Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)

1873-07-22 / nr. 84

Anul VT «SWRBSSSSÍ SeíStraiKSSSGE^ mssxm*mcm> PREȚUL ARON V MENTI­­LOI: Redactiunea si Administratiunea in localul ANUNCIDU1. No. 84, lassL Duminica 21 iaik 1818, TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. Eseminarul 20 bani. CALENDARUL SEPTAMANEI. l­și: Pe un An 20 lei noi;— Pe șese luai Ü lei noi;­—Pa trei luni 6 lei noi. Districte: Pe un an 24 lei noi:— Pe șese luni 18 lei noi; —Pe trei luni 7 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci; — Germania: Pe 6 luni 18 franci, Italia, Belgia, Elveția; — Pe șese luni 22 franci; — Francia: Pe șese luni 26 franci. Apare de TrEi ori pe septamana DUMINICĂ, MERCUR! și TINERI, Rândul sau locul sau 13 bani. Interțtant și reclame. Răndul 80 bani.—Epistole nefrancaze nu se primesc. — Manu­scriptele nepublicate se vor arde. Stil Stil nTAi­p ATBAV Tim­­­j I­p­T Răsăritul Apusul Stil Stil htaa P 4 t p­il­­ ü t jj­r­ir i I Răsăritul Apusul țechin. nou. ?IOA­ |! “ATBOK îl .>ILEl. | Soarelui Soarelui. vechia.. nou. PATiidOh Vb­il. j Soarelui. Soarelui. Iulie. Neguit. I Ore. m. Orei m. Iulie. August. . . 7 Ore. ia. Ore, n. 22 3 Duminică. ! t Sf­ Mironos. Maria Magdalina. 4 42 7 14 26 6 Joi. M. Ermolai și C. Parasch. 4 48 7 8 23 4 Luni. j Martirul Troițcu. 4 44 7 12 27 7 Vineri. 1 Martirul Panteleimon. 4 50 7 7 24 5 Marți. Martira Cristina.­­ 4 45 7 l­ 28 8 Sâmbătă. Ap. Prohor._ și Nicanor. 4 52 7 6 25 6 Mercuri. I . Adorm. Sf. Anei. i 4 46 7 10 29 9 Duminică. Mart. Caliuri și Teodora. 4 52 7 S ■ • „­„k­-- ir- roffli.u­n ...airaaaa^iBwaag BBaat BBgsgsagg»^^ ...................... i mim in in­­titi ii i ■ i­mr r­i­mu ni i i ■ [UNK] ■­i aswcMtoca antualism • RECTIFICARE. In „Curierul de Iași“ Nr. 82, in una din „știrile locale“, intitulată „un furt lașan-Peraian“, s’a făcut o gravă eroare in privirea pronumelui unei onorabile fa­milie din Iași anume a D-lui farmacist Blauștein. Ne grăbim deci a rectifica a­­cea eroare, arătând că faptul arătat a­­colo, nu Pa comis doamna Blauștein, ca­re nici n’a fost pe acel timp in Viena, nici vre-o altă persoană cu acest pronu­me, și reparăm astfel o nedreptate care s’a făcut fără voia noastră și fără cea mai mică presupunere că prin acea știre s’ar face cuiva vre-o nedreptate, faptul fiind comunicat Redacțiunei de persoane demne de toată încrederea, despre care suntem convinși că, numai induse in e­­roare au putut face o asemene comuni­care.—Rugăm totodată și pe acele jur­nale care ar fi reprodus acea știre, se bine-vooasea a o rectifica in sensul arătat. ȘTIRI DIM ÎNTRU. DEPEȘE TELEGRAAFICE. Imnau, 29 Iulie. Sanatatea M. M. L. L. Domnitorul și Doamna, este bună. — Eri, a avut loc un prânz de familie, la care luă parte și Principele Nicolae de Nassau. Mai multe jurnale nu incetează de a răspândi in public spaimă prin exagera­tele științi ce dau despre mersul epide­miei h­olerei prin locurile atinse de acea epidemie, aducănd tot de­odată ministe­rului cele mai grave acusațiuni despre in­­diferența in luarea măsurilor necesarii pen­tru micșorarea și mărginirea zeului. Precum și prin comunicatele anterioa­re s’a arătat, ministerul, încă înaintea ivirei h­olerei in țară, pe cănd ea nu­mai ne amenința din țerile vecine, a luat toate măsurile dictate de știință, elabo­rând instrucții, atăt pentru autorități cât și pentru public, instituind in fiecare ju­deț câte un comitet special pentru ese­­cutarea măsurilor prescrise prin acele in­strucțiuni, apoi pe la localitățile pe un­de s’a arătat acea boală, n’a lipsit de a trimite medici auxiliari și chiar un mem­bru al consiliului medical superior a fost trimis de a inspecta aplicarea acelor mă­suri. In fine pentru primul ajutor s-a tri­mis prin județele infectate și medicamen­te profilactice confecționate aici, spre a se împărți gratis pe la locuitorii săraci de prin comune. Este adevărat că locuitorii din comu­na Rudari, județul Doljiu, speriați de furia boalei, cercaseră a se retrage prin păduri. Prefectul județului însă, vezănd că prin aceasta s’ar putea aduce un zeu și mai mare din lipsa mai cu osebire a apei in acele păduri, n’a intărziat de a se duce însuși prin acea comună, făcănd de a se întoarce refugiații pe la vetrele lor și cu serviciul medical ce era orga­­nisat boala a scăzut. Tot acest Prefect a visitat și toate ce­lelalte comuni bântuite din județ, așezând pe la fiecare medici angajați înadins și punându-le la disposițiunea lor medica­mente gratuite. Asemenea și in celealte județe, prin comunele unde există h­olera, sunt așe­zați medici pentru căutarea bolnavilor, eliberând medicamente gratuite și chiar se află înființate spitale provisorii pentru primirea bolnavilor h­­olerici. Din raporturile astăzi primite se poate constata o scădere vederată a mortalită­ții nu numai in Craiova, ci și in toate celelalte comuni infectate. Răspândirea de asemenea științi exa­gerate, nu numai că nu aduc nici o măn­­gli­ere, ci din contra aduc mare vătă­mare publicului, inspirând spaima, care după știința medicală tocmai in asemene epidemii, dispun, mai mult la inbolnă­­viri și agravează starea afectaților. (Comunicat.) Direcțiunea generală a serviciului sanitar. TABLOU de mișcarea h­olerei in Romania după știin­țele telegrafice primite de la 16—17 Iulie 1873. Județul Neamțu, comuna Peatra, de la 15—16 Iulie, bolnavi vechi 3, noi 2, total 5, însănătoșiți 1, remași bolnavi 4. Județul Covurluiu, comuna Galați, de la 15 — 16 Iulie, bolnavi vechi 69, noi 24 total 93, morți 25, însănătoșiți 5, remași bol­navi 63 Județul Brăila, comuna Brăila, de la 15—16 Iulie, bolnavi vechi 41, noi 10, total 57, morți 11, însănătoșiți 8, remași bolnavi 38. Județul Teleorman, comuna Măgurele, de la 15—16 Iulie, bolnavi vechi 2, noi 2, to­tal 4, însănătoșiți 2, remași bolnavi 2. Județul Ialomița, comuna Călărași, de la 15—16 Iulie, bolnavi vechi 18, noi 11, to­tal 29, morți 1, însănătoșiți 6, remași bol­navi 22. Comuna Severin, de la 15—16 iulie, bol­navi vechi 4, noi 4, total 8, morți 2, însă­nătoșiți 3, remași bolnavi 3. Județul Mehedinți, comuna Scela, de la 15—16 iulie, bolnavi vechi 2, total 2, re­mași bolnavi 2. Comuna Cerneți, de la 15—16 iulie, bol­navi vechi 5, noi 4, total 9, morți 1, re­­m­ași bolnavi 8. Comuna Craiova, de la 15—16 iulie, bol­navi vechi 33, noi 19, total 52, morți 11, însănătoșiți 20, remași bolnavi 21. Județul Doljiu, comuna Moțaru, de la 15 — 16 iulie, noi 10, total 10, morți 4, re­mași bolnavi 6. Total general: bolnavi vechi 177, noi 92, suma 269, morți 55, însănătoșiți 45, remași bolnavi 169. Județul Brăila, comuna Islazu, de la 14—15 iulie, bolnavi vechi 1, noi 1, total 2, morți 1, remași 1. Comuna Calafat, de la 14—15 iulie, bol­navi vechi 1, noi 6, total 7, morți 4, re­mași bolnavi 3. Comuna Risipiți, de la 14—15 Iulie, bol­navi vechi 35, noi 8, total 43, mori 4, în­sănătoșiți 8, remași bolnavi 31. Județul Doljiu, comuna Dobridoru, de la 14—15 Iulie, bolnavi vechi 5, noi 2, total 7. Însănătoșiți 4, remași bolnavi 3. Comuna Rudari, de la 14—15 iulie, bol­navi vechi 14, noi 7, total 21, insănătoșiți 4, remași bolnavi 17. Total general, bolnavi vechi 56, noi 24, suma 80, morți 9, însănătoșiți 16, remași bolnavi 55. Județul Ialomița, comuna Rosetzi-Volnași, de la 14—16 iulie, noi 3 total 3, morți 1, remași bolnavi 2. Județul Doljiu, comuna Cetatea, de la 13—14 Iulie, bolnavi vechi 22, noi 25, to­tal 47, morți 9, insănătoșiți 21, remași bol­navi 17. Județul Vlașca, comuna Giurgiu, de la 16—17 iulie, noi 8, total 8, morți 1, re­mași bolnavi 7. Județul Neamțu, comuna Peatra, de la 16—17 Iulie, bolnavi vechi 4, noi 1, total 5, remași bolnavi 5. Județul Ismail, comuna Ismail, de la 16—17 Iulie, bolnavi vechi 5, noi 2, total 7, remași bolnavi 7. Județul Teleorman, comuna Măgurele, de la 16—17 Iulie, bolnavi vechi 2, noi 3, to­tal 5, morți 1, remași bolnavi 4. Județul Ialomița, comuna Călărași, de la 16—17 iulie, bolnavi vechi 22, noi 13, to­tal 35, morți 3, însănătoșiți 12, remași bol­­navi 20. Județul Govriluiu, comuna Galați, de la 16­—17 iulie, bolnavi vechi 63, noi 14, to­tal 77, morți 6, remași bolnavi 71. Comuna Severin, de la 16—17 iulie, bol­navi vechi 2, noi 2, total 4, remași bol­navi 4. Județul Mehedinți, comuna Schela, de la 16—17 iulie, bolnavi vechi 2, noi 2, total 4, rem­ași bolnavi 4. Comuna Cerneți, de la 16—17 iulie, bol­navi vechi 8, noi 3, total 11, morți 2, în­sănătoșiți 1, remași bolnavi 8. Județul Doljiu, comuna Craiova, de la 16—17 iulie, bolnavi vechi 21, noi 18, to­tal 39, morți 8, insănătoșeni 3, remași bol­navi 28. Județul Brăila, comuna Brăila, de la 16—17 iulie, bolnavi vechi 38, noi 18, total 58, morți 9, insănătoșiți 8, remași bolnavi 39. Total general: bolnavi vechi 168, noi 85, suma 253, morți 31, insănătoșiți 25, remași bolnavi 197. Județul Mehedinți, comuna Pătulele, de la 15—17 iulie, bolnavi vechi 4, noi 4, total 8, insănătoșiți 1, remași bolnavi 7. FOILETON. Din scrierile lui Channing. DESPRE EDUCAȚIUNEA PERSONALA sau Cultura individului prin sine însuși. (Urmare.) M’am întins asupra acestui subiect pentru că adese­ori uităm unirea ce se află intre cultura morală și intelectuală, și sacrificăm pe cea d’intei celei de de-a doua. înălțarea talentului mai pre­sus de virtute și de reli­­giune este blăstămul veacului. *) Educațiu­­nea are acum de scop principal a incuragia la știință, și junimea câștigă astfel puterea inteligenței fără de principiile morale și re­ligioase cari singure pot face dintr’cu sa un bine. Talentul este adorat, inse dacă nu va fi onest, dacă va fi desbinare intre el și rea­litate, dacă nu va fi împreunat cu o inimă curată, este mai mult un dar al infernului decât al cerului. Cultura personală Întărește cugetarea. Cultura intelectuală nu stă înainte de toate, cum își inchipuesc mulți oameni, in a gră­mădi cunoștințe, de­și aceasta e de folos; ea stă mai ales in a câștiga o putere de cu­getare care s’o putem îndrepta după voința noastră asupra ori­cărui subiect in fața că­ruia avem trebuință a face o hotarire. Sem­­nul acestei forțe este a ne pute concentra luarea-aminte, a reduce subiectele complicate la elementele lor, a ne urca de la efect la causă, a descoperi cele mai mici diferințe, precum și cele mai mici asemănări intre lu­cruri, a ceti viitoriul in timpul de față, și mai cu samă a ne redica de la fapte singu­ratice la legi generale și la adevăruri uni­versale. Această din urmă stăruință a inte­­­­ligenței care se înalță la vederi largi și la principii mari, formează ceea ce numim spi­ritul filosofic și merită a-1 ave­m­ vedere cu preferință. Care e scopul seu? Propria voas­tră observațiune a trebuit se vi-I spună. A trebuit se băgați de samă eu sunt clone s­fertari de oameni, unii ocupați pururea cu detailuri și alții cari fac din aceste obser­­vațiuni particulare fundamentul unor adevă­ruri mai multe și mai largi. Cești din urmă sunt filosofi. Pentru exemplu, oamenii au văzut de sute de ani căzând la pământ bu­căți de lemne, de pietri, de metale. Newton, văzând aceste fapte singuratice, și cugetând asupra lor, se înalță la idea că ori­ce ma­terie tinde și este atrasă cătră o altă ma­terie, el defini legea după care această a­­tracțiune sau această putere lucrează la de­osebite depărtări, și ne drede as­tf­­­el un prin­cipiu care, avem cuvânt a crede, se întinde și guvernă toată creațiunea din afară. Un om ce este o istorie și ve poate povesti toate evenimentele dintr’ensa, dar se oprește aici. Un altul combină aceste evenimente, le a­­șează subt un singur punct de vedere și învață sub ce influință trăește o­ națiune, cari sunt principalele ei aplicări, cătră liber­tate sau cătră despositism, cătră o formă de civilisațiune sau cătră alta. Dela se va ocu­pa pururea cu faptele singuratice a cutărui sau cutăr­ui vecin, pană că un ceslalalt, pri­­n vinit mai departe, și recipându-se pâ un la­­ principiul din lumini de made derivă aceste­i fapte, va trage din ele o v­edere mai inVhist 1 a naturii omenești. Ca un cuvânt, unul vede toate lucrurile in parte, in fragmente, pe cănd celalalt se silește a descoperi armonia, legătura, unitatea întregului. Una din ma­rile nefericiri ale societății este că oamenilor cari se ocupă neîncetat cu detailuri mărunte le lipsesc ideile generale, principiile largi și lămurite! Așa mulți oameni, cari nu sunt zei, sunt neresoluți, și mai totdeauna nesta­tornici, ca și cum ar fi niște copii mari, mai mult, decât oameni. A da această­ putere de spirit care cuprinde adevărurile univer­sale și ține de dânsele, este cea mai nobilă educațiune a inteligenței; și ve rog se bă­gați de seamă cum că este in­ armonie cu cultura principiului moral și religios. Pro­gresul sufletului si aici (in cultura inteli­genței) stă intru a ne uita mai pre­sus de ceea ce e ăngust, particular, individual, egoist, până la ceea ce e universal și­­ ne­mărginit. A perfecționa pe om, este a-1 eli­bera, a-i mări cugetarea, simțimentele și vo­ința sa, îngustimea de inteligență și de ini­mă. aceasta e degradarea umilitoare de care ori­ce educațiune tinde a mântui pe ea* meni. *­ Profund aânta de sare intern* pe 4ft produs* batem* ptgM,

Next