Dimineaţa, septembrie 1906 (Anul 3, nr. 923-952)

1906-09-01 / nr. 923

Ban­ în t © ara tara aUl III No. 923 /PUBLICITATEA. 1 Concedată exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER & Cp; București, Str. Karageorgevici 18 Telefen S­4. Pentru Austria, Ungaria și Germania A. se adresa: <f*lor M. Dukes nach?. Max fiugenfsld & Emerich Lessner.— wish concesiune exclusivă Pentru Capitală No. 14/10 Provincie și Străinătate No. 12/40 BANI TELEFONI vieața cu ultimele știri ale nopței Drama din Interlaken Cititorii noștri cunosc din telegramele publicate la timp în ziarul nostru amănuntele acestei drame: un negustor parisian Müller a fost omorît într’un hotel din Interlaken de un glonte de revolver, a cărui țintă era să ucidă pe Durnovo, fostul ministru rus. Se știe că autoarea atentatului, o așa numită d­na Stafford, locuia de 5 zile într’un hotel în compania pretinsului ei soț. Arestată fără rezistență ea s’a declarat afiliată la partidul revoluționar rus și a refuzat să-și destăinuiască în mod complect identitatea. Ilustrația noastră reprezintă pe atentatoare, la mijloc, în stînga fostul mi­nistru rus, iar în dreapta francezul Müller care a fost asasinat. AUTORITĂȚILE și PUBLICUL Poate ca nimeni mai mult ca zi­ariștii nu regretă cînd sunt nevoiți să releve un rol. Cu toate acestea se impune ca unele rele să fie rele­vate și criticate cu asprime, spre a se lua măsuri de îndreptare. Unul din marile noastre rele, e purtarea autorităților față de pu­blic. Nu știm cărei cauze se dato­­rește nenorocitul obiceiu ce­­ au au­toritățile de a trata cu cea mai mare indiferență interesele publi­cului. Vara, iarna sau în oricare alt ano­timp publicul care are nevoi­­e la au­­­­toritățile noastre întîmpină mari de­­ficultățî. Și pe zi ce trece acele di­­ficultăți se sporesc, spre dezespera­­rea celor cari au de a face cu au­toritățile. Putem da o mie de exemple spre a dovedi ceea ce spunem. Mai întâiu, orele de serviciu la au­torități s’au redus la minimal po­sibil. Iarna se fixează orele de ser­vicii dimineața, pentru că după a­­miază se face întuneric pe la orele 5 și deci e nevoe de lumină. Fiind ore numai de dimineață, se face economie la luminat și la încălzit. Vara iarăși ore numai de dim­i­­neață, pentru că după am­iază e cald și greu­ de lucrat. Fiind ore de serviciu numai de dimineață, serviciul începe de la o­­rele 7, adică atunci cînd foarte pu­țini dintre cei cu afaceri se pot duce la ministere. Cei cari se duc însă la orele de dimineață nu gă­sesc pe funcționarii superiori, cari cred că e de demnitatea lor să vie numai tîrziu­ la slujbă. In al doilea rind e de observat că autoritățile profită de orice săr­bătoare cît de mică pentru a lua vacanțe prelungite. Exemplu cel mai vorbitor l’am avut zilele aces­tea cînd autoritățile au fost închise de Sîmbătă de la orele 12 pînă azi la orele 2 d. a. In al treilea rînd e condamnabil sistemul cu audiențele. Miniștrii și secretarii generali își fixează zile de audiențe. Pentru a ajunge pînă la dînșii, publicul interesat trebue să sufere vorbele grosolane ale servi­torilor, spiritele deplasate ale mici­lor funcționari, etc. Asta se întîmplă cînd miniștrii și secretarii primesc audiențe în orele fixate. Dar de multe ori nici acele ore nu sînt respectate. Miniștrii sau sînt pe la moșii, sau în inspecții, iar secretarii de asemenea, — cînd nu sînt în călătorii de plăcere. După cum se vede, cei din capul administrațiilor au perdut cu totul noțiunea datoriei, au uitat de obli­gațiile statului către contribuabili și tratează cu nepăsare interesele acestora. 2 Ar trebui să fie readuși la reali­tate și să dea publicului ascultarea ce i se cuvine, căci­ menirea autori­tăților nu poate fi, fără îndoială, numai de a purta corespondență reciprocă, ci în primul rînd, de a cerceta nevoile publicului și a sa­tisface pe cele drepte. Altfel nu mai au fost contribu­țiile ce se cer publicului pentru în­treținerea autorităților. Ultima oră telegrafică leii croato# noștri din: Londra, Paris, Issm­, Han și Mepesta Grozăviile din Liedlice Berlin, 30 August. — Se anunță din Siedlice că în spitale situația e grozavă. Camere în care nu încăpeau decit 10 bolnavi sunt pline cu 40—50 soldați. Gloanțele soldaților au ucis chiar în spital o femee de 20 de ani și au­ rănit mai mulți bolnavi. Provocatorul măcelului era un lo­cotenent de dragoni care se îmbă­­tase. In partea de sud a orașului poli­țiștii și soldații împușcă pe toți cei cari se opun. Erî seara au fost uciși 3 și ră­niți 9 evrei. 2800 Berlin lice evreilor, mulți fug la secret. Nu­mărul persoanelor împușcate nu s’a putut încă stabili. Răniții n’au căpătat pînă acum a­­jutoare medicale. Cei ascunși prin pivnițî sufăr de faame, satele din prejur sînt pline cu refugiați. Călătoria țarului Londra, 30 August.—După o de­peșă din Petersburg . Țarul va pleca joi pe unchiul său spr­e a petrece mai multe zile pe coasta finlandeză. Cruzimi soldățești Varșovia, 30 August.­­ Soldații regimentului de gardă al Wolyniei au răzbunat uciderea celor doi co­­i ai lor, trăgînd focuri asupra căturilor. persoane au fost ucise și 30 ASTAZI: 31 August (13 Septembrie) 1900 CALENDAR Ortodox: sf. Alexandru, loan și Pavel Catolic : Guido și Macedoniaé Răsăritul soarelui 5 și 51 m. Apusul soarelui 6.33. In cursul zilei de Marți a continuat a ploua binișor într’o bună parte a Moldo­vei, precum și pe alocuri in vestul Olte­niei ; timpul s’a răcorit mult în aceste părți ale țarei. In Muntenia și în Dobrogea timpul este tot cald și frumos. Tempe­ratura a fost cuprinsă între 81 gr. ziua la Alexandria și 8 gr. noaptea la Cîmpulug. Barometrul aproape staționar. A plouat la : Moinești 14 milimetri, Tg.­Neamț 3, Piatra-N. 3, Vaslui 4, Bacäu 7, Tg.­Ocna 24 Pitești 2, R.­Vîlcea 8, Tg -Jiu 5, Codreni 3, Dorohoi 2, Botoșani 5, Fălticeni 5, Iași 1 și Strihaia 2 milimetri de apă. Prinfurile Expoziția istorică din str. Ion C. Brătianu­: Vederi din războiu­.— Up Cblauti IC Grădina Rașca, Trupa asociată a artiștilor Teatrului Național va ju­ca : Nunta lui Țopîrdea, comedie localizată de d. Em. D. Fagure.—Grădina Oppler, Concert zilnic dat de o orchestră militară. — Sala și grădina Bragadiru : In toate serile concert dat de muzica regimentului Mircea 82. — Grădina Blanduziei (strada Academiei). Artiștii asociați sub conducerea d-lui P.Gusty Se va juca: Doamna X! comedie în 3 acte tradusă de domnul P. Gusty. — Parcul Oteteleșanu, va juca Doctorul Damelor operetă in 3 acte. UELKENTO Autorități. — Toate deschise. Judiciare. — Instanțele deschise. autoritățile sînt judecătorești Ședințe.—E convocat pentru azi comi­tetul Bursei, precum și membrii corpora­­țiunei Bursei. — Consiliul de higienă al Capitalei ține ședință. — Camera de meserii idem. a salutat­ comisiunea accentuînd nece­sitatea de a termina lucrările ei cit mai repede. A sfîrșit făcind apel la comisiune să dea statului un nou viitor și popoarelor austriace drep­turile lor. Suveranii Italiei la Cetinge __ Belgrad, 30 August.—Depeșă din Cetinge . Perechea regală italiană va pe­trece Crăciunul la Cetinge. Starea gravă a unui regent Berlin, 30 August.— Starea prin­țului Albert de Prusia, regentul din Braunschweig, e foarte îng­r jitoare. Prințul e bolnav de mai mulți ani. Teama de ruși la Interlaken Berna, 30 August. — In urma a­­tentatului din Interlaken, hotelierii nu mai dau camere călătorilor ruși. Imediat după atentat un mare duce rus care se afla la Grünewald a părăsit localitatea. Franz Josef la Ischl Praga, 30 August.— Din­cercări vieneze bine informate se anunță că împăratul a amînat călătoria sa la Praga. El va petrece mai multe săptă­­mînî la Ischl. Un vas american spre Cuba Berlin, 30 August.—Se anunță din New-York: Guvernul din Washington a luat oficial cunoștință despre răscoala din Cuba și a trimes un crucișător în apele Cubei spre a apăra intere­sele supușilor americani de acolo. Deiienenții politiei judecați sf în­­târește Odessa. 30 August. — din ordi­nul guvernatorului toți criminalii politici vor fi aduși în fața tribu­nalului de război­. Moartea unui mare inginer Filadelfia, 30 August. —Secreta­rul regelui oțelului Charles Schwab, anume Chamille Merklader, de o­­rigină ungur, a murit în vîrstă de 49 de ani. Cadavrul sau va fi adus la Nyi­tnn (Ungaria de sus). " Merklader era o mare capacitate în ramura inginerească din Statele­ Unite. Theresa Humbert grațiază Paris, 30 August.­O știre a zia­rului „Matin“ anunță că celebra escroacă Teresa Humbert, care în August 1904 a fost condamnată la 5 ani închisoare, va fi pusă azi în libertate, conform unei deciziuni a consiliului de miniștri, care a ho­­tărît să o grațieze condițional. Eliberarea lui Frederic și a Theresei Humbert Paris, 30 August.­­ Frederic și Teresa Humbert au fost puși azi în libertate, fiind grațiați de restul pedepsei, deoarece s-au purtat bine în închisoare și din cauza boalei Theresei Humbert care trebue să se supună unei operațiuni. Ceilalți complici, Romain și Emil Daurignac, cari au fost condamnați la pedepse mai mici, le-au terminat de mult. Luptă de baricade Moscova, 30 August.— In Kam­­sit, guvernămîntul Saratow, s’au produs mari turburări. Revoltații au ridicat baricade și au respins trupele.­ Ofițerii participînd la măcel Lemberg. 30 August.—Ziarele de aci află din Varșovia că în Siedlice au luat parte la măcel foarte mulți După program, bazarul a fost in­cendiat. Congresul democrat revo­luționar Petersburg, 30 August.—Stolypin nu a permis democraților­ constituțio­­nali de a ține congresul la Peters­­burg. Ei vor ține congresul la Viborg, Helsingfors sau­ Stokholm. Bombă Intr-o biserică Petersburg, 30 August.—O bombă a fost găsită în biserica luterană. Congresul partidului cadeților a fost împedecat de a sa ține. Trupele trăgînd din nou cu tunurile la Siedlice Petersburg, 10 August.—Ziarele alia din Siedlice că după trecerea timpului dat revoluționarilor pen­tru depunerea armelor, artileria a tras 12 focuri de tun. Numeroși evrei au fost uciși în casele lor. O delegațiune a populațiunei a declarat guvernatorului că primele locuri de revolver nu au fost trase de evrei ci de ordonanțe și re­zerviști. Procesul foștilor deputați ai Xaumei Berlin, 30 August.­Procesul foș­­t­or deputați ai Dumei va fi jude­­c­a­t da tribunalul de războiu, în car­­esteî săptămâni.­­ ... permis lui Oniph­o să și aleagă avocat civil. ■ Pi e acuzat că a pregătit revolta in Sveaborg: condamnare, pedeapsa cu moarte,­­ Soția lui s’a adresat țarinei în­­ favoarea sa.­­ Temeri de turburări în Mexic Berlin, 30 August.—Depeșe din New- York; Guvernul american a concentrat ca­valeria la granița mexicană spre a fi­­ pregătit în vederea turburărilor ce se așteaptă pentru luna Septembrie. Colonel ucis Petersburg, 30 August.—Depeșe din Sebastopol . Noaptea trecută colonelul Ro­­z holsky, comandantul jandarmeriei de cale ferată, a fost ucis cu trei focuri de revolver.­­ Atentatorii au dispărut. Prezentarea notei sîrbești i Viena, 30 August.­Ziarul „Neue Freie Presse” spune că ministrul Serbiei, d. Yuk­i, a prezentat e­l con­telui Goluchowski, o notă avînd de scop reluarea negocierilor pentru în­­cheerea unui tratat de comerț între Serbia și Austria. Cercurile compstente cred că de­oarece nouăle propuneri ale Serbiei nu diferă în esență de vechile pro­puneri, ele nu vor putea servi drept bază pentru reluarea negocierilor. No­ul cutremur­ la Valparaiso Valparaiso, 30 August.—Cu­tremure de pămînt foarte pu­ternice au­ fost resimțite ieri seară și azi dimineață. Populațiunea alarmată a fugit sub cerul liber. Amănunte oficiale asupra dezordi­­nelor din Ham din Petersburg, 30 August.­ Oficial. Se află, cu privire la dezordinele din Kamsin, guvernămîntul Sara­tov, cari au avut loc la 9 Septem­brie, încă următoarele amănunte : Revoluționarii au profitat de ab­sența trupelor, care erau trimise să reprime turburări la Nikolaievsk, spre a ridica baricade intr-o stradă. Pe de altă parte, revoluționarii, în­­narmațî cu puște Berdan și cu re­volvere, furate încă de astă iarnă, au pus mina pe gară, distrugînd și­nele, și Jiiuv....­­d­’iîs­ .. iacest ve­nit și o luptă s’a dat ce a ținut pînă seara terminîndui-se cu înfrînge­­rea revoluționarilor cari au avut 6 morți și 40 răniți. S’au făcut 11 arestări. Cauza măcelului din Siedlice Cracovia, 30 August. — Novita Reforma află din Siedlice . Programul era pregătit de o lună, de cînd s’a comis atentatul contra polițaiului Koltel. Deoarece regi­mentul Obolensky amenința să tragă asupra huliganilor iar nu asupra evreilor, a trebuit să se cheme re­gimentul di­n Bial’stok. Acesta a luat parte la măcel, împușcăturile au încetat. Patru­lele au fost însă întărite. Paguba totală e de o jumătate milion de ruble. Naufragiu: 32 morți Brema, 30 August.—Vasul Goette s’a scufundat în Marea Nordului, în timpul unei furtuni. Numai opt oameni au fost sal­vați, 32 s’au înecat. Prințul Albert, pe moarte Braunschweig, 39 August.—Sta­rea prințului regend Albert s’a a­­gravat și mai mult. inima slăbește, puterile de asemenea. Moartea e așteptată pe azi orî mîine. Comunicatul marelui vizir către patriarhie Constantinopol, 30 August.­­ In ședința de cri a patriarhatului s’a­­ comunicat că marele vizir a asigurat­­ pa patriarh că în urma demersurilor făcute de Poartă, marile puteri au declarat că se vor lua măsurile ne­cesare pentru că bunurile ecleziastice­­ ocupate de bulgari să fie restituite , iar mitropoliții să poată să se în­­­­toarcă la posturile lor. Atacarea unui sat bulgar de o bandă Constantinopol, SO August.­­ O bandă grecească de ISO oameni a a­­­­tacat Duminica tremtă satul bulgar 1 Smilevo, de lîngă Mona­stir. Consulii Austriei și Rusiei au con­­­­statat că erau 12 morți și 8 case incendiate.­­ Moartea unui rus suspect, în tren j Frankfurt, 30 August.—In trenul 1 Colonia-Frankfurt a murit subit uu­­ rus anume Tomașevici. In hainele sale s’au găsit cusute 10.000 de ruble în aur și nume­roase h­îrtii de valoare. Printre ace­stea foarte multe de la banca hipo­­tecară din Vilna. Se crede că Tomașevici era unul din jefuitorii băncei. Țarma-m­amă ijm Iistaă Londra, 30 August.­­ „Daily Te­legraph“ află din Copenhaga că sta­rea țarinei mame Maria Feodorosona s-a agravat rău. Vas trimis pentru eliberarea unor prizonieri Madrid, 30 August­.— Ministrul mari­nei a dat ordin crucifător­iloi ,,Alvaro Bazaur" să meargă la JÉMul Jubei spre a libera pe pescarii secvestrați Atacarea unui tren de poștă Petersburg, 30 August.— Un tren de poștă a fost atacat lingă Krasnoiarsk de către revoluționari. Funcționarii po­ștali au­ fost uciși, iar soldații ce păzeau vagonul poștal răniți. Sau furat 8000 ruble. Unul din tîlhari a fost prins. Restabilirea liniștei la Siedlice Petersburg, 30 August.— Ultimele știri din Siedlice spun că liniștea ar fi restabilită. Ședințele comisiei austriace de reforme electorale Viena, 30 August.­­ Comisiunea de reforme electorale a reluat ședințele sale. Ministrul președinte, baronul de Beck, într'o cuvîntare a urat spor la muncă comisiunei, punînd în relief necesitatea de a se termina cît mai neîntirziat ma­rea operă de reformă electorală. Ministrul președinte a apelat la co­­misiune pentru a da statului un nou viitor, iar popoarelor austriace dreptul lor. Panica în Varșovia Berlin, 30 August.—Societatea de ajutor a evreilor germani a primit lin Varșovia următoarea depeșe: „Nu se poate încă ajunge la Sied­lice. Domnește o mare panică la Varșovia de­oarece sînt temeri că banda neagră va pune la cale un măcel. „Ea cere populațiunei predarea tu­­turor revoluționarilor, amenințînd, pentru cazul contrar, cu continuarea asului, a măcelului și a incen­­dierilor tfti. Importante conferințe Berlin, 30 August.— Eri și alalta­­•ri au fost la Strassburg Alexieff, ratele țarului și contele Witte cari au ținut mari conferințe secrete. In jurul unei pretinse rechemări Belgrad, 30 August.—In cercurile competinte se afirmă că guvernul l- a rechemat la Belgrad pe mi­­nistrul Serbiei la Roma; călătoria ministrului în Serbia ar avea nu­­mai un caracter privat. Din ale lui laisali Paris, 30 August. — „Agenția Ha­ms“ afă din Tanger că pichetele de fo­rm­uli* COQC? Ct.Al do daghzen pentru ridicarea unui monu­­nent francezului Charbonnier, ueÎ3 în Maroc, au fost luate din ordinul lui laisuli. Legațiunea Franței a cerut o anchetă. r)esmințirea demisiei lui Sto­lypin Colonia, 30 August.— „Kölnische follkszeitung“ află din Petersburg­­ă știrea despre demisia lui Stoly­­zin se desfuinte. Ofițer ucis Varșovia, 30 August.—Era loco­­enentul Dugolstf din regimentul de infanterie de la Alexopol a fost tcis în stradă. O femee care îl însoțea fugi. A­­entatorul însă o ajunse și o împ­rișcă și pe dîusa. Atentat contra poliției Varșovia, 30 August.—In orașul hrda-Jonsofka au fost aruncate do­­ă bombe asupra localului po­­liiei. Un agent a fost ucis și mai mulți ,rar răniți. ținerea în vigoare a tratatului de comerț íurer-stil) Belgrad, 30 August. — D. Simion, ministrul Serbiei la Constantinopole, ?. dus la cunoștința guvernului sîrb că­uvernul turcesc a­ consimțit la c ur­­eață punere în vigoare a trata­­tului de comerț încheiat între Serbia și Turcia. De­oarece acest tratat nu a fost vo­it încă de Skupștina, se va aplica ca tatat provizoriu, pe baza legei de atorizare dată guvernului de Skup lina. Accident nenorocit Moscova, 30 August. — Pe cînd se icra la monumentul țarului Alexandru, •ci lanțuri ce țineau un imens bloc de vatră s’au rupt și 3 lucrători au fost siși iar 4 grav răniți. Bursa din strămătate Viena, 30 August.—Act. cred. austr. 669.25 Act. cred. ung. 808— C. F. a­­ustroung. 67210 Alpine 51825, Renta ung. roi­ 9810, Lozuri turc. 161.75 Mărci uît. 117.32, Napoleon 1909 renta usă 77.50 Berlin, 80 August.—Renta austr. aur 9950 Acț. cred. austr. 210.— banco. cusp. 215.60 nou împr. rus 69.—­ rent. ung. aur. 95. renta ung. cor. —;.— f. austro-ung. 144.10 Schimb Viena 85.75; Paris. 80 August.­- Renta austr, aur 10035; renta franc. 97.37 ; renta ita­liană 102.75; imp. rom.95.75 ;banc, otom. 651.—­ schimb. Viena 103.93; piețe ger­­mane 121.97 ; cel Londra 251.95; renta ung, aur 95.25 renta span, externă —­— taur turcă unif. 96.30, oblig. burg. 488— loturi turcești 144 — c. f.----­ h. Amsterdam 205.93 : Sch. Elveția /■32. Frankfurt, 30 August.—Renta austr. ung. 99.95 renta ung. aur 95.30; Acț. crsd austr. 209.40, c. f. austr. ung. 144.90 diimb Londra 220.43 renta austr. cor, 99.50 ; renta ung. cor. 94.75 Schimb. Viena’ 85.13 ; Schimb Paris 81.25 ; j Alpine 304. Victimele & utomobilnlni Tîrgovișta 30 August.­­ Astăzi 30 August ora 6 ssara, can­­a­ lui Nicol­ie­­ Chendar arendaș speriindu-se de un an­ © in­a 3im Aniversarea luăreî Azi fiind aniversarea » s’a oficiat la ora 10 1[2 la biserica catedrală „Adu Domnului“. Te Deum-ul de către protoereul N. Pop preoții din localitate, în al pului consular și a reprezi­torităților. Defilarea a fost d. colonel Tocileacu. Copilă arsă de­­ Azi la ora 12 la­ copila Constantin Mitrove din cor în etate de 4 ani, fiind rus acasă, a luat o sticlă, în­­ gaz și a turnat gazul în­­ vatră. Imediat hainele cop fost stropite de gaz, au luat că copila se afla în flăcări, zare chinuri copila a în nefiind nimeni spre a­ I di. . Cînd a venit după o oi.. găsit-o moartă. S’a autor’ mîntarea. Oprirea culeg­erei porumbiu. Locuitorii din comuna Flămînda­u început culesul porumbului. Cum­ însă porumbul este crud autoritățile respec­tive au oprit culegerea lui. Idem Bucovinenii la Iași — Prin fir telegrafic — La Vaslui VASLUI, 30 August. — Două tre­nuri speciale au trecut­ spre Iași, cu 1600 țărani bucovineni, conduși fiind de d. Filaret Doboș. Ei au stat la gară aproape două ore. Prefectul județului, Doniuv, primarul orașului Botez, pre­cum și deputați, senatori, ofițeri a­i garnizoanei, reprezentanții autorităților publice au intîmpinat pe frații de din­colo. Muzica regimentului a intonat „Deșt­­aptă-te Romane“. D. Botez a ți­nut o călduroasă cuvîntare și le-a urat bună venire. D. Pavel Gorgos, depu­tat, a arătat însemnătatea locurilor is­torice din județul Vaslui. D. Sasu, a­­vocat, a ținut o cuvîntare plină de pa­triotism storcind lacrimi mulțime­ de ascultători. A răspuns de Filaret Do­boș, preotul Burac și profesorul Tofan. Lungi urale au salutat discursurile lor. S a servit apoi brînzS și renumiții co-1 Iad vaslueni. Bucovinenii și vasluenii au jucat apoi o horă romînească. La ora 1 au plecat la Iași.­Neptun. In așteptarea oaspeților IAȘI, 30 August.—160" ** '**/* ••»'­« sosesc azi in oraș în două clase la 3 și 4 și vor fi pri­marul, consiliul comunal, ce dențesc și de numeroși ceti Pentru primirea lor prim sat un apel în care zice că în vechea capitală a Moldo pentru noi un adevărat ova­țional și roagă pe cetățeni­­e cu toții la gară pe o sp saluta cu dragoste și entu­ziu-se că dacă hotarele de singur gînd ne unește­­ mi­rarea neamului romînesc. Orașul e pavoazat. Pilott se îndreaptă spre gară. Sosirea primule Străzile ce duc la gară site de lume. Po­poreni, tot ce Iașii are mai disti universitari, studenți cu La orele 3.45 intră p 900 de bucovineni. Mu­nționară atunci Desteuț Entuziasmul era mare. Primul a vorbit de primar Savel Manu. D pe distinșii oaspeți și le­venire. — Prezența d-stră— —în sinul nostru, dez­înoți­ sfinte. Sîntun d numai de hotare, dar a că un singur gând ae singură suflare îm­bă noastre. Suntem­ uniți nu s’a rupt nici odată, goște nețărmurite pent­r­esc. Să înfrățim daci­­­tul nostru spre a întregi tră națională și a face­­ ziua de azi ! Urale nesfirșite acope­rinte ale inimosului vu vorbit apoi președintele re­ e istoric Xenopol. La Mitropolie corul făcut asupra bucovinenii presto. Pa piața statuai mare era fi adunațî mii și Doi săteni bucovineni nună. GT Vinei pentru :I*eni da cor „ VASIL- LapiBla, ” După impunătoarea serbare corală, s’au început luptele. Din cauza prea mare­ îmbulzeli publicul pătrunsese în arene, așa că s’a făcut un cerc mare în jurul covorului. Prima luptă a fost­­ prea scurtă: Corela, care­ a început să-și arate cali­tățile, a învins pa Preoțescu în 3 mi­nute printr’o prindere de cap la pămînt. A doua luptă între Sandorfy și Amatha a fost de 15 minute și a pus din nou în evidență vioiciunea ungurului care a învins în 15 minute printr’o îndoită prindere de braț la pămînt. A treia luptă dintre Vanderberg și E­gmann a fost mai interesantă, căci a pus la încercare din nou calitățile lău­date ale lui Eigmann. Lupta s’a sfîrșit, printr’o prin­dere înceată a brațului la pămînt lu­­i "■am ()" către și a­tomobil au asvîrlit pe Călin care încurcîndu-l, tîrît de trăsură distar metrii. Roatele trăsureî apo pieptul său, strivindu-l grozitor. Lovindu-se trăsura asvîrlit și pe Neculai Ch de pietre, făcîndu-l o mi frunte. Ambele victime sunt­­ rănite. Primele ajutoare li s’ai medicul Popescu și farinat Amănunte prin poștă. E ­­uituri muzici mișicare și anume de vînători și regi­mentul 13. Din nou s’au încins mai multe hore. Multă lume a venit cu merinde spre a­ ospăta pe bucovineni, înfrățirea era generală. Momentul plecare­ e imposibil da descris. A fost ceva care se vede odată­ iu viața unui popor. Horele continuă și pe peron, iar va­­goanele răsun de cintece și urări de bun rămas și în curînd la revedere ! Dau «i .

Next