Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)
1873-07-22 / nr. 84
Anul VT «SWRBSSSSÍ SeíStraiKSSSGE^ mssxm*mcm> PREȚUL ARON V MENTILOI: Redactiunea si Administratiunea in localul ANUNCIDU1. No. 84, lassL Duminica 21 iaik 1818, TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. Eseminarul 20 bani. CALENDARUL SEPTAMANEI. lși: Pe un An 20 lei noi;— Pe șese luai Ü lei noi;—Pa trei luni 6 lei noi. Districte: Pe un an 24 lei noi:— Pe șese luni 18 lei noi; —Pe trei luni 7 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci; — Germania: Pe 6 luni 18 franci, Italia, Belgia, Elveția; — Pe șese luni 22 franci; — Francia: Pe șese luni 26 franci. Apare de TrEi ori pe septamana DUMINICĂ, MERCUR! și TINERI, Rândul sau locul sau 13 bani. Interțtant și reclame. Răndul 80 bani.—Epistole nefrancaze nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Stil Stil nTAip ATBAV Timj IpT Răsăritul Apusul Stil Stil htaa P 4 t pil ü t jjrir i I Răsăritul Apusul țechin. nou. ?IOA |! “ATBOK îl .>ILEl. | Soarelui Soarelui. vechia.. nou. PATiidOh Vbil. j Soarelui. Soarelui. Iulie. Neguit. I Ore. m. Orei m. Iulie. August. . . 7 Ore. ia. Ore, n. 22 3 Duminică. ! t Sf Mironos. Maria Magdalina. 4 42 7 14 26 6 Joi. M. Ermolai și C. Parasch. 4 48 7 8 23 4 Luni. j Martirul Troițcu. 4 44 7 12 27 7 Vineri. 1 Martirul Panteleimon. 4 50 7 7 24 5 Marți. Martira Cristina. 4 45 7 l 28 8 Sâmbătă. Ap. Prohor._ și Nicanor. 4 52 7 6 25 6 Mercuri. I . Adorm. Sf. Anei. i 4 46 7 10 29 9 Duminică. Mart. Caliuri și Teodora. 4 52 7 S ■ • „„k-- ir- roffli.un ...airaaaa^iBwaag BBaat BBgsgsagg»^^ ...................... i mim in intiti ii i ■ imr rimu ni i i ■ [UNK] ■i aswcMtoca antualism • RECTIFICARE. In „Curierul de Iași“ Nr. 82, in una din „știrile locale“, intitulată „un furt lașan-Peraian“, s’a făcut o gravă eroare in privirea pronumelui unei onorabile familie din Iași anume a D-lui farmacist Blauștein. Ne grăbim deci a rectifica acea eroare, arătând că faptul arătat acolo, nu Pa comis doamna Blauștein, care nici n’a fost pe acel timp in Viena, nici vre-o altă persoană cu acest pronume, și reparăm astfel o nedreptate care s’a făcut fără voia noastră și fără cea mai mică presupunere că prin acea știre s’ar face cuiva vre-o nedreptate, faptul fiind comunicat Redacțiunei de persoane demne de toată încrederea, despre care suntem convinși că, numai induse in eroare au putut face o asemene comunicare.—Rugăm totodată și pe acele jurnale care ar fi reprodus acea știre, se bine-vooasea a o rectifica in sensul arătat. ȘTIRI DIM ÎNTRU. DEPEȘE TELEGRAAFICE. Imnau, 29 Iulie. Sanatatea M. M. L. L. Domnitorul și Doamna, este bună. — Eri, a avut loc un prânz de familie, la care luă parte și Principele Nicolae de Nassau. Mai multe jurnale nu incetează de a răspândi in public spaimă prin exageratele științi ce dau despre mersul epidemiei holerei prin locurile atinse de acea epidemie, aducănd tot deodată ministerului cele mai grave acusațiuni despre indiferența in luarea măsurilor necesarii pentru micșorarea și mărginirea zeului. Precum și prin comunicatele anterioare s’a arătat, ministerul, încă înaintea ivirei holerei in țară, pe cănd ea numai ne amenința din țerile vecine, a luat toate măsurile dictate de știință, elaborând instrucții, atăt pentru autorități cât și pentru public, instituind in fiecare județ câte un comitet special pentru esecutarea măsurilor prescrise prin acele instrucțiuni, apoi pe la localitățile pe unde s’a arătat acea boală, n’a lipsit de a trimite medici auxiliari și chiar un membru al consiliului medical superior a fost trimis de a inspecta aplicarea acelor măsuri. In fine pentru primul ajutor s-a trimis prin județele infectate și medicamente profilactice confecționate aici, spre a se împărți gratis pe la locuitorii săraci de prin comune. Este adevărat că locuitorii din comuna Rudari, județul Doljiu, speriați de furia boalei, cercaseră a se retrage prin păduri. Prefectul județului însă, vezănd că prin aceasta s’ar putea aduce un zeu și mai mare din lipsa mai cu osebire a apei in acele păduri, n’a intărziat de a se duce însuși prin acea comună, făcănd de a se întoarce refugiații pe la vetrele lor și cu serviciul medical ce era organisat boala a scăzut. Tot acest Prefect a visitat și toate celelalte comuni bântuite din județ, așezând pe la fiecare medici angajați înadins și punându-le la disposițiunea lor medicamente gratuite. Asemenea și in celealte județe, prin comunele unde există holera, sunt așezați medici pentru căutarea bolnavilor, eliberând medicamente gratuite și chiar se află înființate spitale provisorii pentru primirea bolnavilor holerici. Din raporturile astăzi primite se poate constata o scădere vederată a mortalității nu numai in Craiova, ci și in toate celelalte comuni infectate. Răspândirea de asemenea științi exagerate, nu numai că nu aduc nici o măngliere, ci din contra aduc mare vătămare publicului, inspirând spaima, care după știința medicală tocmai in asemene epidemii, dispun, mai mult la inbolnăviri și agravează starea afectaților. (Comunicat.) Direcțiunea generală a serviciului sanitar. TABLOU de mișcarea holerei in Romania după științele telegrafice primite de la 16—17 Iulie 1873. Județul Neamțu, comuna Peatra, de la 15—16 Iulie, bolnavi vechi 3, noi 2, total 5, însănătoșiți 1, remași bolnavi 4. Județul Covurluiu, comuna Galați, de la 15 — 16 Iulie, bolnavi vechi 69, noi 24 total 93, morți 25, însănătoșiți 5, remași bolnavi 63 Județul Brăila, comuna Brăila, de la 15—16 Iulie, bolnavi vechi 41, noi 10, total 57, morți 11, însănătoșiți 8, remași bolnavi 38. Județul Teleorman, comuna Măgurele, de la 15—16 Iulie, bolnavi vechi 2, noi 2, total 4, însănătoșiți 2, remași bolnavi 2. Județul Ialomița, comuna Călărași, de la 15—16 Iulie, bolnavi vechi 18, noi 11, total 29, morți 1, însănătoșiți 6, remași bolnavi 22. Comuna Severin, de la 15—16 iulie, bolnavi vechi 4, noi 4, total 8, morți 2, însănătoșiți 3, remași bolnavi 3. Județul Mehedinți, comuna Scela, de la 15—16 iulie, bolnavi vechi 2, total 2, remași bolnavi 2. Comuna Cerneți, de la 15—16 iulie, bolnavi vechi 5, noi 4, total 9, morți 1, remași bolnavi 8. Comuna Craiova, de la 15—16 iulie, bolnavi vechi 33, noi 19, total 52, morți 11, însănătoșiți 20, remași bolnavi 21. Județul Doljiu, comuna Moțaru, de la 15 — 16 iulie, noi 10, total 10, morți 4, remași bolnavi 6. Total general: bolnavi vechi 177, noi 92, suma 269, morți 55, însănătoșiți 45, remași bolnavi 169. Județul Brăila, comuna Islazu, de la 14—15 iulie, bolnavi vechi 1, noi 1, total 2, morți 1, remași 1. Comuna Calafat, de la 14—15 iulie, bolnavi vechi 1, noi 6, total 7, morți 4, remași bolnavi 3. Comuna Risipiți, de la 14—15 Iulie, bolnavi vechi 35, noi 8, total 43, mori 4, însănătoșiți 8, remași bolnavi 31. Județul Doljiu, comuna Dobridoru, de la 14—15 Iulie, bolnavi vechi 5, noi 2, total 7. Însănătoșiți 4, remași bolnavi 3. Comuna Rudari, de la 14—15 iulie, bolnavi vechi 14, noi 7, total 21, insănătoșiți 4, remași bolnavi 17. Total general, bolnavi vechi 56, noi 24, suma 80, morți 9, însănătoșiți 16, remași bolnavi 55. Județul Ialomița, comuna Rosetzi-Volnași, de la 14—16 iulie, noi 3 total 3, morți 1, remași bolnavi 2. Județul Doljiu, comuna Cetatea, de la 13—14 Iulie, bolnavi vechi 22, noi 25, total 47, morți 9, insănătoșiți 21, remași bolnavi 17. Județul Vlașca, comuna Giurgiu, de la 16—17 iulie, noi 8, total 8, morți 1, remași bolnavi 7. Județul Neamțu, comuna Peatra, de la 16—17 Iulie, bolnavi vechi 4, noi 1, total 5, remași bolnavi 5. Județul Ismail, comuna Ismail, de la 16—17 Iulie, bolnavi vechi 5, noi 2, total 7, remași bolnavi 7. Județul Teleorman, comuna Măgurele, de la 16—17 Iulie, bolnavi vechi 2, noi 3, total 5, morți 1, remași bolnavi 4. Județul Ialomița, comuna Călărași, de la 16—17 iulie, bolnavi vechi 22, noi 13, total 35, morți 3, însănătoșiți 12, remași bolnavi 20. Județul Govriluiu, comuna Galați, de la 16—17 iulie, bolnavi vechi 63, noi 14, total 77, morți 6, remași bolnavi 71. Comuna Severin, de la 16—17 iulie, bolnavi vechi 2, noi 2, total 4, remași bolnavi 4. Județul Mehedinți, comuna Schela, de la 16—17 iulie, bolnavi vechi 2, noi 2, total 4, remași bolnavi 4. Comuna Cerneți, de la 16—17 iulie, bolnavi vechi 8, noi 3, total 11, morți 2, însănătoșiți 1, remași bolnavi 8. Județul Doljiu, comuna Craiova, de la 16—17 iulie, bolnavi vechi 21, noi 18, total 39, morți 8, insănătoșeni 3, remași bolnavi 28. Județul Brăila, comuna Brăila, de la 16—17 iulie, bolnavi vechi 38, noi 18, total 58, morți 9, insănătoșiți 8, remași bolnavi 39. Total general: bolnavi vechi 168, noi 85, suma 253, morți 31, insănătoșiți 25, remași bolnavi 197. Județul Mehedinți, comuna Pătulele, de la 15—17 iulie, bolnavi vechi 4, noi 4, total 8, insănătoșiți 1, remași bolnavi 7. FOILETON. Din scrierile lui Channing. DESPRE EDUCAȚIUNEA PERSONALA sau Cultura individului prin sine însuși. (Urmare.) M’am întins asupra acestui subiect pentru că adeseori uităm unirea ce se află intre cultura morală și intelectuală, și sacrificăm pe cea d’intei celei de de-a doua. înălțarea talentului mai presus de virtute și de religiune este blăstămul veacului. *) Educațiunea are acum de scop principal a incuragia la știință, și junimea câștigă astfel puterea inteligenței fără de principiile morale și religioase cari singure pot face dintr’cu sa un bine. Talentul este adorat, inse dacă nu va fi onest, dacă va fi desbinare intre el și realitate, dacă nu va fi împreunat cu o inimă curată, este mai mult un dar al infernului decât al cerului. Cultura personală Întărește cugetarea. Cultura intelectuală nu stă înainte de toate, cum își inchipuesc mulți oameni, in a grămădi cunoștințe, deși aceasta e de folos; ea stă mai ales in a câștiga o putere de cugetare care s’o putem îndrepta după voința noastră asupra oricărui subiect in fața căruia avem trebuință a face o hotarire. Semnul acestei forțe este a ne pute concentra luarea-aminte, a reduce subiectele complicate la elementele lor, a ne urca de la efect la causă, a descoperi cele mai mici diferințe, precum și cele mai mici asemănări intre lucruri, a ceti viitoriul in timpul de față, și mai cu samă a ne redica de la fapte singuratice la legi generale și la adevăruri universale. Această din urmă stăruință a inteligenței care se înalță la vederi largi și la principii mari, formează ceea ce numim spiritul filosofic și merită a-1 avem vedere cu preferință. Care e scopul seu? Propria voastră observațiune a trebuit se vi-I spună. A trebuit se băgați de samă eu sunt clone sfertari de oameni, unii ocupați pururea cu detailuri și alții cari fac din aceste observațiuni particulare fundamentul unor adevăruri mai multe și mai largi. Cești din urmă sunt filosofi. Pentru exemplu, oamenii au văzut de sute de ani căzând la pământ bucăți de lemne, de pietri, de metale. Newton, văzând aceste fapte singuratice, și cugetând asupra lor, se înalță la idea că orice materie tinde și este atrasă cătră o altă materie, el defini legea după care această atracțiune sau această putere lucrează la deosebite depărtări, și ne drede astfel un principiu care, avem cuvânt a crede, se întinde și guvernă toată creațiunea din afară. Un om ce este o istorie și ve poate povesti toate evenimentele dintr’ensa, dar se oprește aici. Un altul combină aceste evenimente, le așează subt un singur punct de vedere și învață sub ce influință trăește o națiune, cari sunt principalele ei aplicări, cătră libertate sau cătră despositism, cătră o formă de civilisațiune sau cătră alta. Dela se va ocupa pururea cu faptele singuratice a cutărui sau cutărui vecin, pană că un ceslalalt, prin vinit mai departe, și recipându-se pâ un la principiul din lumini de made derivă acestei fapte, va trage din ele o vedere mai inVhist 1 a naturii omenești. Ca un cuvânt, unul vede toate lucrurile in parte, in fragmente, pe cănd celalalt se silește a descoperi armonia, legătura, unitatea întregului. Una din marile nefericiri ale societății este că oamenilor cari se ocupă neîncetat cu detailuri mărunte le lipsesc ideile generale, principiile largi și lămurite! Așa mulți oameni, cari nu sunt zei, sunt neresoluți, și mai totdeauna nestatornici, ca și cum ar fi niște copii mari, mai mult, decât oameni. A da această putere de spirit care cuprinde adevărurile universale și ține de dânsele, este cea mai nobilă educațiune a inteligenței; și ve rog se băgați de seamă cum că este in armonie cu cultura principiului moral și religios. Progresul sufletului si aici (in cultura inteligenței) stă intru a ne uita mai presus de ceea ce e ăngust, particular, individual, egoist, până la ceea ce e universal și nemărginit. A perfecționa pe om, este a-1 elibera, a-i mări cugetarea, simțimentele și voința sa, îngustimea de inteligență și de inimă. aceasta e degradarea umilitoare de care orice educațiune tinde a mântui pe ea* meni. * Profund aânta de sare intern* pe 4ft produs* batem* ptgM,