Cuvîntul Nou, februarie 1989 (Anul 22, nr. 5287-5310)

1989-02-01 / nr. 5287

Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXII Nr. 5287 Miercuri 1 februarie 1989 4 pagini — 50 bani în spiritul sarcinilor şi exigenţelor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu Permanentă preocupare pentru calificarea şi perfecţionarea forţei de muncă Graţie muncii­oară preget, a preocupărilor pentru asigu­rarea celor mai bune condiţii de desfăşurare a producţiei, în bazinul carbonifer al Baraol­­tului continuă seria bunelor rezultate înregistrate anul tre­cut, când termocentralelor de la Borzeşti şi Iaşi, precum şi altor beneficiari, le-au fost pu­se suplimentar la dispoziţie 65 de mii de tone de lignit. încă din primele zile ale lunii ia­nuarie, brigăzile conduse de Constantin Papuc (sectorul Ba­­raolt) şi Szucs Francisc­ (secto­rul Vîrghiş) s-au angajat cu toate forţele în bătălia pentru cărbune, creîndu-şi un­ apreci­abil avans în înfăptuirea sar­cinilor ce le revin. Deşi sunt preocupaţi îndea­proape de sporirea volumului zilnic al realizărilor (împlinirii acestui deziderat ii sunt sub­ordonate cea mai mare parte a eforturilor care se între­prind), muncitorii, maiştrii, in­ginerii şi tehnicienii întreprin­derii miniere Căpeni-Baraolt reuşesc să găsească timp şi pentru celelalte puncte de pe agenda anului 1989. Foarte mare atenţie, aveam să aflu, se acordă problemelor legate de asigurarea, calificarea şi per­fecţionarea pregătirii profesio- ÎNTREPRINDEREA MINIERA CAPENI-BARAOLT cale a forţei de muncă, de so­luţionarea cărora depinde bu­nul mers al producţiei. Pentru amănunte m-am adresat tovară­şului loan Georgescu, şeful biroului de organizare, perso­nal, învâţămînt şi retribuire al întreprinderii. — Tehnica modernă cu care se lucrează, nevoia sporită de cărbune, dimensiunile sarcini­lor stabilite in domeniul creş­terii productivităţii muncii pre­supun o permanentă preocu­pare pentru ridicarea gradului de calificare a celor ce vin in contact cu producţia■ Ce între­prindeţi in această privinţă ? — Organizăm cursuri­ de ca­lificare prin care asigurăm creşterea calităţii forţei de muncă! Primul dintre ele în­cepe în luna februarie şi in­clude 30­ de muncitori necali­ficaţi, care se vor pregăti pen­tru­ meseria de miner. Un al doilea curs, tot pentru mineri, este prevăzut să se desfăşoare in semestrul II. — Înţeleg că dacă un ansam­blu efectivul de personal are dimensiunile indicate în plan, necesarul pe meserii nu este integral acoperit. — Nu, dar ne străduim să-l acoperim. Vă spuneam că vom organiza două cursuri de ca­lificare pentru mineri. In plus, avem în proiect­­ trei cursuri de policalificare, prin care ur­mărim ca unii dintre munci­torii calificaţi să-şi însuşească o a doua meserie. Intrucît a­­vem mare nevoie de sudori e­­lectrici, cursurile de policalifi­care pe care le organizăm vor pregăti oameni îndeosebi în a­­ceastă meserie. In final, o remarcă: preocu­pările pentru asigurarea, cali­ficarea şi perfecţionarea for­ţei de muncă şi-a­ pus puter­nic amprenta asupra calităţii acesteia, calitate care, cel pu­ţin în ultima vreme, a înre­gistrat un salt spectaculos. Cea mai bună dovadă în­ acest sens o constituie faptul că, a­­nul trecut, întreprinderea din Baraolt şi-a depăşit sarcina de creştere a productivităţii mun­cii cu circa­­40 de procente, stabilind un adevărat record în materie. Nicolae NTOIAN­ ­ In luna ianuarie, colectivul ca­rierei „Valea Grişului“ a ex­pediat beneficiarilor din ţară cantităţi suplimentare de lignit. REZLI.T.V n­­UVRE DIN PRIMA UNA Colectivul Întreprinderii judeţene de producţie in­dustrială şi prestări de ser­vicii din Sfîntu Gheorghe a reuşit să încheie luna ia­nuarie cu rezultate bune, îndeplinind planul la toţi indicatorii. Organizarea mai bună a proceselor de pro­ducţie şi a muncii, punerea în valoare a noi rezerve, utilizarea eficientă a capa­cităţilor au asigurat un ritm corespunzător realiză­rii producţiei fizice. Aşa cum ne-a confirmat ingine­rul Bodor Martin, directo­rul unităţii, rezultate bune au obţinut secţia de cau­ciuc din Baraolt, atelierul de tîmplărie din Sfîntu Gheorghe, care a livrat şi toate produsele contractate la export, gaterul Vîrghiş şi Cariera Marna.­ LOCUL I IN ÎNTRECERE In cadrul întrecerii socia­liste pe anul 1988 între u­­nităţile aparţinînd coopera­ţiei meşteşugăreşti din ju­deţ, colectivul Cooperativei meşteşugăreşti „Lemn-Me­­tal“ din Sfîntu Gheorghe a ocupat locul întîi. Ca o confirmare a posibilităţilor existente, colectivul de mun­că de Viei s-a angajat să depăşească prevederile de plan pe acest an cu­ 3 mi­lioane lei la producţia marfă şi prestări de servi­cii, producţia de export cu 1,5 milioane lei, precum­­ şi reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producţie marfă cu 2 lei la total şi cu 1,5 lei la cele materiale. (N.P.) ALEASA CINSTIRE, DRAGOSTE ŞI PROFUNDA RECUNOŞTINŢA FAŢA DE MARELE EROU AL ROMÂNIEI SOCIALISTE ______________ (în pag. 2—3) [ * (Continuare în pag. 2—3) Adunare cetăţenească Înaintea sesiunii Consiliului popular judeţean, ieri dimi­neaţă s-au desfăşurat lucrări­le unei adunări cetăţeneşti convocate în baza prevederilor Legii nr. 57 din 1968 de orga­nizare şi funcţionare a consi­liilor populare,­ la care au luat parte reprezentanţi ai oameni­lor muncii din­ întreprinderi şi instituţii, cetăţeni din locali­tăţile judeţului. Pe marginea unui raport prezentat de tovarăşul Rab ştefan, preşedintele Comitetu­lui executiv al Consiliului popular judeţean, ■ participanţii au dezbătut, in lumina orien­tărilor şi indicaţiilor formulate recent de secretarul general al partidului, preşedintele Repu­blicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, programele de or­ganizare şi modernizare a lo­calităţilor şi de dezvoltare e­­conomico-socială a judeţului pe anul 1939, precum şi celelalte probleme incluse pe ordinea de zi a sesiunii Consiliului popular judeţean. In cadrul adunării cetăţe­neşti, expresie a democraţiei noastre socialiste, au luat cu­vântul tovarăşii: Pop Dumi­tru, directorul B.J.A.T.M., Gá­bor Aron, directorul I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, Demeter Kla­ra, director-adjunct al Direc­ţiei comerciale judeţene, Lá­zár Eugen, directorul întreprin­derii de ţigarete, Pásztor Ioan, operator însămînţător din Va­lea Mare, comuna Barcani, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU »­­ A PRIMIT PE V.A. MEDVEDEV, MEMBRU AL BIROULUI POLITIC, SECRETAR AL C C. AL P.C.U.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general­­ al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, 31 ianuarie, pe tovarăşul V.A. Medvedev, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a efectuat o vizită în ţara noastră. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost transmise, cu acest prilej, din partea tovarăşului Mihail Gorbaciov, secretar ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice, preşedintele Pre­zidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., un card salut, împre­ună cu urări de succes în în­treaga activitate. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat tovarăşu­lui Mihail Gorbaciov salutul său şi cele mai bune urări de succes în întreaga activi­tate. În timpul întrevederii au fost subliniate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre România şi Uniunea Sovietică, dintre po­poarele celor două ţări, care, în spiritul înţelegerilor conve­nite cu prilejul întîlnirilor la nivel înalt, cunosc o continuă dezvoltare. S-au relevat, de a­­semenea, posibilităţile existen­­te pentru extinderea, pe mai departe, a conlucrării româno­­sovietice pe plan politic, eco­nomic, tehnico-ştiinţifîc şi în alte sectoare de interes co­mun. In acest cadru, a fost e­­videnţiată însemnătatea inten­sificării contactelor şi a schim­burilor de experienţă, a ampli­ficării colaborării dintre cele două partide în toate domeni­ile. Tovarăşul Nicolae Ceauş­es­cu a subliniat ca intensificarea raporturilor bilaterale, precum şi a contactelor cu celelalte partide din ţările socialiste trebuie sâ ducă la sporirea contribuţiei acestora la rezol­varea problemelor ce prve­sc construcţia noii orînduiri, la progresul tuturor popoarelor. ■S-a apreciat că dezvoltarea­ şi mai puternică a relaţiilor de prietenie şi colaborare din­tre cele două partide şi ţări este in folosul şi spre binele popoarelor român şi sovietice, al cauzei generale a socialis­mului, păcii, ir­ţelegerii şi co­operării internaţionale. Sesiunea Consiliului popular judeţean Marţi, 31 ianuarie, s-au des­făşurat lucrările celei de-a XVIX-a sesiuni ordinare a Con­siliului popular al judeţului Covasna din cadrul actualei le­gislaturi. Deputaţii au examinat, în­­tr-un spirit de înaltă exigenţă, sub semnul angajării depline in vasta operă de înfăptuire a însufleţi­toarelor teze, concepte şi orientări formulate de se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu în magistrala sa Expunere la ma­rele­­ forum al democraţiei noastre socialiste din noiem­brie 1983, probleme de cea mai mare însemnătate pentru dez­voltarea economico-socială sus­ţinută a judeţului, în deplină concordanţă cu hotărîrile Con­gresului al XIII-lea şi Confe­rinţei Naţionale ale partidului. La dezbateri au participat tovarăşii Molnár Iosif, prima­rul municipiului Sfîntu Gheor­ghe, Trifan Constantin, prima­rul oraşului Intorsura Buzău­lui, Gheorghiu Viviana, şef secţie la Consiliul popular ju­deţean, Jakabos Csaba István, directorul întreprinderii Me­canice Tîrgu Secuiesc, Fodor Francisc, director la Direcţia generală pentru agricultură, Benga Nicolae, directorul Con­siliului judeţean pentru In­dustrie alimentară, achiziţii produse agricole, Avram Gheor­ghe, primarul comunei Vîlcele, Kovács Zsombor Lajos, ingi­­ner-şef la Schela de Foraj Ghelinţa, Tudor Florida, vice­preşedinte al U.J.C.M., Mun­­teanu Gheorghe, inspec­tor-şef al Inspectoratului silvic jude­ţean, Hosner Herman, directo­rul Direcţiei comerciale jude­ţene, Pieldner Martin, direc­torul Administraţiei financiare, Dobre Mona, director-adjunct al întreprinderii textile „Oi­­tul“ Sfîntu Gheorghe, Tulith Attila, directorul I.A.C.M., Becsek Anton, primarul oraşu­lui Tîrgu Secuiesc. Deputaţii au adoptat, apoi, propunerile privind organiza­rea şi sistematizarea comune­lor, a reţelei de localităţi şi a unităţilor agricole, care au fost dezbătute şi aprobate anterior de adunările cetăţeneşti şi se­siunile consiliilor populare din localităţile judeţului, precum şi de adunările generale ale coo­perativelor agricole de produc­ţie. Sesiunea a adoptat, de ase­menea, Planul de dezvoltare economico-socială in profil­­e­(Continuare in pag. 2—3)

Next