Cuvântul Nou, aprilie 1994 (Anul 5, nr. 1080-1100)

1994-04-01 / nr. 1080

tinuim saciiipiimc m­umitini aurai Anul V Nr. 1080 Vineri, 1 aprilie 1994 4 pagini — 50 lei Liberalizarea U.D­.M.R.! Am aşteptat reacţii la Întâlnirea stupului liberal din cadrul U.D.M.R. ca a avut loc la sfârşitul săp­tămânii trecute la Miercurea Ciuc, dar ele ori aţ­... întârziat, ori n-au mai apă­rit, deşi momentul nu poată fi trecut cu vederi. Bineînţeles, liderii ude­­merişti au tăcut tocmai pentru a minimaliza sem­nificaţiile respectivei întâlniri, cu toate câ ea meri­tă atenţie prin repercusiunile ce le poate avea a­­supra acestei formaţiuni politice. Au mai fost atitu­­dini „disidente" (vezi ,,grupul de la Odorhei“), mai ales din partea elementelor extremiste ce vizau la un moment dat chiar separarea, dar ele au fost re­pede calmate. Da această dată nu se poate vorbi despre o încercare da fracţionare, de creare a unei „aripioare" sau a unui nou partid — poate tocmai de aceea locul întâlnirii a fost ales la Miercurea Ciuc. Participanţii n-au exprimat nici o intenţie în acest sens — deocamdată. Cu toate acestea o în­cercare tot a fost: aceea de a transforma această formaţiune politică într-un partid, depăşind starea vetustă de asociaţie etnică ce nu are alte scopuri decât de a milita pentru satisfacerea revendicărilor unei părţi a populaţiei (sau a liderilor ei...). Cel puţin până acurrt, prin caracterul său dominator, şi extremist, U.D.M.R. a redus calitatea membrilor săi la un stadiu apolitic, menţinându-l cu autoritate la afara oricăror opţiuni doctrinare. In acest fel, res­pectiva formaţiune nu poate fi considerată nici de stânga, nici de dreapta, ea „merge“ doar alături de cei ce­ ar putea garanta îndeplinirea mai multor re­vendicări (culmea este că nici Convenţia Democra­tică nu mai pare dispusă să tragă la căruţa U.D. M.R în tendinţele sale extremist-iredentiste). Se re­fuză ab ovo dreptul cetăţeanului de a avea convin­geri­ politice, de a se situa pe o anumită linie. Toc­mai această carenţă dă impresia că vrea să o supli­nească Cercul Liberal, nu în ideea, repetăm, de a fărâmiţa formaţiunea ce a stat la baza iniţiativei chiar dacă la originea ei s-au aflat deputaţi şi alţi fruntaşi udemerişti. Faptul că s-a ales o cale liberală şi nu creştin democrată, de pildă, poate fi o întâmplare, după cum poate fi şi expresia unor convingeri ideo­­logice a celor în cauză. De asemenea, alternativa liberală poate să însemne şi o reacţie justificată la autoritarismul liderilor U.D.M.R., preşedinte plin, executiv sau de onoare. Ce viitor poate avea Clubul Liberal? Prin va­riantele pe care le oferă, el are atuurile necesare pentru a atrage spre actualul nucleu un număr —* ce nu poate fi neglijat­ă de aderenţi mai ales din rândul etnicilor maghiari din marile aglomerări ur­bane ce nu sunt tot atât de „asuprita" de atotputer­nicia U.D.M.R. din zona Har-Cov şi îşi permit să gândească şi într-o perspectivă politică. Dar, fără discuţie, se vor alege simpatizanţi şi printre intalac­tuali din fieful udemerist, oferindu-le şi acestora o posibilitate de opţiune, alta decât linia indicată de actuali lideri ai etniei. O altă perspectivă a Clu­bului Liberal ar putea fi un... Club Socialist sau Club Democrat ori altă orientare doctrinară, fiecare dintre acestea lăsând etnicului maghiar posibilitatea de a beneficia de un drept democratic elementar: a­­cela de a nu fi discriminat pentru convingerile sale politice. Gabriel FLORESCU Adevărul — ca un mesaj rotund Excelent organizată de Li­ga cultural-creşcină ,,Andrei Şaguna“, Arhivele Statului — filiala Covasna şi Centrul Naţional de Cultură de la Arcuş, sesiunea ştiinţifică „Mesajul arhivelor" a fost un succes deplin atât din punctul de vedere al participării (nu­me sonore ale Arhivelor din Bucureşti şi din ţară), cât şi al mesajului transmis nouă şi ţârii, acest gen de sesiuni este de stringentă actualitate în zona secuiască, unde cer­­cetarea arhivistică va trebui sprijinită cu mai multă efi­cienţă. Pentru ca dv. să înţelegeţi mai bine aria tematică a discuţiilor purtate, Iată câteva titluri ale unor lu­crări prezentate miercuri la Arcuş: „Românii transilvă­neni şi autonomia Transilva­niei — mărturii documenta­re“ (Marin Radu Mocanu, director în Direcţia Generală a Arhivelor Statului), „Orto­doxia română — formă d® rezistenţă“ (Adrian Adams, şef de serviciu In D.GA.S.), „Aspecte din istoria bisericii ortodoxe din judeţul Covasna® (Mircea Sfârlea, expert la Secretariatul de Stat pentru Culte), „Consideraţiuni pri­vind devenirea comunităţii „Mesajul arhivelor” — Arcuş, 30 martie 1994 româneşti din Trei Scaune" (Dan Baica, directorul FA.S. Covasna), „Câteva trăsături ale lucrării lui­ Ştefan Man­­ciulea Românii din Secuime, rămasă în manuscris“ (Liviu Ardelean, referent de specia­litate la F.A.S. Cluj-Napoca), „Situaţia românilor transilva­­neni în perioada revoluţiei române de la 1848. Adevărul despre 19 martie 1848“ (Ioan Popovic, directorul F.A.S. Bi­hor), „Expulzaţii din Transil­vania la Judeţul Neamţ in timpul ocupaţiei hortyste® (Ch. Radu, directorul F.A.S. Neamţ), „Românii din scau­nele Sepsi, Kézdi, Orbai şi filiala Brăduţ şi Micloşcova în sec. XVII“ (Vasile Leclan­­ţan, referent de specialitate la F.A.S. Cluj-Napoca), „U­­nele aspecte privind­­şcoala românească din Trei Scaun® la sfârşitul sec. XVIII şi la sec XIX“ (Ioan Lăcătuşu­, referent de specialitate la­ PAS. Covasna). Fer­me din aceste lucrări, deosebit de interesante şi solid documentate, cu referiri directe la situaţia populaţiei româneşti din Trei Scaune, le vom prezenta în numerele viitoare al© ziarului nostru. Vom reveni, de asemenea, Dumitru MANOLACN­ESCU (Continuare In pat­­a t­a) „Viaţa e ca umbra, trecătoare şi scurtă“ L-am căutat la Primărie. Nu era. Mi s-a spus că e în concediu medical. Aşa şi era. Viceprimarul comunei Breţcu, domnul Ion Boroş — om pe care nu mi-l puteam închipui bolnav — era acasă, cu o grămadă de medicamen­te pe masă şi la căpătâiul patului cu o carte pe care tocmai o începuse: Nicolae Iorga ..O viaţă de om“. — Am aflat că eşti bolnav. De când? — De­­şase săptămâni, pro­bleme circulatorii. Am stat trei săptămâni la „Cardiolo­gie", la Covasna apoi zece zile acasă, dar mi s-a făcut iar rău şi m-am întors pentru încă trei săptămâni. — Câţi ani ai? — 57. Alaltăieri am trecut pe 58. — Mulţi ’nainte. Ce a în­semnat Covasna? — In primul rând vindeca­rea fizică. Le mulţumesc. Şi — apoi — o bucurie sufle­tească. Mei ales pentru or­ganizare: acolo toţi ştiu ca au de făcut, da la conduce­re la femeia de servici. Buni profesionişti şi buni oameni, sunt cu toţii o familie per­fectă. N-am ştiut, de atâţia amar de ani că în Judeţ şi Ioan DRAGAN (Continuare în Pag. a 2-a) MM ri Vocaţia de a-i ajuta pe alţii neromaniste Am scris şi o vom mai fa­ce, pentru că niciodată nu e destul, despre minunaţii tru­ditori pe tărâmul Crucii Ro­şii ce îşi ajută concetăţenii bolnavi, săraci, bătrâni, să supravieţuiască. E trist să vezi că nu te mai ţin picioa­rele, că te lasă puterile şi memoria, că nu-ţi mai trece nimeni pragul casei. Este o disperare şi o deznădejde ce cu greu pot fi alinate. Unii nu le suportă şi se prăpădesc ,,cu zile“, cum se spune, al­ţii se internează pe la cămi­nele de bătrâni, dar şi acolo nu e raiul pe pământ. Cel puţin în România. Tocmai de aceea Filiala judeţeană de Cruce Roşie Co­vasna s-a gândit la o moda­litate originală de a veni în sprij­inul oamenilor aflaţi, într-un fel, la marginea so­cietăţii. Nu din voia lor ci din varii motive, înfiinţarea serviciului de asistenţă me­dicală la domiciliu este o treabă extraordinară, ce dă rezultate peste aşteptări. Pe una dintre infirmerele de Cruce Roşie care s-a integrat perfect în noua activitate o cheamă SCHERER BERNA­­VETA şi am avut posibilita­tea să stăm de vorbă mai pe îndelete. — Cum aţi ajuns infirmie­ră? — Întrebarea e bună fiindcă am lucrat în cu totul alt domeniu. In cel textil, ter­minând Şcoala profesională la S.C. „Oltul“ din Sfântu Gheorghe. Acolo am şi mun­cit o perioadă, apoi a urmat restrângerea activităţii, mi-am găsit un post la ICRA, dar ca un făcut, peste tot au intervenit restructurări, re­duceri de personal, în aşa fel încât m-am văzut... şomeră! Doi ani m-am tot zbătut să ies din această situaţie de neinvidiat. — Vă întrerup puţin, m­ă scuzaţi, ca să vă întreb da­că aveţi familie? — Da, am şi un copil de nouă ani, iar soţul nu lu­crează nici el, deocamdată! Când doi membri ai unei fa­milii se află concomitent fă­ră servici, vă cam daţi sea­ma ce situaţie financiară trebuie rezolvată?! Lovim­ su­­mă de necazuri însă, m-am întărit şi am căpătat acea disponibilitate necesară ca sâ-i înţeleg şi să-i ajut pe alţii. Care e neapărat ne­cesară in munca de infirmie­ră. Dar să revin. Am urmat N­o­­ia C. DELIU (Continuare în pag.­­ 2­8) sxexrTsxHsammr.' Gittám rnirnnsaarsixaxm*. Vom fi în siguranţă... ...Sau cel puţin aşa spe­răm de vreme ce, potrivit prevederilor art. 13 Ut. „b®, din Legea nr. 26 din 1933 privind înfiinţarea, organiza­­rea şi funcţionarea Corpului de gardieni publici, Consiliul judeţean Covasna a avizat lista obiectivelor de interes public la care se impune or­ganizarea pazei prin serviciul acestora. Acestea sunt: sedii­le organelor administraţiei publice — Consiliul judeţean, consiliile locale municipal, o­­râşeneşti şi comunale; unită­­ţile de învăţământ preşcolar, şcolar, liceal, postliceal şi profesional (mămicile vor fi mai liniştite!); unităţile de asistenţă medicală umană şi veterinară; unităţile de ocro­tire şi asistenţă socială pentru minori şi adulţi; unităţile poştale şi de telecomunica­ţii; sucursalele judeţene ori filialele băncilor organizate pe teritoriul judeţului Covas­na ; instituţii şi lăcaşuri de cult, instituţii culturale, casa de cultură, căm­ine culturale, muzee, case memoriale, monu­mente istorice, biblioteci;­­- cursala judeţeană şi filialele C.E.C. de pe teritoriul jude­ţului, unităţile de captare-tra­­tare, distribuţie şi epurare a apei; staţiile­­şi haltele căilor ferate şi autogări (nu ne va mai fi frică să circulăm cu trenul de noapte); remize p. s. i.; sediile filialei ROMSIL­­VA R.A. şi ale unităţilor sub­ordonate; Direcţia generală a fi­nanţelor publice şi controlului financiar de stat, unităţile şi subunităţile subordonate din teritoriu (mai d­es ch­i!). Soci« nQtymr- Alexandra MORAR (Fonfiuoarr *« n­u?. s 2-9) ÎN ZIARUL DE AZI: Programul sp­pturvip tsau a! TVR

Next