Cuvântul Nou, aprilie 1994 (Anul 5, nr. 1080-1100)
1994-04-01 / nr. 1080
tinuim saciiipiimc mumitini aurai Anul V Nr. 1080 Vineri, 1 aprilie 1994 4 pagini — 50 lei Liberalizarea U.D.M.R.! Am aşteptat reacţii la Întâlnirea stupului liberal din cadrul U.D.M.R. ca a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute la Miercurea Ciuc, dar ele ori aţ... întârziat, ori n-au mai apărit, deşi momentul nu poată fi trecut cu vederi. Bineînţeles, liderii udemerişti au tăcut tocmai pentru a minimaliza semnificaţiile respectivei întâlniri, cu toate câ ea merită atenţie prin repercusiunile ce le poate avea asupra acestei formaţiuni politice. Au mai fost atitudini „disidente" (vezi ,,grupul de la Odorhei“), mai ales din partea elementelor extremiste ce vizau la un moment dat chiar separarea, dar ele au fost repede calmate. Da această dată nu se poate vorbi despre o încercare da fracţionare, de creare a unei „aripioare" sau a unui nou partid — poate tocmai de aceea locul întâlnirii a fost ales la Miercurea Ciuc. Participanţii n-au exprimat nici o intenţie în acest sens — deocamdată. Cu toate acestea o încercare tot a fost: aceea de a transforma această formaţiune politică într-un partid, depăşind starea vetustă de asociaţie etnică ce nu are alte scopuri decât de a milita pentru satisfacerea revendicărilor unei părţi a populaţiei (sau a liderilor ei...). Cel puţin până acurrt, prin caracterul său dominator, şi extremist, U.D.M.R. a redus calitatea membrilor săi la un stadiu apolitic, menţinându-l cu autoritate la afara oricăror opţiuni doctrinare. In acest fel, respectiva formaţiune nu poate fi considerată nici de stânga, nici de dreapta, ea „merge“ doar alături de cei ce ar putea garanta îndeplinirea mai multor revendicări (culmea este că nici Convenţia Democratică nu mai pare dispusă să tragă la căruţa U.D. M.R în tendinţele sale extremist-iredentiste). Se refuză ab ovo dreptul cetăţeanului de a avea convingeri politice, de a se situa pe o anumită linie. Tocmai această carenţă dă impresia că vrea să o suplinească Cercul Liberal, nu în ideea, repetăm, de a fărâmiţa formaţiunea ce a stat la baza iniţiativei chiar dacă la originea ei s-au aflat deputaţi şi alţi fruntaşi udemerişti. Faptul că s-a ales o cale liberală şi nu creştin democrată, de pildă, poate fi o întâmplare, după cum poate fi şi expresia unor convingeri ideologice a celor în cauză. De asemenea, alternativa liberală poate să însemne şi o reacţie justificată la autoritarismul liderilor U.D.M.R., preşedinte plin, executiv sau de onoare. Ce viitor poate avea Clubul Liberal? Prin variantele pe care le oferă, el are atuurile necesare pentru a atrage spre actualul nucleu un număr —* ce nu poate fi neglijată de aderenţi mai ales din rândul etnicilor maghiari din marile aglomerări urbane ce nu sunt tot atât de „asuprita" de atotputernicia U.D.M.R. din zona Har-Cov şi îşi permit să gândească şi într-o perspectivă politică. Dar, fără discuţie, se vor alege simpatizanţi şi printre intalactuali din fieful udemerist, oferindu-le şi acestora o posibilitate de opţiune, alta decât linia indicată de actuali lideri ai etniei. O altă perspectivă a Clubului Liberal ar putea fi un... Club Socialist sau Club Democrat ori altă orientare doctrinară, fiecare dintre acestea lăsând etnicului maghiar posibilitatea de a beneficia de un drept democratic elementar: acela de a nu fi discriminat pentru convingerile sale politice. Gabriel FLORESCU Adevărul — ca un mesaj rotund Excelent organizată de Liga cultural-creşcină ,,Andrei Şaguna“, Arhivele Statului — filiala Covasna şi Centrul Naţional de Cultură de la Arcuş, sesiunea ştiinţifică „Mesajul arhivelor" a fost un succes deplin atât din punctul de vedere al participării (nume sonore ale Arhivelor din Bucureşti şi din ţară), cât şi al mesajului transmis nouă şi ţârii, acest gen de sesiuni este de stringentă actualitate în zona secuiască, unde cercetarea arhivistică va trebui sprijinită cu mai multă eficienţă. Pentru ca dv. să înţelegeţi mai bine aria tematică a discuţiilor purtate, Iată câteva titluri ale unor lucrări prezentate miercuri la Arcuş: „Românii transilvăneni şi autonomia Transilvaniei — mărturii documentare“ (Marin Radu Mocanu, director în Direcţia Generală a Arhivelor Statului), „Ortodoxia română — formă d® rezistenţă“ (Adrian Adams, şef de serviciu In D.GA.S.), „Aspecte din istoria bisericii ortodoxe din judeţul Covasna® (Mircea Sfârlea, expert la Secretariatul de Stat pentru Culte), „Consideraţiuni privind devenirea comunităţii „Mesajul arhivelor” — Arcuş, 30 martie 1994 româneşti din Trei Scaune" (Dan Baica, directorul FA.S. Covasna), „Câteva trăsături ale lucrării lui Ştefan Manciulea Românii din Secuime, rămasă în manuscris“ (Liviu Ardelean, referent de specialitate la F.A.S. Cluj-Napoca), „Situaţia românilor transilvaneni în perioada revoluţiei române de la 1848. Adevărul despre 19 martie 1848“ (Ioan Popovic, directorul F.A.S. Bihor), „Expulzaţii din Transilvania la Judeţul Neamţ in timpul ocupaţiei hortyste® (Ch. Radu, directorul F.A.S. Neamţ), „Românii din scaunele Sepsi, Kézdi, Orbai şi filiala Brăduţ şi Micloşcova în sec. XVII“ (Vasile Leclanţan, referent de specialitate la F.A.S. Cluj-Napoca), „Unele aspecte privindşcoala românească din Trei Scaun® la sfârşitul sec. XVIII şi la sec XIX“ (Ioan Lăcătuşu, referent de specialitate la PAS. Covasna). Ferme din aceste lucrări, deosebit de interesante şi solid documentate, cu referiri directe la situaţia populaţiei româneşti din Trei Scaune, le vom prezenta în numerele viitoare al© ziarului nostru. Vom reveni, de asemenea, Dumitru MANOLACNESCU (Continuare In pata ta) „Viaţa e ca umbra, trecătoare şi scurtă“ L-am căutat la Primărie. Nu era. Mi s-a spus că e în concediu medical. Aşa şi era. Viceprimarul comunei Breţcu, domnul Ion Boroş — om pe care nu mi-l puteam închipui bolnav — era acasă, cu o grămadă de medicamente pe masă şi la căpătâiul patului cu o carte pe care tocmai o începuse: Nicolae Iorga ..O viaţă de om“. — Am aflat că eşti bolnav. De când? — Deşase săptămâni, probleme circulatorii. Am stat trei săptămâni la „Cardiologie", la Covasna apoi zece zile acasă, dar mi s-a făcut iar rău şi m-am întors pentru încă trei săptămâni. — Câţi ani ai? — 57. Alaltăieri am trecut pe 58. — Mulţi ’nainte. Ce a însemnat Covasna? — In primul rând vindecarea fizică. Le mulţumesc. Şi — apoi — o bucurie sufletească. Mei ales pentru organizare: acolo toţi ştiu ca au de făcut, da la conducere la femeia de servici. Buni profesionişti şi buni oameni, sunt cu toţii o familie perfectă. N-am ştiut, de atâţia amar de ani că în Judeţ şi Ioan DRAGAN (Continuare în Pag. a 2-a) MM ri Vocaţia de a-i ajuta pe alţii neromaniste Am scris şi o vom mai face, pentru că niciodată nu e destul, despre minunaţii truditori pe tărâmul Crucii Roşii ce îşi ajută concetăţenii bolnavi, săraci, bătrâni, să supravieţuiască. E trist să vezi că nu te mai ţin picioarele, că te lasă puterile şi memoria, că nu-ţi mai trece nimeni pragul casei. Este o disperare şi o deznădejde ce cu greu pot fi alinate. Unii nu le suportă şi se prăpădesc ,,cu zile“, cum se spune, alţii se internează pe la căminele de bătrâni, dar şi acolo nu e raiul pe pământ. Cel puţin în România. Tocmai de aceea Filiala judeţeană de Cruce Roşie Covasna s-a gândit la o modalitate originală de a veni în sprijinul oamenilor aflaţi, într-un fel, la marginea societăţii. Nu din voia lor ci din varii motive, înfiinţarea serviciului de asistenţă medicală la domiciliu este o treabă extraordinară, ce dă rezultate peste aşteptări. Pe una dintre infirmerele de Cruce Roşie care s-a integrat perfect în noua activitate o cheamă SCHERER BERNAVETA şi am avut posibilitatea să stăm de vorbă mai pe îndelete. — Cum aţi ajuns infirmieră? — Întrebarea e bună fiindcă am lucrat în cu totul alt domeniu. In cel textil, terminând Şcoala profesională la S.C. „Oltul“ din Sfântu Gheorghe. Acolo am şi muncit o perioadă, apoi a urmat restrângerea activităţii, mi-am găsit un post la ICRA, dar ca un făcut, peste tot au intervenit restructurări, reduceri de personal, în aşa fel încât m-am văzut... şomeră! Doi ani m-am tot zbătut să ies din această situaţie de neinvidiat. — Vă întrerup puţin, mă scuzaţi, ca să vă întreb dacă aveţi familie? — Da, am şi un copil de nouă ani, iar soţul nu lucrează nici el, deocamdată! Când doi membri ai unei familii se află concomitent fără servici, vă cam daţi seama ce situaţie financiară trebuie rezolvată?! Lovim sumă de necazuri însă, m-am întărit şi am căpătat acea disponibilitate necesară ca sâ-i înţeleg şi să-i ajut pe alţii. Care e neapărat necesară in munca de infirmieră. Dar să revin. Am urmat Noia C. DELIU (Continuare în pag. 28) sxexrTsxHsammr.' Gittám rnirnnsaarsixaxm*. Vom fi în siguranţă... ...Sau cel puţin aşa sperăm de vreme ce, potrivit prevederilor art. 13 Ut. „b®, din Legea nr. 26 din 1933 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Corpului de gardieni publici, Consiliul judeţean Covasna a avizat lista obiectivelor de interes public la care se impune organizarea pazei prin serviciul acestora. Acestea sunt: sediile organelor administraţiei publice — Consiliul judeţean, consiliile locale municipal, orâşeneşti şi comunale; unităţile de învăţământ preşcolar, şcolar, liceal, postliceal şi profesional (mămicile vor fi mai liniştite!); unităţile de asistenţă medicală umană şi veterinară; unităţile de ocrotire şi asistenţă socială pentru minori şi adulţi; unităţile poştale şi de telecomunicaţii; sucursalele judeţene ori filialele băncilor organizate pe teritoriul judeţului Covasna ; instituţii şi lăcaşuri de cult, instituţii culturale, casa de cultură, cămine culturale, muzee, case memoriale, monumente istorice, biblioteci;- cursala judeţeană şi filialele C.E.C. de pe teritoriul judeţului, unităţile de captare-tratare, distribuţie şi epurare a apei; staţiileşi haltele căilor ferate şi autogări (nu ne va mai fi frică să circulăm cu trenul de noapte); remize p. s. i.; sediile filialei ROMSILVA R.A. şi ale unităţilor subordonate; Direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, unităţile şi subunităţile subordonate din teritoriu (mai des chi!). Soci« nQtymr- Alexandra MORAR (Fonfiuoarr *« nu?. s 2-9) ÎN ZIARUL DE AZI: Programul sppturvip tsau a! TVR