatea Sa Regele a primit în audienţă de lucru pe: D. Ion Gigurtu, Preşedintele Consiliului de Miniştri; D. general adj. Gheorghe Mi­hail, Vice Preşedinte al Consi­liului de Miniştri; D. dr. Victor Gomoiu, Minis­trul Sănătăţii şi Ocrotirilor So­ciale; D. Ion V. Gruia, Ministru Ju­stiţiei, Bucureşti, 30 Iune 1940. Se acordă concedii de odihnă tuturor funcţionarilor Consiliul de miniştri, prin jurnalul nr. 1902, din şedinţa dela 30 iulie a. c., a hotărît să se a­­corde tuturor funcţiona­rilor publici dela autori­tăţile de stat, judeţ şi comună, un concediu de ■■■­­ li­odihnă de 15 zile, rotaţie, prin Un interview al mareşalului Goering dat unui ziarist american „Victoria puterilor axei este sigură“ „Radio Dunărea", transmite: Feldmareşalul Hermann Goering a acordat un interview, unui zia­rist american, răspunzând mai multor întrebări. Prima, a fost: — Are de gând Germania să a­­tace America ? la care d. Goering a răspuns: — Șanțul de 3000 de km. al Atlanticului e o piedică destul de serioasă și e o copilărie să creadă cineva că Germania ar a­­vea gânduri agresive contra A­­mericei. Poate ataca Japonia, America ? La întrebarea dacă Japonia ar putea, eventual, debarca în Statele Unite, d. Goering a declarat: — Tot atât de utopică e şi a­­ceastă situaţie afară de cazul când Japonia ar avea o flotă maritimă şi aeriană, superioară Statelor­ U­nite. Importanţa flotei aeriene Ziaristul american, a mai între­bat, apoi dacă flota aeriană poate înlocui pe cea maritimă. — E clară — a continuat Feld­mareşalul — superioritatea incon­testabilă pe care în actualul război a avut-o aviaţia faţă de marină De altfel flota aeriană germană şi italiană, şi-a dovedit în mod evi In corpul ziarului dent, superioritatea, dominând, a­­tât în Mediterana cât şi în Marea Nordului.. D. Hermann Goering a mai declarat că după sfârşitul ac­tualului război, se va produce o revoluţie în construcţia vaselor de războiu. De la începutul ostilităţilor şi pâ­nă acum — a spus Feld­mareşalul — au căzut în mâinile germanilor peste 2000 aparate care slujesc de exerciţiu aviatorilor germani. Din Olanda şi Belgia, s’au rechi­ziţionat cantităţi duble de ulei şi combustibil decât s’a scontat. A­cestea au fost imediat date consu­maţiei, provizia germană rămânând astfel, intactă. Referitor la pretenţiile engleze că Germania ar fi avut pierderi enorme de oameni şi material, d Goering a declarat: — Nu e nevoie să desminţim nimic. Surprizele pe care le vor avea englezii, vor fi din cele mai puţin plăcute. D. Goering a încheiat interview­­ul cu expresia celei mai sincere convingeri în victoria axei.. MAREȘALUL GOERING LIBERTATEA DE A DECIDE asupra destinelor noastre ne rămâne întreagă, a declarat d. ministru prof. Mihail Manoilescu Expunerea făcută aseară presei D. Mihail Manoilescu, ministrul Afacerilor străine, a făcut aseară reprezentanţilor presei următoarele declaraţii, a căror importanţă o ..D. prim-ministr­u şi cu mine am subliniem : MIHAIL MANOILESCU avut atât în Germania cât şi în Italia o foarte bună primire, nu numai în ceea ce priveşte formele exterioare — pline de cordialitate şi de atenţiune— ci şi în ceea ce priveşte înţelegerea deplină pentru ţara noastră, pentru poziţia ei de astăzi şi pentru starea sufletească a poporului nostru in aceste vremuri grele, săi tehnicieni, aceasta fiind însăşi mult decât atât, chiar dacă noi am­ ----î j-----j:- — în voi­e cum este înţelept şi firesc să condiţia unei desvoltări din ce­le mai frumoase a puterilor noas­­tr naţionale de creaţiune. Clienţii noştri cei mai buni Departe de poveştile despre cuce­rirea şi acapararea noastră economi­că, pe cari unii iscoditori pripiţi le-au răspândit atâta timp, puterile Axei nu au altă intenţiune decât a de­veni clienţii noştri cei mai buni şi furnizorii noştri cei mai căutaţi. Mai voim , ca în anumite domenii, în cari avem experienţă prea puţină, să intervină ingineri şi alţi specialişti din ţările Axei, nu i-am căpăta de­cât cu foarte mare greutate şi un chip cu totul excepţional, cedarea u­­nor astfel de specialişti constituind­­ un adevărat sacrificiu pentru aceste­­ ţări în care viaţa pulsează astăzi cu atâta intensitate. Licenţierea funcţionarilor evrei din serviciul administraţiei de stat COMUNICAT Ministerul de Int­erne,­­ licenţiat din servi­ciul administraţiei de Stat, pe toţi funcţionarii evrei. Sunt în curs de licenţiere toţi funcţionarii evrei ai administraţiilor locale. Germania şi Italia satisfăcute de evoluţia politică a României Am constatat la cei­­ doi condu­cători supremi ai politicei Axei sa­tisfacţia pentru orientarea de as­tăzi a Rom­­âniei.Fuehreml şi Du­cele s’au interesat cu o vădită sim­patie de toate aspectele vieţii noas­tre naţionale. Pentru noi acest interes este deo­sebit de preţios, deoarece constitue izvorul tuturor acţiunilor viitoare menite ca — în cadrul politic pe cale de a fi creat aici în Orientul Europei, — să asigure României o viaţă paşnică şi prosperă. Libertatea noastră rămâne întreagă în mod special ţin să subliniez că, prin con­trast cu atâtea legende absurde şi interesate, li­bertatea de a decide asu­pra destinelor noastre ne rămâne întreagă. In­dependenţa noastră po­litică precum şi indepen­denţa noastră economică v­or fi absolute în noul sistem sud-est european în devenire. Pentru a ilustra în chip concret acest respect al puterilor Axei pen­tru independenţa popoarelor din Orientul Europei, este destul să spunem că atât la Berchtesgaden cât şi la Roma, ni s’a vădit în mo­dul cel mai clar concepţia conform căreia România urmează să se or­ganizeze singură în toate sectoare­le sale economice, cu propriul său capital, cu proprii săi muncitori de toate specialităţile, şi cu proprii Exodul copiilor spre munte Primăria sectorului III Albastru a trimis la munte două sute de copii. Iată-i în Gara de înainte de a pleca spre Timișul de Jos. Nord Păstrarea păcii în Balcani Pe de altă parte, grija de­­ bulgari, guvernul crede şi afirmă: * 1!—--------- — î««54îo4îno -- ricina din propria sa iniţiativă — după cum a comunicat-o din timp şi pu­terilor Axei — că a sosit momentul să facă odată mai mult dovada bu­nelor sale intenţiuni de convieţuire paşnică şi amicală cu vecinii săi, căpetenie a puterilor Axei ei păstrarea păcii în Balcani şi în­ această grije cele două mari State cari stau astăzi în frun­tea umanităţii, se întâlnesc pe acelaş drum cu noi. Voim pacea, dar pacea cu dreptatea românească. Dorim să se ştie atât înlăuntru cât mai ales în afară, că întâm­plări şi situaţii de felul acelo­ra pe cari le-a trăit România în ultimul timp şi cari s-au datorit unor împrejurări cu totul unice şi particulare, nu se vor mai repeta niciodată. Românii ştiu să se încline, când trebue, în faţa exigenţe­lor păcii, dar când anumite li­mite sunt depăşite, ştiu să por­nească şi pe celălalt drum. Momentul dovezii bunelor intenţii In ceeace priveşte problema de care o anumită presă străină s’a ocupat cu obsedanţă ş i timpul din urmă, informândi'­-i ca­racterul şi dimens­­iU­, şi anume problema unei desl­uderi generale în Orientul Europe­i şi în special între noi şi vecinii noştri unguri in Schimbul de populaţie In acest sens după ce timp de 20 de ani România a făcut cea mai largă politică în favoarea minori­tăţilor ce s’a putut întâlni vreoda­tă, guvernul ar dori să păşească, cu mijloace și mai radicale, la re­zolvarea definitivă a problemei mi­fContinuare în pag. 7­ a) 676 persoane moarte de căldură în Statele Unite NEW YORK 30 (Rador). — Cu­i ultimele știri 676 de per­­soane au murit în Statele Uni­te în ultimele 12 zile din cau­za valului de căldură, care s'a abătut asupra întregului teri­toriu a! Statelor Unite. Puternice cutremure în platoul central al Anatoliei 300 de morţi şi man multe sute de răniţi ANKARA, 30 (Rador). — Co­respondentul Agenţiei ŞTEFANI anunţă : Puternice cutremure de piet­­mânt au fost resimţ­te Marţi in platoul central al Anatoliei cu epicentrul la Yozgad unde aţi fost 300 de morţi şi mai multe sute de răniţi. Douăsprezece sate au fost distruse. Cutremurele au fost resimţite şi la Ankara, Istanbul, Erzigian, Tokat, Ayseri, Amsya şi alte lo­calităţi. Observatorul din Istanbul a înregistrat cutremurele ca având epicentru la 620 km. de Istanbul. Au fost organizate lucrări de salvare. Ce personalităţi franceza vor fi traduse ia faţa Curţii de Justiţie BERNA, .30. (Rador). F­iului din IOHO şi pentru Corespondentul agenţiei conducerea operaţiilor, ŞTEFANI anunţă că nu- îşi va înţepe foarte pă şu­ri din Vichy, Curtea de Justiţie, instituită lumi seara de consiliul de miniştri pentru a ju­deca pe cei răspunzători pentru declaraţia răzbu­cu­rând activitatea.­ ­ Principalii acuzaţi vor fi d-nii Dalvdier, gene­ralul Game­s Reynaud, Blum, Mauniel, Pierre Cot şi Gui la Chambre. Curtea supremă franceza va avea puteri excepţionale VICHY, 30 (Radiopress). — Probabil vor mai trece încă două-trei zile până când va apa­re decretul de constituire a nouei Curţi de justiţie supremă a Franţei. Se presupune că noua Curte va fi diferită de cele ale trecutului şi va avea posibilităţi mai mare de executare a legilor. Preşedintele acestei Curţi va a­­vea puteri extraordinare iar Curtea va deveni o instituţie permanentă. Lucrările sale se vor face în complectă independenţă de at­mosfera politică. Franţa se retrage din Liga Naţiunilor STOCKHOLM, 30 (Ra­dor). — Corespondentul Agenţiei D. N. R. anunţă după „Stockholms Tid­­ningen“ că d. Avenol, se­cretarul general al So­cietăţii Naţiunilor, a de­misionat din această funcţiune din ordinul d-lui Baudoin, ministrul afacerilor străine al Franţei. Acesta i-ar fi comuni­cat că Franţa nu vrea să se mai considere mem­bră a Societăţii Naţiuni­lor.

Next