Cuvîntul Nou, martie 1978 (Anul 11, nr. 1902-1928)
1978-03-15 / nr. 1914
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului ANUL XI, Nr. 1914, MIERCURI, 15 MARTIE, 1978 4 PAGINI, 30 BANI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a participat la Plenara comună a consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, marţi dimineaţa, la plenara comună a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. La sosirea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost intîmpinat cu entuziaste aplauze şi ovaţii, participanţii reafirmînd dragostea si recunoştinţa fierbinte, devotamentul profund pe care oamenii muncii de naţionalitate maghiară şi germană din ţara noastră le nutresc faţă departid şi secretarul său general, pentru condiţiile asigurate de a participa efectiv, in condiţii de egalitate, la întreaga viaţă politică, economică şi socială, la conducerea societăţii, de a-şi manifesta plenar capacităţile creatoare în toate sferele de activitate, de a se bucura din plin de cuceririle socialismului, pentru locul demn, ce-l ocupă în marea şi unita familie a României socialiste, în prezidiul şedinţei, alături de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au luat loc tovarăşii Virgil Cazacu, Constantin Dăscălescu, János Fazekas, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei, Iosif Banc, Vasile Marin, Ştefan Peterfi, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, Eduard Eisenburger, membru al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, precum şi vicepreşedinţii Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi ai Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană. Au participat, de asemenea, membri ai G.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură. în deschiderea şedinţei a luat cuvîntul tovarăşul Ştefan Peterfi, care, în numele consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, a salutat cu deosebită stimă, ■ cu multă căldură şi bucurie prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu la lucrările plenarei comune a celor două consilii. Au continuat dezbaterile pe marginea expunerilor prezentate în cadrul plenarelor celor două consilii. Au luat cuvîntul tovarășii Puskas Gheorghe, profesor la Institutul medico-farmaceutic din Tîrgu Mureș, Michael {Continuare in pag. 14-a) Operatoarea Roese Rozalia din secţia de galvanizare urmărind cu mare atenţie linia semiautomată de la I.A.E.A.M. E. din oraşul Sfîntu Gheorghe. O vizită la Muzeul judeţean din Sfîntu Gheorghe este oricînd reconfortantă, în primul rînd pentru că această instituţie este o adevărată cetate ce păstrează între „zidurile“ sale bogăţii inestimabile privind trecerea noastră prin vreme, multimilenara noastră trecere prin vreme. Ceramică dacică, inscripţii romane, obiecte ce atestă vieţuirea şi statornicia şi continuitatea poporului român pe aceste meleaguri carpatine, obiecte clătind din vremea de după retragerea aureliană din Da- Tradiţie era romană petrecută în epoca prefeudală a migraţiunii popoarelor, pînă la începutul celui de-al doilea mileniu al erei noastre şi după aceea. In al doilea rînd, pentru că directorul muzeului, arheologul doctor Székely Zoltán, specialist şi erudit în acest frumos, dar greu domeniu de activitate, se dovedeşte a fi o gazdă primitoare, un om care-ţi poate oferi o mulţime de informaţii arheologice a- KADI SELEJAN (Continuare în pag. 2—3) Prole fari din toate farile, initive / • Astăzi, la Covasna se organizează de către Consiliul judeţean al Organizaţiei pionierilor un concurs de recitări de poezii patriotice şi revoluţionare pe tema „Odă ţării mele''. Vor participa redactori ai revistelor „Cutezătorii“ şi „Jó Barát“, în continuare se organizează o întîlnire între redactorii revistelor și pionierii covăsneni. • I.C.S. mărfuri industriale Sfîntu Gheorghe a deschis lingă magazinul „Romarta copiilor" o unitate „Bazar“, unde se găsesc obiecte de artizanat (Continuare în pag. a l-a) Gospodărirea cu pricepere şi simţ de răspundere a energiei electrice! La recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., apreciindu-se continuarea şi în 1977 a dezvoltării economiei naţionale într-un ritm susţinut, fapt ce a asigurat sporirea avuţiei naţionale, s-a indicat „să se desfăşoare în continuare, cu toată perseverenţa, eforturile pentru reducerea cheltuielilor materiale ale producţiei, economisirea metalului, produselor chimice, lemnului, materialelor de construcţii, a tuturor materiilor prime şi energiei, precum şi gospodărirea lor cu pricepere şi simţ de răspundere“..., măsuri de care depinde dezvoltarea ascendentă a economiei naţionale. In economia judeţului nostru, colectivele din unităţile industriale au înţeles necesitatea încadrării în cotele alocate la toate materiile prime, energie şi combustibil, acţionînd ferm pentru respectarea normelor de consum, diminuarea consumurilor specifice în condiţiile în care calitatea produselor a cunoscut îmbunătăţiri permanente. Numai în domeniul energiei electrice trebuie să reliefăm faptul că pe luna ianuarie, la nivelul judeţului, faţă de cota aferentă s-au obţinut economii însumînd 2.947 PREDA NI . A (Continuare în pag. 2—3) Mai multă preocupare pentru creaţia tehnică şi ştiinţifică de masă A fost dovedit faptul — în nenumărate rînduri — că participarea maselor de oameni ai muncii la creaţia ştiinţifică şi tehnică în unităţile unde lucrează, asigură, prin soluţiile tehnice şi economice propuse, prin inovaţiile şi invenţiile realizate îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor, realizarea de produse noi şi reproiectate, cu un nivel calitativ superior. După cum am aflat, pentru susţinerea acestei activităţi deosebit de valoroase, au fost organizate felurite acţiuni, desfăşurate nemijlocit sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid. * • „Astfel, după cum ne-a relatat tovarăşul Ionel Necşulescu, membru în biroul Comitetului judeţean al sindicatelor, au fost organizate, în 1977, două consfătuiri pe tema invenţii şi inovaţii, discuţiile purtate cu acest prilej pe baza materialelor prezentate, a schimburilor de păreri, precum şi concluziile reieşite au scos în evidenţă participarea oamenilor muncii la activitatea de înnoire a proceselor tehnologice, a reţetelor de fabricaţie. De asemenea, au fost re- R. BRADEANU (Continuare în pag. 2-3) UN AUTORO TEMĂ - TURISM -Pentru sezonul turistic estival 78... ...Oficiul judeţean de turism are în vedere o serie de măsuri, cu arie largă de cuprindere, menite să asigure ridicarea nivelului cantitativ şi calitativ al serviciilor prestate. Ne-am propus să selecţionăm şi să prezentăm, astăzi, cîteva din acţiunile de larg interes pe care le vizează O.J.T. Covasna, permiţîndu-ne, pe alocuri, mici... „paranteze“. • Lucrările de amenajare a braseriei, de la Popasul turistic „Valea Zinelor“, vor fi încheiate (în fine!) la sfîrşitul lunii aprilie a.c. ; • Pentru dezvoltarea activităţii de turism intern, „una din cele mai importante activităţi ale oficiului nostru" (ce bine că s-a subliniat acest lucru; aceasta nu înseamnă însă, încă, totul!) se va extinde reţeaua de colaboratori externi, în toate localităţile de pe teritoriul judeţului, în întreprinderi, instituţii şi şcoli, agenţii de tu ri ER.VIAN ROSNER (Continuare în pag. 2—3) ÎN REALIZAREA EFECTIVELOR ŞI PRODUCŢIILOR PLANIFICATE Ordine şi disciplină Cooperativa agricolă de producţie din Zăbala se numără printre cele zece unităţi cooperatiste din judeţ care au greutăţi financiare şi pentru care s-au întocmit programe de redresare. Conform programului de redresare, un rol deosebit în obţinerea unor rezultate financiare bune, trebuie să îl aibă sectorul zootehnic, mai ales că la Zăbala există o bogată tradiţie în ce priveşte creşterea animalelor. Ne-am propus să analizăm modul în care s-au realizat prevederile programului de redresare în ce priveşte îndeplinirea efectivului de bovine, ca şi măsurile ce se impun a fi luate în vederea îmbunătăţirii situaţiei. De la bun început, trebuie menţionat faptul că efectivul de bovine a fost realizat, atît pe total, cît şi pe structură. De asemenea, indicele de natalitate a fost, anul trecut, de 77 la sută, în condiţiile în care producţia planificată de lapte a fost depăşită. La prima vedere, s-ar părea că rezultatele sunt bune, că s-au atins nivelele din programul de redresare, dar adîncind analiza, rezultă unele deficien e. TOMA (Continuare în pag. 2—3)