Dimineaţa, martie 1908 (Anul 5, nr. 1451-1481)

1908-03-01 / nr. 1451

Anul V'.—Ko. 1451 PUBLICITATEA* CONCEOflTÁ EXCLUS1W.I figer.țleî de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUC VRE ȘTI Str, Karageorgerlcl 18—Telefon 3,4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 1t Sâmbătă 1 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii* Un an ........ Let 2ttț 6 Inni ........ a II 3 Ioni ........ * * TELEFON» v, Direcțiunea No. 14|90 Capitals „ 14|10 Provincia -fț'Slrâtaatafe No. t2|40 A 1 WwWWWWWWWvWVWWVWWvV wAPARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚ Él ö«oooóoowoxoooooooooooocmomco Reorganizarea armatei Expunerea de motive a d lui general Aver­escu la procotul pentru organizarea armatei — D -ministru de razboiu a depus­­­ n„i­mer­a trei proecte de lege:­ri pentru organizarea armatei mai n pmitor la înaintarea In ar­­m­ata și al treilea relativ la rean­gajarea gradelor inferioare. P rormit K­TUl din aceste Proecte d gener­al Averescu are ca expune­ți ,d­e Motive un foarte impor­­t aTM documentat studiu asupra lu­f. ,Zad­e,i ce a primit armata eia regulamentul organic în­coace. Regretând că din lipsă, de spa­țiu nu putem reproduce întreagă acea expunere, ne mărginim să reproducem numai partea finală a ei, în care <1. ministru de răz­­b­oiu arată modificările ce a in­trodus în legea de organizare a armatei, motivele ce au determi­nat acele modificări și urmările bune ce se așteaptă dela noua lege, pentru armată: „P­rin proectul de lege pe care cu onoare ’l supun dezbaterei corpurilor legiuitoare, și în care se contopesc la un loc, după cum natural este să fie, dispozi­­țiun­ile din legea de organizare și din cea a comandamentelor, se propun următoarele îmbunătă­țiri de introdus în armată: 1) O repartiție a anilor de ser­viciu mai potrivită trebuințelor armatei mobilizate. 2) Sporirea solidităței infante­­­riei prin complecta ei permanen­tizare.­­ 3) Sporirea numărului oameni­lor complect instruiți, vărsați a­­nual în rezervă, prin reducerea serviciului sub arme în trupele pedestre la 2 ani. 4) O distribuțiune mai raționa­la a cavaleriei și trupelor tec­­ni­ce. Iată pe scurt cum rezultă a­­ceste îmbunătățiri din economia proectului de lege. Prin legea în vigoare servi­­ciul militar durează în total deja a—4_b­ani împliniți, și anume: 1 am în activitate, 2 în rezervă 6 in miliții și 16 în gloate. P­rin proectul de lege s’a sporit numărul anilor în rezervă de la 2 la 5, iar acela al milițiilor s’a redus dela 6 la 3. Această modifi­care se justifică prin considera­­țiunea că 2 clase numai de re­zervă nu erau de ajuns pentru a complecta unitățile armatei acti­ve, pe cită vreme pentru miliții sînt suficiente numai 3 clase, cu atît mai mult cu cît în acest ele­ment se va vărsa de aici înainte cum se prevedea și în legile din 1888 și 1872, prisosul contingen­tului. In gloate, durata va fi numai de 4 ani, cu desăvîrșire de ajuns pentru menirea lor, așa încît ob­ligațiunile militare vor înceta pentru toată lumea la 40 ani de­­ etate. Gloatelor „li se dă numirea mai proprie de armată teritorială fiind singurul element în adevăr legat de teritoriu. Prin reducerea serviciului sub arme în trupele pedestre la 2 ani și prin permanentizarea infante­riei, se va putea incorpora anual un număr atît de mare de tineri încît fiu numai că totalul oame­nilor instruiți va fi în caz de războiui mult superior trebuințe­lor mobilizării, dar se va putea chiar da aproape tuturor locui­torilor țarei, cari nu au motive de dispensă, o instrucție milita­ră serioasă și complectă. Astfel, spună acum se încorpo­­raut în serviciul permanent un total ce nu trecea de 22.000 oa­meni; prin efectul proectului de lege se vor încorpora aproape 40.000 oameni. Dacă la această cifră se adaugă aceea a tinerilor destinați cavale­riei cu schimbul, precum și aceea a dispensaților pentru diferite motive se va obține un total, care nu diferă mult de acela al tineri­lor încorporabili anual și care nu se depărtează mult de cifra de 46­ 000 oameni. In ceea ce privește cavaleria, ea a trecut aproape prin aceleași faze, ca și infanteria, cu mici deosebiri. Am avut la început o cavale­rie permanentă­ și una cu schim­bul, compusă la origină din do­robanții călări, iar mai târziu din regimentele de călărași. Aceeași tendință de permanen­tizare a existat și pentru cava­lerie ca și pentru infanteria cu schimbul, cavaleria fiind însă mult mai costisitoare, progresul a fost mult mai lent și nu s’a a­­juns decit la punctul a se avea în fiecare regiment cîte un sîmbure permanent. Acest sîmbure a fost cină repartizat în părți egale la escadroanele cu­­ schimbul, cînd grupat (ca în infanterie) într’o unitate deosebită permanentă, cînd revenindu-se iarăși la prima idee, a repartizărei oamenilor per­manenți pe la escadroanele cu schimbul. Pornind ca și pentru infanterie dela ideia, de altfel dovedită ca întemeiată, că amestecul oameni­lor permanenți, între cei cu schimbul nu sporește calitatea a­­cestor din urmă, dar de sigur că o micșorează pe a­celor dinții precum și de la aceea, nu mai puțin învederată, că pentru mul­tă vreme resursele țarei nu vor permite a se permanentiza toată cavaleria, proectul de lege preve­de a se grupa în regimente per­manente de roșiori toți oamenii permanent­ existenți, iar oame­nii cu schimbul să rămînă for­mați în regimente de călărași, organizate după vechea lor tra­­dițiune în schimburi, cari să fie chemate pe rînd sub arme cel puțin o parte din an. Artileria noastră de cîmp este repartizată­­ la divizii și la la corpul de armată. Proectul de lege prevede a se repartiza în părți egale, după tendința gene­rală în armatele principale din Europa, la divizii. Trupele de geniu au în timp de pace o formațiune diferită de cea prevăzută pentru piciorul de razboiu, ceea ce este cu totul în opoziție cu principiile adoptate în toate părțile, și chiar la noi pen­tru celelalte arme. Proectul de lege prevede a se repartiza aceste trupe la corpuri­le de armată astfel cum impune cerințele operațiunilor de raz­boiu. In fine, proectul de lege pre­vede măsura, ale cărei urme o găsim deja în legea din 1868, ca tinerii să aparțină unui element al armatei înainte de Incorpora­re, pentru ca să poată primi un început de instrucție fizică mi­litară și mai cu seamă asupra tirului. Această dispozițiune, aplicată în mod rațional, va înlesni mult in­strucția oamenilor după încorpo­rarea lor, lucru cu atît mai impor­tant și mai necesar, cu cît du­rata­­ serviciului sub arme este redusă pentru masa mare a ar­matei la 2 ani“, d­ucă peste față, umplîndu-I pe sînge. Fu apoi luat jos din trăsură și torturat într’un mod înfiorător. Fața este complect desfigurată, nasul rupt. In loc de ochi se ve­de o gaură mare, creerii eșiți afară, într’un cuvînt, fața și ca­pul este groaznic căsăpit. Crimi­nalii au operat cu o cruzime și ferocitate de fiare sălbatice. Sărmana femee fugea înspăi­­mîntată și în urma ei auzi țipete­le de durere ale soțului și bleste­mele bandiților. Vizitiul plecă cu trăsura și pes­te vre-o cinci minute se reîntoar­se strigînd mereu: — Coane Ghită, scoală coane Ghită. Sărmanul primar zăcea în­tins jos într’un sac de sînge, fără nas, fără ochi și într’un hal îngrozi­tor. . Era mort. Criminalii fugiseră. Vi­zitiul plecă mai departe și ajunse pe soția victimei tremurînd încă de spaimă și plîngînd în hohote. La Girov telefona vestea crimei la Piatra și a doua zi de dimineață sosiră d-niî Ermil Zaharia prefectul județului și A. Cugler procuror îm­preună cu numeroși jandarmi și a­­genți polițienești. Ce spune d-na Comăniță Am intrat în camera d-nei Co­măniță, soția victimei, fugind o să-mi dea cîteva relații asupra crimei. Dînsa este profund îndu­rerată de cele întîmplate și de abia șî-a revenit în fire. Mi-a arătat că atunci cînd a vă­zut că două indivizi au eșit îna­intea cailor oprind trăsura, a în­­­țeles­ că e vorba de niște bandiți, a sărit din trăsură, pierzîndu-șî aproape cunoștința și a luat-o la fugă pe șosea. — N’am­ recunoscut pe vreunul din ei? „I — Am văzut Că sunt țărani. Doi opriseră caii, iar alți doi înhățară pe soțul meu. N’am re­cunoscut absolut pe nimeni, poa­­­te și din cauza noptei și faptul s’a întîmplat atît de repede că n’am avut vremea să mă uit bi­ne la ei și am luat’o la fugă în­­spăimîntată grozav. Convorbire cu d. N. Comăniță D. Neculai Comăniță este mare proprietar in Tg.­Neamț și frate cu victima. — Ce ziceți de această crimă ,­l’am întrebat—și d-sa mi-a răs­puns cu multă bunăvoință. Ce să zic, mare nenorocire. Și cît îl rugam să se lase de pri­mărie și să se mute la Piatra, că doar avea cu ce trăi. — Cine credeți să fie autorii? •— Părerea mea este că au fost oameni plătiți ca să pun capăt vieței fratelui meu și cauza este o ură neîmpăcată ce au avut cîți­­va din comună, împotriva dece­datului primar. Autoritățile cercetează, să a­­șteptăm, dar rezultatul anchetei care va descoperi desigur auto­rii și ițele acestei misterioase afaceri. Aspectul cadavrului D. Neculai Comaniță a bine­voit să dea ordin a se deschide hambarul unde se află depus cadavrul. Am intrat și m’am retras cîți­va pași îndărît, adinc impresio­nat de grozăvia aspectului ce mi se înfățișa înaintea ochilor. Fostul și vigurosul primar atît de temut odinioară, zăcea întins fără viață, cu mîinele încleștate și degetele aproape rupte. Capul stîlcit într’un mod în­grozitor. O masă diformă de car­ne și sînge închegat. Ancheta D- procuror Cugler, secondat de geandarry[I, continuă cu multă activitate cercetările. Pînă în prezent, autorii au ră­mas nedescoperiți. Sunt arestați doi indivizi bănuiți a nu fi stră­ini de această crimă. Au fost trimiși numeroși gean­­darmi în împrejurimile comunei Girov pentru a face mai multe­ investigațiuni. De către Victor Himbar, agent polițienesc, sa găsit la locul crimei o măciucă plină de singe. Cauzele crimei Este aproape cert, că cauzele acestei crime, e ura împotriva fostului primar, care daca avea prieteni, avea și mulți dușmani. Criminalii i-au luat punga cu bani și ceasul. In haină sa găsit un carnet în care erau în bilete de bancă 720 lei, astfel ca nu fur­­tul era mobilul groaznicului a­­sasinat, ci ura și răzbunarea. Crima aceasta, acum cînd in județ se observă mici agitații printre țărani a produs o enorma impresie. In tot orașul nu se vorbea as­tăzi decit de asasinarea prima­rului din Girov, Gh. Combaniță era cunoscut bine, avea mulți prieteni aci, căci de felul lui era vesel și cam chefliu. Mîine se va face autopsia, și poimîine se va face înmormânta­rea cadavrului în comuna Ne­grești, unde are proprietăți. B * * George Asasinarea primarului din Girov (Neamțu) Gheorghe Comanița Girov ucis la PIATRA-N.. 27 Februarie.—Asea­ră s’a răspîndit zvonul că Gheor­­ghe Comanița, primarul din co­muna Girov, a fost ucis cu topoare afară din oraș, la cîțiva k­ilometri depărtare. Cum victima era cu­noscută în localitate și la legături de rudenie cu multe persoane de vază, între cari este și senatorul Comanița, știrea a produs o enor­mă impresie în toate cercurile lo­cale. Din nenorocire zvonul era ade­vărat, căci chiar noaptea a fost trimis la fața locului de căpitan Sandu Chiriac împreună cu mai­­mulți jandarmi, pentru a face pri­mele investigații. La Girov Pentru ca cititorii noștri să fie servit­ cu amănunte complecte, am plecat în zori de zi la comuna Girov, unde am făcut o largă an­chetă în această privință. Comuna Girov se află situată la o depăr­tare de 12 k­lometri de oraș, ast­fel că am parcurs drumul într’o oră. După cum am spus, faptul s’a întîmplat la podul Frăsinel, la colo am găsit Ha­lajză­,nr. 1 -î.­­colo am văzut o baltă de sînge în­chegat. Cadavrul primarului­ Co­mandă a zăcut acolo pînă dimi­neață, fiind păzit de doi străjeri. In urmă a fost ridicat și dus la Girov. Cînd am sosit acolo se afla adu­nată In fața primăriei, multă lume compusă din țărani, cari discutau­ cu aprindere această fioroasă cri­mă. Cadavrul se afla­­ întins într’un hambar, așa cum a fost adus. Procurorul Cugler făcea ancheta. Din Piatra a mai venit acolo d-ni: Ermil Zaharia, prefectul ju­dețului, Nicu Ioaniu, primarul o­­rașului, locot. Vasiliu, Mihai Cor­bu­, senatorul Comaniță, Nicolae Comaniță, Valeriu Zaharia,, etc. Gheorghe Comanița Gheorghe Comaniță era în etate de 45 de ani, mic de statură, foarte robust negru la­ față. Un tempo­ primarul din comuna drumul erare rament combativ, violent și foarte impulsiv. Cu toate acestea se zice că nu a fost om räu. A reușit să-și agonisească o avere frumoasă în­tr-un scurt timp. Era de 15 ani pri­mar în Girov. Avea și mulți duș­mani, printre cari cel mai înverșu­nat era fostul învățător Matei, a­­cum eșit la pensie. Acesta a fost candidat la primărie, și era un ad­versar pe față și foarte hotărît. A­­cum cîteva luni s’a mai încercat un atentat contra lui Comanița. A scă­pat însă ca prin minune, dar auto­rul a rămas necunoscut. Cum a fost ucis Gh. Comanița n’avea frică de ni­meni, și pe dușmanii săi îi privea în față fără să șovăe. Rudele și amicii săi nu odată l’au rugat să se lase de primărie și să se mute în oraș. El însă refuză cu încăpățînare. In ziua de Marti, 26 curent, ora 11 dimineața, sosi cu nevasta într’o trăsură cu doi cai și descinse la ho­telul „National". La orele 4 p. m. a fost la tribunal unde făcuse niște acte pentru niște imobile, pe care le trecuse pe nume­le soției sale. La orele 7 seara porni spre Gi­rov, deși mulți prieteni îl sfătuiră să nu plece noaptea acasă. După o jumătate de oră de drum, ajunse la podul Frăsinel. Era cu soția în trăsură bine dis­pus și în vervă. La un moment e­­șiră de sub pod patru țărani. Doi se puseră în fața cailor, pe cari îi op­riră. Nevasta speriată de această a­­pariție, pricepînd scopul bandiților, sări jos din trăsură luînd-o la goană țipînd mereu, în vreme ce fugea ru­­pînd pămîntul. Ceilalți doi traseră pe Comani­tă jos din trăsură. Primarul caută să opue rezistență, ținîndu­­se cu mina de trăsură. Atunci unul din ei îi aplică o puternică lovitură de topor, rupîndu-i de­getele, iar­ altul îi dădu cu o mă­ Mișcarea de la finanța La ministerul de finanțe s’a fă­cut următoarea mișcare pe ziua de 1 Martie c.: D. G. Șerban, impiegat auxiliar cl. I, absolvent al școalei de fi­nanțe, a fost avansat impiegat definitiv cl. II. la Tutova, la locul d-lui A Racoviță, numit controlor fiscal. D. C. Zănescu, bacalaureat, a fost numit impiegat definitiv cl. II în contabilitatea generală (ca­sieria centrală), în locul d-lui C. Tănăsescu, înaintat. D. R. Pavelescu, impiegat auxi­liar cl. II la Tecuciu, a fost avan­sat cl. I. D. V. G. loan impiegat auxiliar cl. II la Tulcea a fost avansat cl. I. D. Chiriac Mihăilescu, absolvent a 5 clase de liceu, a fost numit impiegat auxiliar cl. II, în servi­ciul exterior al finanțelor, .. ^ INTILNIRI INTRE SUVERANI In curînd, împăratul Germaniei, în drumul spre Corfu, unde se duce să petreacă cîtva timp, se va opri la Venezzia pentru a se întîlni acolo cu regele Italiei. Ilustrația de mai sus reprezintă vederea din fața splendidului palat ducal din Venezzia: împăratul Wilhelm Regele Victor Emanuel Furarea unui ceh al Băncei naționale D. Karl Zimmer s’a plîns acum două zile poliției Capitalei, că de pe birou i-a fost furat un ceh al Băncei Naționale în valoare de 300 lei. Poliția auzind aceasta a însărci­nat pe d. subcomisar Costescu ca să facă cercetări. Cercetările au du­rat două zile, după care hoțul a fost prins în următoarele împrejurări: Se înțelege că din capul locului, s’au bănuit ca autori ai furtului, funcționarii acelui magazin. Unul din ei, un anume Iser Solomon, dă­dea mai mult de bănuit. D. comisar Costescu l-a invitat la poliție. Acolo luîndu-l la zor, băiatul a declarat că în adevăr a furat banul de pe biroul stăpînului sau, a plastogra­­fiat apoi semnătura d-lui Carol Zimmer, și apoi s’a prezentat la Banca Națională, unde l’a încasat. Iser Solomon a declarat apoi că banii, cînd s’a văzut bănuit, i-a a­runcat în latrină, unde au și fost găsiți. Hoțul va fi înaintat azi parche­tului.—tis. TELEGRAME •— Din străinătate —, Atentat contra regelui Spaniei Londra, 28 Februarie. — Ziarul „Expres află din Barcelona că e­l s’a încercat un atentat cu bombe contra regelui Spaniei. Bomba a fost pusă sub un pod peste care regele trebuia să treacă. Ea a explodat însă înainte de timp, diminea­ța la orele patru. Detunătura a fost groaznică, po­dul a fost complect sfărâmat. Nn sínt victime omenești de sem­nalat. Bomba a fost de o forță extraor­dinară și plină de gloanțe. Au fost arestați doi oameni sus­pecți. Londra, 28 Februarie. — Ziarul „Daily Mail“ spune că n’a fost ex­plozia unei bombe, ci numai niște petarde care au explodat. Acest ziar consideră faptul ca o glumă, generale și relațiuni durabile cu Japonia.­ ­Atentat anarchist în Barcelona Barcelona, 28 Februarie. — Se zvonește că o explozia s’a produs era în port. Pagubele materiale sunt neînsemnate. Autoritățile țin ascuns atentatul anarhhist și au­ făcut să dispară verice urmă a exploziei. Bela Camera de comerț di­n Galați GALAȚI, 28 Februarie.­Azi a a­­vut loc adunarea generală a Came­rei de comerț, prezidată de d. Al­fons Dal’Orso, vicepreședinte. Au luat parte și membrii Camerei din Tutova. D. Dal’Orso își exprimă regretul că d. Coltofeanu, președintele Ca­merei nu poate lua parte la șe­dință. La ordinea zilei a fost chestia budgetului Camerei. D. Panaitescu secretarul Camerei a arătat cît de împovărate sunt finanțele­­ Camerei din cauza subvențiilor ce trebuesc acordate anual secțiilor Camerei de meserii și școalelor comerciale infe­rioare. Aceste subvenții ating suma de 8000 lei și la un budget de 30.000 lei ele se resimt foarte mult.­­ S’a discutat apoi chestia exportu­lui fasolei în Spania, arătîndu-se in­convenientele ce decurg din lipsa u­­nei convenții comerciale cu această țară. S’a decis a se semnala­ răul ministerului afacerilor străine. S’a cercetat petițiile mai multor comercianți de pescărie cari sunt lo­viți în interesele lor de dispoziția serviciului de greutăți și măsuri, de a nu mai utiliza în comerțul lor balanța romană. S’a autorizat deschiderea mai multor magazine. S’a aprobat ca firma M. Wechs­­­ter et fii să facă un birou vamal pe lîngă acel existent. S’a ales o delegație de 10 membri cari să reprezinte Camera la con­gresul din Constanța, precum și o delegație pentru congresul interna­țional din Praga.­­ . .1 Eam Regele Haakon VII al Norvegiei contra căruia, după cum am re­latat telegramele noastre, s’a în­cercat un atentat. Vizita lui Fallières în Anglia Londra, 28 Februarie. — După dorința perechei regale engleze, Fallières va veni în Anglia îm­preună cu soția lui. F­allières cu soția lui vor fi în­soțiți de ministrul de externe al Franței, Pichon. Ei vor sosi în Anglia la Dovers unde vor fi salutați de liota en­gleză. La Londra Fullières va fi în­­tîmpinat la gară de către toți membrii dinastiei engleze și de toți miniștrii. După aceasta re­gele va însoți perechea presiden­­țială în palatul York. Trasarea liniei sandra­cale Viena, 28 Februarie.­ Trasarea liniei sandracale va începe în A­­prilie in patru locuri de odată. Direcția căilor ferate austriace de răsărit va conduce lucrarea. Vor lua parte la trasarea liniei doi ingineri din statul major al armatei turcești și mai multi funcționari ai ministerului de lu­crări publice. Deschiderea san­cutatu­lui croat Agram, 28 Februarie.­­ Land­­tagul a fot deschis astăzi diminea­ță la orele U în mijlocul unei vii agitații. Intrarea în clădirea­­ parlamentu­lui nu a fost permisă de­cît per­soanelor ca carte de legitimație. Președintele de vîrstă, Barsics, a declarat că bănui­a împărțit el însuși bilete pentru tribuna publi­că. Aceasta fiind contra regula­mentului, el a ordonat evacuarea tribunei publice. Președintele și-a terminat discur­sul său cu următoarele cuvinte: „Jos cu banul ilegal!" . Baronul Rauch, banul Croației, a citit apoi, în calitate de comisar regal mesagiul regelui pentru des­chiderea sesiunii parlamentare. Mesagiul anunță între altele o reformă electorală. După citirea meagiului, hanul împreună cu membrii parlamentu­lui au pornit spre biserică. Pe drum lumea a preferat strigăte os­tile hanului. Ambasadă rusă în Tokio Petersburg, 28 Febr.—Duma a adoptat proectul de lege pentru transformarea legțiunei rusești din Tokdo în ambasadă. D. Iswolsky, ministrul afacerilor străine, s-a pronunțat în favoarea proectului, relevînd înalta impor­tanță materială și morală a con­­vențiun­ei semnate la 28 Iulie st. n. cu Japoni­a și care dat fiind și acor­dul dintre Anglia și Japonia asi­gură și mai mult menținerea oscei Situația în țară Giurgiu Fiindcă despre situața din Vlașca circulă diferite zvonuri cari sunt ab­solut neîntemeiate, am căutat să­­ mă interesez în­de­aproape de ve­racitatea acestor zvonuri și reușind ca din surse autorizate să capăt po­zitive informațiuni găsesc că e de a mea datorie să relatez aci ceea ce e adevărat din tot ce s’a spus. In întreg județul domnește liniște. A­­fără de mici neînțelegeri cari sunt ab­solut obicinuite la orice învoială și în ori­și­ce timp, n’am avut de în­registrat nici un caz care să pre­zinte vreo gravitate. N'am avut agi­tații în județ. Zvonul despre agita­ția din Drăgănești, n’a fost înteme­iat. Am relatat erî telegrafic cazul cum e realitatea. Vre-o 20 locuitori din Drăgănești cari au cîte zece po­goane în comuna Alexandru Laho­­vari, nu s’au mulțumit cu atît și au mai cerut pămînt arendașului din Drăgănești. Nemaî fiind pămînt dis­ponibil li s’a refuzat cererea. Ei au primit în liniște acest refuz. In întreg județul locuitorii au eșit la munca cîmpului. D. prefect I. T. Gh­ica a plecat în județ cu automo­bilul. Prin toate comunele pe unde a fost a dispus ca locuitorii să fie a­­dunați și le-a vorbit tuturor despre noua lege a învielilor agricole, ex­­plicîndu-le amănunțit toate foloa­sele ce le aduce. Azi d. prefect a trecut la București în jud. nos­tru intrînd pe la Mihăilești. Prin toate com. pe unde a trecut a dat or­din perceptorilor comunali, prima­­tarilor și secretarilor ca să li se vorbească locuitorilor de noua lege. Astfel grație stăruințelor d-lui pre­fect avem în tot județul liniște. * GIURGIU. 28 Februarie. — Azi d. Eftimiu, arendașul moșiei din Sterea, a împărțit locuri pentru po­rumb la locuitorii din Nebuna- Velea. — In com. Bălăria, mîine e vor împărți locuri pentru porumb la săteni. — In com. Bulbucata de aseme­nea s’au împărțit locuri la săteni. In celelalte comune locuitorii parte se ocupă cu facerea ogoare­lor, parte la arendaș. — In comuna Clejani a sosit escadronul de cavalerie din reg. 3 cavalerie sub comanda căpitanu­lui Buzoianu.­­Toate trupele fac teme tactice. 1­ Azî reg. 5 Vlasca de infanterie a primit ordin să plece la Dorohoi. Cu trenul militar la ora 6 eara 2 batalioane din acel reg. au plecat din Giurgiu spre Dorohoi, sub co­manda d-lui locot.-col. Vasilescu. Aci se crede că va sosi reg. 19 Do­rohoi. Groaznica nenorocire din .Argeș PITEȘTI, 27 Februarie. — In lipsa locuitorului Marin Oancea, din comuna Racovița, un incen­­diu violent s’a declarat la casa acestuia . In casa acestuia se aflau cei 3 copii ai lui, cari, cu ajutorul a cîtorva săteni, au putut fi sal­vați. O fetiță în vîrstă de 13 ani în­să, nu a putut fi salvată, de­oa­rece era prea tîrziu și a căzut victima focului, dîndu-șî sfîrșitul la cluburile cele mai mari- - - ,™ Legea pentru organizarea armatei —Textul proectului d-lui ministru de războiu— Iată în întregime textul pro­­ectului întocmit de ă. ministru de räzboiu cu privire la reor­ganizarea armatei, și care a fost depus pe biroul Camerei: Elementele armatei Art. î.—Toți locuitorii Romîniei datoresc personal serviciul militar. Ei sunt chemați a purta armele și a forma diferitele elemente ale armatei, în condițiunile legei de fa­ță și a celei de recrutare. Art. 2.—Elementele armatei ro­mâne sunt: I. Armata activă cu rezerva ei; II. Milițiile; III. Armata teritorială. Art. 3.—Armata activă cu rezerva eî formează, în caz de räzboiu, ar­mata de operațiuni. Milițiile sunt destinate a întări armata de operațiuni, fie cu unități constituite de miliții, fie împli­nind golurile. Armata teritorială are Îndatorirea de a apăra teritoriul. Durata serviciului militar Art. 4.—Durata serviciului mili­tar este de 19 ani, dela 21 ani îm­pliniți pînă la 40 ani împliniți și anume: 7 ani în activitate; 5 ani în re­zervă; 3 ani în miliții; pînă la 40 ani împliniți în armata teritorială. Art. 5.—Termenul de serviciu ac­tiv pentru toate trupele pedestre e­­ste de 2 ani efectiv sub arme și 5 ani în concediu la vatră. Pentru cavalerie, artilerie, jan­darmi rurali și grăniceri, serviciul este de 3 ani sub arme și 4 ani în concediu, iar pentru marină 4 ani sub arme și 3 ani în conseciin la vatră. Oamenii cari servesc 3 și 4 ani sub arme, trec la 30 ani direct In armata teritorială. Chemările sub arme Art. 6—Incorporarea și trecerea din serviciul sub arme în concediu la vatră, se fac la 1 Octombrie al fiecărui an iar trecerea in celelalte elemente se face la 1 Aprilie, după împlinirea termenului in elementul ce se părăsește. Art. 7.—Tinerii dispensați și cei neîncorporațî, ca prisos al contin­gentului anual, sunt înscriși de a dreptul în miliții, din care trec în armata teritorială odată cu clasă lor de recrutare. Ei vor primi în primii doi ani după recrutare o instrucți­une militară suficientă pentru ca să poată fi chemați la trebuință sub arme cu clasa lor de recrutare. Regulamentul legei de față va ho­tărî în ce mod se va face instruc­ția acestor oameni. Art. 8.—Soldații cari fac d­ul sub arme de 2 ani, rămîn la dis­pozițiunea ministrului de războiu încă un an, pentru serviciul de pază. Art. 9.— Tinerii, caii la epoca re­crutării declară că voesc să ser­vească în călărași, sunt datori să­­și procure caii, sau să depună cos­­tul lor. Ei sunt obligați a-și păstra caii și în primul an de concediu la vatră. Art. 10—Călărașii, după încorpo­rare, vor fi chemați la o concentra­re de instrucție de cel puțin 60 zile. In timpul serviciului sub arme, ei sînt împărțiți în patru schimburi care sînt chemate pe rînd sub arme, cîte o săptămînă în cursul lunilor hotărîte de minister. In luna Septembrie, toate schim­burile vor fi chemate la o concen­trare de instrucție, ele vor putea fi chemate sub arme și orîcînd ne­voile serviciului vor cere. Art. 11.—Ministerul de räzboiu poate chema sub arme, pe timp mărginit, fie pentru instrucție, fie pentru o întărire vremelnică a e­­fectivelor, atît oamenii din conce­dia la vatră, cît și cei din rezervă. Pentru acești din urmă, chema­rea se face numai prin înalt decret și numai pentru o concentrare anu­ală de cel mult 26 zile. Pentru o concentrare­­ de in­strucție mai îndelungată sau pentru alt scop, contingentele din rezervă nu pot fi chemate sub arme decît prntr’un vot al corpurilor legiui­toare , iar în lipsa lor și în caz de urgență prin înalt decret, în urma unui jurnal al consiliului de mi­niștri. Art. 12.— In caz de trecere pe pi­cior de räzboiu,­ efectivele de mo­bilizare ale unităților organizate din timp de pace, precum și ale celor ce se organizează în timpul mobiliză­­rei și al operațiunilor de razboiu, se complectează prin chemarea sub arme a contingentelor din congedia din rezervă și miliții in ordinea lor numerică. Elementele si unitățile armatei active ■ Art. 13.—Armata activă se com­pune din: infanterie, cavalerie, ar­tilerie,­ geniu, secțiuni de mitraliere, marină, trupe și servicii auxiliare, școale și institute de instrucțiune militară. Aceste diferite arme, trupe și ser­vicii sunt organizate pe unități sau corpuri de trupă și servicii. Art. 14.—Compunerea amănunți­tă a unităților și serviciilor este de­terminată prin legea specială a ca­drelor. Infanteria Art. 15.— Infanteria este orga­­nizată pe regimente de infanter­ie, batalioane de vînători și ba­talioane sau regimente de re­zervă. Regimentele sînt formate­­ din batalioane, iar batalioanele din companii. Batalioanele de vînători dispun de cadrele active necesare, pentru ca la mobilizare să se poată des­­chi și forma regimente. Art. 16.— Regimentele de rezer­vă sînt cîte unul de fiecare cerc de recrutare. Ele dispun în timp de pace de cadrele necesare pen­tru a se organiza la mobilizare. Fiecare regiment de rezervă poartă numărul regimentului de infanterie din cercul­ de recrutare! CO?SS £ un Mio& u* - - ‘ - și In afară de aceste regimente se mai pot organiza regimente sau batalioane de rezervă pentru anume destinațiuni. . . w--tu Cavaleria ^ ^ Art. 17.— Cavaleria se compu­­ne din regimente de roșiori, re­­gimente de călărași și un regi­­ment de escortă. Regimentele de roșiori sunt for­­mate din 4—6 escadroane. Regimentele de călărași gri­ organizate In același mod: MTA- Artileria­­ 4* —­ 1 și Art. 18— Artileria cuprinde :: Serviciul de artilerie și trupele de artilerie. Serviciul de artilerie constă din totalitatea ofițerilor teh­nici de artilerie întrebuințați In serviciul ministerului, al comandamente­­lor și al diferitelor stabilimente de artilerie. Trupele de artileriei constat­ din: Artileria de cîmp, formată din regimente, regimentele din div­i­zioane și divizioanele din baterii. Artileria de munte, formată din divizioane, divizioanele din ba­­terii de munte. Artileria călăreață, formată din divizioane, divizioanele din ba­­terii călărețe. Artileria de cetate, formată din regimente, regimentele din bata­­lioane și batalioanele din com­­­panii. Artileria de asediu, formată­­ din batalioane de asediu cu parcul lor de asediu. Pompieri, consistlnd din sec­­țiuni de pompieri In orașele care varsă la tezaur sumele necesare­­ pentru întreținerea lor.I . Pioneri Art. 19.— Pionierii sie compun din batalioane de pionieri, iar ba­talioanele din companii, avlnd fiecare companie material de să­pători, de minări și de pod pe­n­tru rîuri. : „ 1­9.V" «raia "'f % f."'m Art. 20— Geniul cuprinde: ser­­viciul de geniu și trupele de co­­municațiuni­ Serviciul de geniu constă din totalitatea ofițerilor din geniuni* trebuințați in serviciul ministe­rului, ai comandamentelor și al întăririlor. Trupele de comunicațiuni cu­prind: Batalioane de pontonieri. Batalion sau semi-batalion de­ căi ferate. Batalion sau companie de telegrafie. Secțiuni de aerostațiu­­ne. Secțiuni de automobile. Sec­țiuni de porumbel. . . Marina * Art. 21.— Marina se compune din o divizie de Dunăre și o di­­vizie de Mare. Ea este organizată prin legă specială. Secțiuni de mitrali­ere­­*­3] Art. 22— Secțiunile de mitra­liere se formează din mai multe mitraliere și se alipesc pe lingă unitățile de diferite arme. Art­ 23.— Trupele și serviciile cari se adaogă la armată sînt: Companii de jandarmi, p Escadroane de tren. Spitale militare cu unități sa­­nitare. Stabilimente și depozite de ar­­tilerie cu companii de lucrători. Ateliere și depozite de echipa­ment. Depozite de subsistență cu uni*­tați de administrație. Depozite de remontă, pentru o­­fițeri și trupă, cu escadroane sau plutoane de depozit. Justiția militară­­" Art. 24.— Justiția militară cu­­prinde: consilii de disciplină, consilii de razboiu și consiliul de­­­ revizie. ...7... •­ Școala Art. 25— Instrucția gradelor în armată se face prin școale și a­ nume: Școale regimentare de subofi­­teri, școale de subofițeri, gimnazii și licee militare, școale de infan* țerie, școale de cavalerie, școala de artilerie și geniu, școale de tragere, școala superioară de răz­ fecin. Milițiile Art. 26. — Destinațiunea zonii* gentelor de miliții este hotărâtă prin lucrările de mobilizare. Ele pot fi întrebuințate pentru a con­stitui unități de miliții sau pot concura la complectarea efecti­velor de razboiu ale armatei ac­­tive.­ • Armata teritorială Art. 27.— Fac parte din armata teritorială toți oamenii cari au împlinit termenul de serviciu In celelalte elemente. In fiecare cerc de recrutare, se organizează la mobilizare unități teritoriale In raport cu trebuin­țele. Aceste unități sunt destinate pentru apărarea teritoriului și snt deosebi pentru formarea garni­zoanelor, cetăților, pozițiunilor Întărite, punctelor de etape ,­ altele. Art­ 28.— Trupele armatei acti­ve Sunt grupate în unități mari sau comandamente, și anume: brigade, divizii și corpuri de ar­­mată. Compunerea acestor unități, In timp de pace, trebue să cores­pundă, pe cît se poate, ordinei de bătae din timp de räzboiu, însă cu efective reduse. Brigadele de infanterie, de ca­valerie și de artilerie se compun din: Un comandament al brigadei și cel puțin două regimente de in­fanterie, sau de cavalerie, sau de­ artilerie. Brigadele­ de infanterie mai cu­prind încă unul sau două regi­mente de rezervă­ ... . Divizia cuprinde: " Un comandament al diviziei.­­ Două brigade de infanterie. Un batalion de vînători. : v ■* Una brigadă de artilerie, TrufiS Servicii au

Next