Cuvîntul Nou, martie 1978 (Anul 11, nr. 1902-1928)

1978-03-15 / nr. 1914

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului ANUL XI, Nr. 1914, MIERCURI, 15 MARTIE, 1978 4 PAGINI, 30 BANI Tovarăşul Nicolae Ceau­şescu a participat la Plenara comună a consiliului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, a participat, marţi dimineaţa, la plenara comu­nă a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate ma­ghiară şi germană. La sosirea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost in­­tîmpinat cu entuziaste aplau­ze şi ovaţii, participanţii re­­afirmînd dragostea si recu­noştinţa fierbinte,­ devotamen­tul profund pe care oamenii muncii de naţionalitate ma­ghiară şi germană din ţara noastră le nutresc faţă de­­partid şi secretarul său gene­ral, pentru condiţiile asigura­te de a participa efectiv, in condiţii de egalitate, la întrea­ga viaţă politică, economică şi socială, la conducerea so­cietăţii, de a-şi manifesta ple­nar capacităţile creatoare în toate sferele de activitate, de a se bucura din plin de cu­ceririle socialismului, pentru locul demn, ce-l ocupă în ma­rea şi unita familie a Româ­niei socialiste, în prezidiul şedinţei, ală­turi de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au luat loc tova­răşii Virgil Cazacu, Constan­tin Dăscălescu, János Faze­kas, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan An­drei, Iosif Banc, Vasile Ma­rin, Ştefan Peterfi, vicepre­şedinte al Consiliului de Stat, preşedintele Consiliului oa­menilor muncii de naţionali­tate maghiară, Eduard Eisen­burger, membru al Consiliu­lui de Stat, preşedintele Con­siliului oamenilor muncii de naţionalitate germană, pre­­c­u­m şi vicepreşedinţii Consi­liului oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi ai Consiliului oamenilor muncii de naţionalitate germană. Au participat, de asemenea, membri ai G.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai gu­vernului, reprezentanţi ai or­ganizaţiilor de masă şi ob­şteşti, oameni de ştiinţă, ar­tă şi cultură. în deschiderea şedinţei a luat cuvîntul tovarăşul Şte­fan Peterfi, care, în numele consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană, a salutat cu deose­bită stimă, ■ cu multă căldură şi bucurie prezenţa tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu la lu­crările plenarei comune a ce­lor două consilii. Au continuat dezbaterile pe marginea expunerilor prezen­tate în cadrul plenarelor ce­lor două consilii. Au luat cuvîntul tovarășii Puskas Gheorghe, profesor la Institutul medico-farmaceutic din Tîrgu Mureș, Michael {Continuare in pag. 1­4-a) Operatoarea Roese Rozalia d­in secţia de galvanizare urmărind cu mare atenţie linia se­miautomată de la I.A.E.A.M. E. din oraşul Sfîntu Gheorghe. O vizită la Muzeul ju­deţean din Sfîntu Gheor­ghe este oricînd reconfor­tantă, în primul rînd pentru că această instituţie este o adevărată cetate ce păs­trează între „zidurile“ sale bogăţii inestimabile pri­vind trecerea noastră prin vreme, multimilenara noas­tră trecere prin vreme. Ceramică dacică, inscripţii romane, obiecte ce atestă vieţuirea şi statornicia şi continuitatea poporului ro­mân pe aceste meleaguri carpatine, obiecte clătind din vremea de după re­tragerea aureliană din Da- Tradi­ţie era romană petrecută în e­­poca prefeudală a migra­­ţiunii popoarelor, pînă la începutul celui de-al doi­lea mileniu al erei noastre şi după aceea. In al doilea rînd, pen­tru că directorul muzeului, arheologul doctor Székely Zoltán, specialist şi erudit în acest frumos, dar greu domeniu de activitate, se dovedeşte a fi o gazdă pri­mitoare, un om care-ţi poate oferi o mulţime de informaţii arheologice a- KADI SELEJAN (Continuare în pag. 2—3) Prole fari din toate farile, initi­ve / • Astăzi, la Covasna se or­ganizează de către Consiliul judeţean al Organizaţiei pio­nierilor un concurs de recitări de poezii patriotice şi revolu­ţionare pe tema „Odă ţării me­le''. Vor participa redactori ai revistelor „Cutezătorii“ şi „Jó Barát“, în continuare se organizează o întîlnire între redactorii revistelor și pionie­rii covăsneni. • I.C.S. mărfuri industriale Sfîntu Gheorghe a deschis lin­gă magazinul „Romarta copii­lor" o unitate „Bazar“, unde se găsesc obiecte de artizanat (Continuare în pag. a l-a) Gospodărirea cu pricepere şi simţ de răspundere a energiei electrice! La recenta şedinţă a Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., apreciindu-se con­tinuarea şi în 1977 a dezvoltă­rii economiei naţionale într-un ritm susţinut, fapt ce a asigu­rat sporirea avuţiei naţionale, s-a indicat „să se desfăşoare în continuare, cu toată per­severenţa, eforturile pentru reducerea cheltuielilor mate­riale ale producţiei, economi­sirea metalului, produselor chimice, lemnului, materiale­lor de construcţii, a tuturor materiilor prime şi energiei, precum şi gospodărirea lor cu pricepere şi simţ de răspunde­re“..., măsuri de care depinde dezvoltarea ascendentă a eco­nomiei naţionale. In economia judeţului nostru, colectivele din unităţile industriale au înţeles necesitatea încadrării în cotele alocate la toate ma­teriile prime, energie şi com­bustibil, acţionînd ferm pen­tru respectarea normelor de consum, diminuarea consumu­rilor specifice în condiţiile în care calitatea produselor a cunoscut îmbunătăţiri perma­nente. Numai în domeniul e­­nergiei electrice trebuie să reliefăm faptul că pe luna ia­nuarie, la nivelul judeţului, faţă de cota aferentă s-au ob­ţinut economii însumînd 2.947 PREDA NI . A (Continuare în pag. 2—3) Mai multă preocupare pentru creaţia tehnică şi ştiinţifică de masă A fost dovedit faptul — în nenumărate rînduri — că par­ticiparea maselor de oameni ai muncii la creaţia ştiinţifi­că şi tehnică în unităţile unde lucrează, asigură, prin soluţii­le tehnice şi economice pro­puse, prin inovaţiile şi inven­ţiile realizate îndeplinirea sar­cinilor de plan, a angajamen­telor, realizarea de produse noi şi reproiectate, cu un ni­vel calitativ superior. După cum am aflat, pentru susţine­rea acestei activităţi deosebit de valoroase, au fost organi­zate felurite acţiuni, desfăşu­rate nemijlocit sub îndruma­rea organelor şi organizaţiilor de partid. * • „Astfel, după cum ne-a re­latat tovarăşul Ionel Necşules­­cu, membru în biroul Comite­tului judeţean al sindicatelor, au fost organizate, în 1977, două consfătuiri pe tema invenţii şi inovaţii, discuţiile purtate cu acest prilej pe ba­za materialelor prezentate, a schimburilor de păreri, precum şi­ concluziile reieşite au scos în evidenţă participarea oa­menilor muncii la activitatea de înnoire a proceselor tehno­logice, a reţetelor de fabrica­ţie. De asemenea, au fost re- R. BRADEANU (Continuare în pag. 2-3) UN AUTORO TEMĂ - TURISM -Pentru sezonul turistic estival 78... ...Oficiul judeţean de turism are în vedere o serie de mă­suri, cu arie largă de cuprin­dere, menite să asigure ridi­carea nivelului cantitativ şi calitativ al serviciilor presta­te. Ne-am propus să selecţio­năm şi să prezentăm, astăzi, cîteva din acţiunile de larg interes pe care le vizează O.J.T. Covasna, permiţîndu-ne, pe alocuri, mici... „paranteze“. • Lucrările de amenajare a braseriei, de la Popasul tu­ristic „Valea Zinelor“, vor fi încheiate (în fine!) la sfîrşitul lunii­ aprilie a.c. ; • Pentru dezvoltarea activităţii de tu­rism intern, „una din cele mai importante activităţi ale ofi­ciului nostru" (ce bine că s-a subliniat acest lucru; aceasta nu înseamnă însă, încă, totul!) se va­ extinde reţeaua de co­laboratori externi, în toate lo­calităţile de pe teritoriul ju­deţului, în întreprinderi, in­stituţii şi şcoli, agenţii de tu­­ ri ER.VIAN ROSNER (Continuare în pag. 2—3) ÎN REALIZAREA EFECTIVELOR ŞI PRODUCŢIILOR PLANIFICATE Ordine şi disciplină Cooperativa agricolă de producţie din Zăbala se numără printre cele zece unităţi cooperatiste din ju­deţ care au greutăţi finan­ciare şi pentru care s-au în­tocmit programe de redresare. Conform programului de re­dresare, un rol deosebit în ob­ţinerea unor rezultate finan­ciare bune, trebuie să îl aibă sectorul zootehnic, mai ales că la Zăbala există o bogată tradiţie în ce priveşte creşte­rea animalelor. Ne-am propus să analizăm modul în care s-au realizat prevederile programului de redresare în ce priveşte înde­plinirea efectivului de bovine, ca şi măsurile ce se impun a fi luate în vederea îmbunătă­ţirii situaţiei. De la bun început, trebuie menţionat faptul că efectivul de bovine a fost realizat, atît pe total, cît şi pe structură. De asemenea, indicele de na­talitate a fost, anul trecut, de 77 la sută, în condiţiile în ca­re producţia planificată de lap­te a fost depăşită. La prima vedere, s-ar părea că rezultatele sunt bune, c­ă s-au atins nivelele din progra­mul de redresare, dar adîncind analiza, rezultă unele deficien­­ e. TOMA (Continuare în pag. 2—3)

Next