Dimineaţa, martie 1908 (Anul 5, nr. 1451-1481)
1908-03-01 / nr. 1451
Anul V'.—Ko. 1451 PUBLICITATEA* CONCEOflTÁ EXCLUS1W.I figer.țleî de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUC VRE ȘTI Str, Karageorgerlcl 18—Telefon 3,4 Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 1t Sâmbătă 1 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii* Un an ........ Let 2ttț 6 Inni ........ a II 3 Ioni ........ * * TELEFON» v, Direcțiunea No. 14|90 Capitals „ 14|10 Provincia -fț'Slrâtaatafe No. t2|40 A 1 WwWWWWWWWvWVWWVWWvV wAPARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPȚ Él ö«oooóoowoxoooooooooooocmomco Reorganizarea armatei Expunerea de motive a d lui general Averescu la procotul pentru organizarea armatei — D -ministru de razboiu a depus n„imera trei proecte de lege:ri pentru organizarea armatei mai n pmitor la înaintarea In armata și al treilea relativ la reangajarea gradelor inferioare. P rormit KTUl din aceste Proecte d general Averescu are ca expuneți ,de Motive un foarte import aTM documentat studiu asupra luf. ,Zade,i ce a primit armata eia regulamentul organic încoace. Regretând că din lipsă, de spațiu nu putem reproduce întreagă acea expunere, ne mărginim să reproducem numai partea finală a ei, în care <1. ministru de războiu arată modificările ce a introdus în legea de organizare a armatei, motivele ce au determinat acele modificări și urmările bune ce se așteaptă dela noua lege, pentru armată: „Prin proectul de lege pe care cu onoare ’l supun dezbaterei corpurilor legiuitoare, și în care se contopesc la un loc, după cum natural este să fie, dispozițiunile din legea de organizare și din cea a comandamentelor, se propun următoarele îmbunătățiri de introdus în armată: 1) O repartiție a anilor de serviciu mai potrivită trebuințelor armatei mobilizate. 2) Sporirea solidităței infanteriei prin complecta ei permanentizare. 3) Sporirea numărului oamenilor complect instruiți, vărsați anual în rezervă, prin reducerea serviciului sub arme în trupele pedestre la 2 ani. 4) O distribuțiune mai raționala a cavaleriei și trupelor tecnice. Iată pe scurt cum rezultă aceste îmbunătățiri din economia proectului de lege. Prin legea în vigoare serviciul militar durează în total deja a—4_bani împliniți, și anume: 1 am în activitate, 2 în rezervă 6 in miliții și 16 în gloate. Prin proectul de lege s’a sporit numărul anilor în rezervă de la 2 la 5, iar acela al milițiilor s’a redus dela 6 la 3. Această modificare se justifică prin considerațiunea că 2 clase numai de rezervă nu erau de ajuns pentru a complecta unitățile armatei active, pe cită vreme pentru miliții sînt suficiente numai 3 clase, cu atît mai mult cu cît în acest element se va vărsa de aici înainte cum se prevedea și în legile din 1888 și 1872, prisosul contingentului. In gloate, durata va fi numai de 4 ani, cu desăvîrșire de ajuns pentru menirea lor, așa încît obligațiunile militare vor înceta pentru toată lumea la 40 ani de etate. Gloatelor „li se dă numirea mai proprie de armată teritorială fiind singurul element în adevăr legat de teritoriu. Prin reducerea serviciului sub arme în trupele pedestre la 2 ani și prin permanentizarea infanteriei, se va putea incorpora anual un număr atît de mare de tineri încît fiu numai că totalul oamenilor instruiți va fi în caz de războiui mult superior trebuințelor mobilizării, dar se va putea chiar da aproape tuturor locuitorilor țarei, cari nu au motive de dispensă, o instrucție militară serioasă și complectă. Astfel, spună acum se încorporaut în serviciul permanent un total ce nu trecea de 22.000 oameni; prin efectul proectului de lege se vor încorpora aproape 40.000 oameni. Dacă la această cifră se adaugă aceea a tinerilor destinați cavaleriei cu schimbul, precum și aceea a dispensaților pentru diferite motive se va obține un total, care nu diferă mult de acela al tinerilor încorporabili anual și care nu se depărtează mult de cifra de 46 000 oameni. In ceea ce privește cavaleria, ea a trecut aproape prin aceleași faze, ca și infanteria, cu mici deosebiri. Am avut la început o cavalerie permanentă și una cu schimbul, compusă la origină din dorobanții călări, iar mai târziu din regimentele de călărași. Aceeași tendință de permanentizare a existat și pentru cavalerie ca și pentru infanteria cu schimbul, cavaleria fiind însă mult mai costisitoare, progresul a fost mult mai lent și nu s’a ajuns decit la punctul a se avea în fiecare regiment cîte un sîmbure permanent. Acest sîmbure a fost cină repartizat în părți egale la escadroanele cu schimbul, cînd grupat (ca în infanterie) într’o unitate deosebită permanentă, cînd revenindu-se iarăși la prima idee, a repartizărei oamenilor permanenți pe la escadroanele cu schimbul. Pornind ca și pentru infanterie dela ideia, de altfel dovedită ca întemeiată, că amestecul oamenilor permanenți, între cei cu schimbul nu sporește calitatea acestor din urmă, dar de sigur că o micșorează pe acelor dinții precum și de la aceea, nu mai puțin învederată, că pentru multă vreme resursele țarei nu vor permite a se permanentiza toată cavaleria, proectul de lege prevede a se grupa în regimente permanente de roșiori toți oamenii permanent existenți, iar oamenii cu schimbul să rămînă formați în regimente de călărași, organizate după vechea lor tradițiune în schimburi, cari să fie chemate pe rînd sub arme cel puțin o parte din an. Artileria noastră de cîmp este repartizată la divizii și la la corpul de armată. Proectul de lege prevede a se repartiza în părți egale, după tendința generală în armatele principale din Europa, la divizii. Trupele de geniu au în timp de pace o formațiune diferită de cea prevăzută pentru piciorul de razboiu, ceea ce este cu totul în opoziție cu principiile adoptate în toate părțile, și chiar la noi pentru celelalte arme. Proectul de lege prevede a se repartiza aceste trupe la corpurile de armată astfel cum impune cerințele operațiunilor de razboiu. In fine, proectul de lege prevede măsura, ale cărei urme o găsim deja în legea din 1868, ca tinerii să aparțină unui element al armatei înainte de Incorporare, pentru ca să poată primi un început de instrucție fizică militară și mai cu seamă asupra tirului. Această dispozițiune, aplicată în mod rațional, va înlesni mult instrucția oamenilor după încorporarea lor, lucru cu atît mai important și mai necesar, cu cît durata serviciului sub arme este redusă pentru masa mare a armatei la 2 ani“, ducă peste față, umplîndu-I pe sînge. Fu apoi luat jos din trăsură și torturat într’un mod înfiorător. Fața este complect desfigurată, nasul rupt. In loc de ochi se vede o gaură mare, creerii eșiți afară, într’un cuvînt, fața și capul este groaznic căsăpit. Criminalii au operat cu o cruzime și ferocitate de fiare sălbatice. Sărmana femee fugea înspăimîntată și în urma ei auzi țipetele de durere ale soțului și blestemele bandiților. Vizitiul plecă cu trăsura și peste vre-o cinci minute se reîntoarse strigînd mereu: — Coane Ghită, scoală coane Ghită. Sărmanul primar zăcea întins jos într’un sac de sînge, fără nas, fără ochi și într’un hal îngrozitor. . Era mort. Criminalii fugiseră. Vizitiul plecă mai departe și ajunse pe soția victimei tremurînd încă de spaimă și plîngînd în hohote. La Girov telefona vestea crimei la Piatra și a doua zi de dimineață sosiră d-niî Ermil Zaharia prefectul județului și A. Cugler procuror împreună cu numeroși jandarmi și agenți polițienești. Ce spune d-na Comăniță Am intrat în camera d-nei Comăniță, soția victimei, fugind o să-mi dea cîteva relații asupra crimei. Dînsa este profund îndurerată de cele întîmplate și de abia șî-a revenit în fire. Mi-a arătat că atunci cînd a văzut că două indivizi au eșit înaintea cailor oprind trăsura, a înțeles că e vorba de niște bandiți, a sărit din trăsură, pierzîndu-șî aproape cunoștința și a luat-o la fugă pe șosea. — N’am recunoscut pe vreunul din ei? „I — Am văzut Că sunt țărani. Doi opriseră caii, iar alți doi înhățară pe soțul meu. N’am recunoscut absolut pe nimeni, poate și din cauza noptei și faptul s’a întîmplat atît de repede că n’am avut vremea să mă uit bine la ei și am luat’o la fugă înspăimîntată grozav. Convorbire cu d. N. Comăniță D. Neculai Comăniță este mare proprietar in Tg.Neamț și frate cu victima. — Ce ziceți de această crimă ,l’am întrebat—și d-sa mi-a răspuns cu multă bunăvoință. Ce să zic, mare nenorocire. Și cît îl rugam să se lase de primărie și să se mute la Piatra, că doar avea cu ce trăi. — Cine credeți să fie autorii? •— Părerea mea este că au fost oameni plătiți ca să pun capăt vieței fratelui meu și cauza este o ură neîmpăcată ce au avut cîțiva din comună, împotriva decedatului primar. Autoritățile cercetează, să așteptăm, dar rezultatul anchetei care va descoperi desigur autorii și ițele acestei misterioase afaceri. Aspectul cadavrului D. Neculai Comaniță a binevoit să dea ordin a se deschide hambarul unde se află depus cadavrul. Am intrat și m’am retras cîțiva pași îndărît, adinc impresionat de grozăvia aspectului ce mi se înfățișa înaintea ochilor. Fostul și vigurosul primar atît de temut odinioară, zăcea întins fără viață, cu mîinele încleștate și degetele aproape rupte. Capul stîlcit într’un mod îngrozitor. O masă diformă de carne și sînge închegat. Ancheta D- procuror Cugler, secondat de geandarry[I, continuă cu multă activitate cercetările. Pînă în prezent, autorii au rămas nedescoperiți. Sunt arestați doi indivizi bănuiți a nu fi străini de această crimă. Au fost trimiși numeroși geandarmi în împrejurimile comunei Girov pentru a face mai multe investigațiuni. De către Victor Himbar, agent polițienesc, sa găsit la locul crimei o măciucă plină de singe. Cauzele crimei Este aproape cert, că cauzele acestei crime, e ura împotriva fostului primar, care daca avea prieteni, avea și mulți dușmani. Criminalii i-au luat punga cu bani și ceasul. In haină sa găsit un carnet în care erau în bilete de bancă 720 lei, astfel ca nu furtul era mobilul groaznicului asasinat, ci ura și răzbunarea. Crima aceasta, acum cînd in județ se observă mici agitații printre țărani a produs o enorma impresie. In tot orașul nu se vorbea astăzi decit de asasinarea primarului din Girov, Gh. Combaniță era cunoscut bine, avea mulți prieteni aci, căci de felul lui era vesel și cam chefliu. Mîine se va face autopsia, și poimîine se va face înmormântarea cadavrului în comuna Negrești, unde are proprietăți. B * * George Asasinarea primarului din Girov (Neamțu) Gheorghe Comanița Girov ucis la PIATRA-N.. 27 Februarie.—Aseară s’a răspîndit zvonul că Gheorghe Comanița, primarul din comuna Girov, a fost ucis cu topoare afară din oraș, la cîțiva kilometri depărtare. Cum victima era cunoscută în localitate și la legături de rudenie cu multe persoane de vază, între cari este și senatorul Comanița, știrea a produs o enormă impresie în toate cercurile locale. Din nenorocire zvonul era adevărat, căci chiar noaptea a fost trimis la fața locului de căpitan Sandu Chiriac împreună cu maimulți jandarmi, pentru a face primele investigații. La Girov Pentru ca cititorii noștri să fie servit cu amănunte complecte, am plecat în zori de zi la comuna Girov, unde am făcut o largă anchetă în această privință. Comuna Girov se află situată la o depărtare de 12 klometri de oraș, astfel că am parcurs drumul într’o oră. După cum am spus, faptul s’a întîmplat la podul Frăsinel, la colo am găsit Halajză,nr. 1 -î.colo am văzut o baltă de sînge închegat. Cadavrul primarului Comandă a zăcut acolo pînă dimineață, fiind păzit de doi străjeri. In urmă a fost ridicat și dus la Girov. Cînd am sosit acolo se afla adunată In fața primăriei, multă lume compusă din țărani, cari discutau cu aprindere această fioroasă crimă. Cadavrul se afla întins într’un hambar, așa cum a fost adus. Procurorul Cugler făcea ancheta. Din Piatra a mai venit acolo d-ni: Ermil Zaharia, prefectul județului, Nicu Ioaniu, primarul orașului, locot. Vasiliu, Mihai Corbu, senatorul Comaniță, Nicolae Comaniță, Valeriu Zaharia,, etc. Gheorghe Comanița Gheorghe Comaniță era în etate de 45 de ani, mic de statură, foarte robust negru la față. Un tempo primarul din comuna drumul erare rament combativ, violent și foarte impulsiv. Cu toate acestea se zice că nu a fost om räu. A reușit să-și agonisească o avere frumoasă într-un scurt timp. Era de 15 ani primar în Girov. Avea și mulți dușmani, printre cari cel mai înverșunat era fostul învățător Matei, acum eșit la pensie. Acesta a fost candidat la primărie, și era un adversar pe față și foarte hotărît. Acum cîteva luni s’a mai încercat un atentat contra lui Comanița. A scăpat însă ca prin minune, dar autorul a rămas necunoscut. Cum a fost ucis Gh. Comanița n’avea frică de nimeni, și pe dușmanii săi îi privea în față fără să șovăe. Rudele și amicii săi nu odată l’au rugat să se lase de primărie și să se mute în oraș. El însă refuză cu încăpățînare. In ziua de Marti, 26 curent, ora 11 dimineața, sosi cu nevasta într’o trăsură cu doi cai și descinse la hotelul „National". La orele 4 p. m. a fost la tribunal unde făcuse niște acte pentru niște imobile, pe care le trecuse pe numele soției sale. La orele 7 seara porni spre Girov, deși mulți prieteni îl sfătuiră să nu plece noaptea acasă. După o jumătate de oră de drum, ajunse la podul Frăsinel. Era cu soția în trăsură bine dispus și în vervă. La un moment eșiră de sub pod patru țărani. Doi se puseră în fața cailor, pe cari îi opriră. Nevasta speriată de această apariție, pricepînd scopul bandiților, sări jos din trăsură luînd-o la goană țipînd mereu, în vreme ce fugea rupînd pămîntul. Ceilalți doi traseră pe Comanită jos din trăsură. Primarul caută să opue rezistență, ținînduse cu mina de trăsură. Atunci unul din ei îi aplică o puternică lovitură de topor, rupîndu-i degetele, iar altul îi dădu cu o mă Mișcarea de la finanța La ministerul de finanțe s’a făcut următoarea mișcare pe ziua de 1 Martie c.: D. G. Șerban, impiegat auxiliar cl. I, absolvent al școalei de finanțe, a fost avansat impiegat definitiv cl. II. la Tutova, la locul d-lui A Racoviță, numit controlor fiscal. D. C. Zănescu, bacalaureat, a fost numit impiegat definitiv cl. II în contabilitatea generală (casieria centrală), în locul d-lui C. Tănăsescu, înaintat. D. R. Pavelescu, impiegat auxiliar cl. II la Tecuciu, a fost avansat cl. I. D. V. G. loan impiegat auxiliar cl. II la Tulcea a fost avansat cl. I. D. Chiriac Mihăilescu, absolvent a 5 clase de liceu, a fost numit impiegat auxiliar cl. II, în serviciul exterior al finanțelor, .. ^ INTILNIRI INTRE SUVERANI In curînd, împăratul Germaniei, în drumul spre Corfu, unde se duce să petreacă cîtva timp, se va opri la Venezzia pentru a se întîlni acolo cu regele Italiei. Ilustrația de mai sus reprezintă vederea din fața splendidului palat ducal din Venezzia: împăratul Wilhelm Regele Victor Emanuel Furarea unui ceh al Băncei naționale D. Karl Zimmer s’a plîns acum două zile poliției Capitalei, că de pe birou i-a fost furat un ceh al Băncei Naționale în valoare de 300 lei. Poliția auzind aceasta a însărcinat pe d. subcomisar Costescu ca să facă cercetări. Cercetările au durat două zile, după care hoțul a fost prins în următoarele împrejurări: Se înțelege că din capul locului, s’au bănuit ca autori ai furtului, funcționarii acelui magazin. Unul din ei, un anume Iser Solomon, dădea mai mult de bănuit. D. comisar Costescu l-a invitat la poliție. Acolo luîndu-l la zor, băiatul a declarat că în adevăr a furat banul de pe biroul stăpînului sau, a plastografiat apoi semnătura d-lui Carol Zimmer, și apoi s’a prezentat la Banca Națională, unde l’a încasat. Iser Solomon a declarat apoi că banii, cînd s’a văzut bănuit, i-a aruncat în latrină, unde au și fost găsiți. Hoțul va fi înaintat azi parchetului.—tis. TELEGRAME •— Din străinătate —, Atentat contra regelui Spaniei Londra, 28 Februarie. — Ziarul „Expres află din Barcelona că el s’a încercat un atentat cu bombe contra regelui Spaniei. Bomba a fost pusă sub un pod peste care regele trebuia să treacă. Ea a explodat însă înainte de timp, dimineața la orele patru. Detunătura a fost groaznică, podul a fost complect sfărâmat. Nn sínt victime omenești de semnalat. Bomba a fost de o forță extraordinară și plină de gloanțe. Au fost arestați doi oameni suspecți. Londra, 28 Februarie. — Ziarul „Daily Mail“ spune că n’a fost explozia unei bombe, ci numai niște petarde care au explodat. Acest ziar consideră faptul ca o glumă, generale și relațiuni durabile cu Japonia. Atentat anarchist în Barcelona Barcelona, 28 Februarie. — Se zvonește că o explozia s’a produs era în port. Pagubele materiale sunt neînsemnate. Autoritățile țin ascuns atentatul anarhhist și au făcut să dispară verice urmă a exploziei. Bela Camera de comerț din Galați GALAȚI, 28 Februarie.Azi a avut loc adunarea generală a Camerei de comerț, prezidată de d. Alfons Dal’Orso, vicepreședinte. Au luat parte și membrii Camerei din Tutova. D. Dal’Orso își exprimă regretul că d. Coltofeanu, președintele Camerei nu poate lua parte la ședință. La ordinea zilei a fost chestia budgetului Camerei. D. Panaitescu secretarul Camerei a arătat cît de împovărate sunt finanțele Camerei din cauza subvențiilor ce trebuesc acordate anual secțiilor Camerei de meserii și școalelor comerciale inferioare. Aceste subvenții ating suma de 8000 lei și la un budget de 30.000 lei ele se resimt foarte mult. S’a discutat apoi chestia exportului fasolei în Spania, arătîndu-se inconvenientele ce decurg din lipsa unei convenții comerciale cu această țară. S’a decis a se semnala răul ministerului afacerilor străine. S’a cercetat petițiile mai multor comercianți de pescărie cari sunt loviți în interesele lor de dispoziția serviciului de greutăți și măsuri, de a nu mai utiliza în comerțul lor balanța romană. S’a autorizat deschiderea mai multor magazine. S’a aprobat ca firma M. Wechster et fii să facă un birou vamal pe lîngă acel existent. S’a ales o delegație de 10 membri cari să reprezinte Camera la congresul din Constanța, precum și o delegație pentru congresul internațional din Praga. . .1 Eam Regele Haakon VII al Norvegiei contra căruia, după cum am relatat telegramele noastre, s’a încercat un atentat. Vizita lui Fallières în Anglia Londra, 28 Februarie. — După dorința perechei regale engleze, Fallières va veni în Anglia împreună cu soția lui. Fallières cu soția lui vor fi însoțiți de ministrul de externe al Franței, Pichon. Ei vor sosi în Anglia la Dovers unde vor fi salutați de liota engleză. La Londra Fullières va fi întîmpinat la gară de către toți membrii dinastiei engleze și de toți miniștrii. După aceasta regele va însoți perechea presidențială în palatul York. Trasarea liniei sandracale Viena, 28 Februarie. Trasarea liniei sandracale va începe în Aprilie in patru locuri de odată. Direcția căilor ferate austriace de răsărit va conduce lucrarea. Vor lua parte la trasarea liniei doi ingineri din statul major al armatei turcești și mai multi funcționari ai ministerului de lucrări publice. Deschiderea sancutatului croat Agram, 28 Februarie. Landtagul a fot deschis astăzi dimineață la orele U în mijlocul unei vii agitații. Intrarea în clădirea parlamentului nu a fost permisă decît persoanelor ca carte de legitimație. Președintele de vîrstă, Barsics, a declarat că bănuia împărțit el însuși bilete pentru tribuna publică. Aceasta fiind contra regulamentului, el a ordonat evacuarea tribunei publice. Președintele și-a terminat discursul său cu următoarele cuvinte: „Jos cu banul ilegal!" . Baronul Rauch, banul Croației, a citit apoi, în calitate de comisar regal mesagiul regelui pentru deschiderea sesiunii parlamentare. Mesagiul anunță între altele o reformă electorală. După citirea meagiului, hanul împreună cu membrii parlamentului au pornit spre biserică. Pe drum lumea a preferat strigăte ostile hanului. Ambasadă rusă în Tokio Petersburg, 28 Febr.—Duma a adoptat proectul de lege pentru transformarea legțiunei rusești din Tokdo în ambasadă. D. Iswolsky, ministrul afacerilor străine, s-a pronunțat în favoarea proectului, relevînd înalta importanță materială și morală a convențiunei semnate la 28 Iulie st. n. cu Japonia și care dat fiind și acordul dintre Anglia și Japonia asigură și mai mult menținerea oscei Situația în țară Giurgiu Fiindcă despre situața din Vlașca circulă diferite zvonuri cari sunt absolut neîntemeiate, am căutat să mă interesez îndeaproape de veracitatea acestor zvonuri și reușind ca din surse autorizate să capăt pozitive informațiuni găsesc că e de a mea datorie să relatez aci ceea ce e adevărat din tot ce s’a spus. In întreg județul domnește liniște. Afără de mici neînțelegeri cari sunt absolut obicinuite la orice învoială și în orișice timp, n’am avut de înregistrat nici un caz care să prezinte vreo gravitate. N'am avut agitații în județ. Zvonul despre agitația din Drăgănești, n’a fost întemeiat. Am relatat erî telegrafic cazul cum e realitatea. Vre-o 20 locuitori din Drăgănești cari au cîte zece pogoane în comuna Alexandru Lahovari, nu s’au mulțumit cu atît și au mai cerut pămînt arendașului din Drăgănești. Nemaî fiind pămînt disponibil li s’a refuzat cererea. Ei au primit în liniște acest refuz. In întreg județul locuitorii au eșit la munca cîmpului. D. prefect I. T. Ghica a plecat în județ cu automobilul. Prin toate comunele pe unde a fost a dispus ca locuitorii să fie adunați și le-a vorbit tuturor despre noua lege a învielilor agricole, explicîndu-le amănunțit toate foloasele ce le aduce. Azi d. prefect a trecut la București în jud. nostru intrînd pe la Mihăilești. Prin toate com. pe unde a trecut a dat ordin perceptorilor comunali, primatarilor și secretarilor ca să li se vorbească locuitorilor de noua lege. Astfel grație stăruințelor d-lui prefect avem în tot județul liniște. * GIURGIU. 28 Februarie. — Azi d. Eftimiu, arendașul moșiei din Sterea, a împărțit locuri pentru porumb la locuitorii din Nebuna- Velea. — In com. Bălăria, mîine e vor împărți locuri pentru porumb la săteni. — In com. Bulbucata de asemenea s’au împărțit locuri la săteni. In celelalte comune locuitorii parte se ocupă cu facerea ogoarelor, parte la arendaș. — In comuna Clejani a sosit escadronul de cavalerie din reg. 3 cavalerie sub comanda căpitanului Buzoianu.Toate trupele fac teme tactice. 1 Azî reg. 5 Vlasca de infanterie a primit ordin să plece la Dorohoi. Cu trenul militar la ora 6 eara 2 batalioane din acel reg. au plecat din Giurgiu spre Dorohoi, sub comanda d-lui locot.-col. Vasilescu. Aci se crede că va sosi reg. 19 Dorohoi. Groaznica nenorocire din .Argeș PITEȘTI, 27 Februarie. — In lipsa locuitorului Marin Oancea, din comuna Racovița, un incendiu violent s’a declarat la casa acestuia . In casa acestuia se aflau cei 3 copii ai lui, cari, cu ajutorul a cîtorva săteni, au putut fi salvați. O fetiță în vîrstă de 13 ani însă, nu a putut fi salvată, deoarece era prea tîrziu și a căzut victima focului, dîndu-șî sfîrșitul la cluburile cele mai mari- - - ,™ Legea pentru organizarea armatei —Textul proectului d-lui ministru de războiu— Iată în întregime textul proectului întocmit de ă. ministru de räzboiu cu privire la reorganizarea armatei, și care a fost depus pe biroul Camerei: Elementele armatei Art. î.—Toți locuitorii Romîniei datoresc personal serviciul militar. Ei sunt chemați a purta armele și a forma diferitele elemente ale armatei, în condițiunile legei de față și a celei de recrutare. Art. 2.—Elementele armatei române sunt: I. Armata activă cu rezerva ei; II. Milițiile; III. Armata teritorială. Art. 3.—Armata activă cu rezerva eî formează, în caz de räzboiu, armata de operațiuni. Milițiile sunt destinate a întări armata de operațiuni, fie cu unități constituite de miliții, fie împlinind golurile. Armata teritorială are Îndatorirea de a apăra teritoriul. Durata serviciului militar Art. 4.—Durata serviciului militar este de 19 ani, dela 21 ani împliniți pînă la 40 ani împliniți și anume: 7 ani în activitate; 5 ani în rezervă; 3 ani în miliții; pînă la 40 ani împliniți în armata teritorială. Art. 5.—Termenul de serviciu activ pentru toate trupele pedestre este de 2 ani efectiv sub arme și 5 ani în concediu la vatră. Pentru cavalerie, artilerie, jandarmi rurali și grăniceri, serviciul este de 3 ani sub arme și 4 ani în concediu, iar pentru marină 4 ani sub arme și 3 ani în conseciin la vatră. Oamenii cari servesc 3 și 4 ani sub arme, trec la 30 ani direct In armata teritorială. Chemările sub arme Art. 6—Incorporarea și trecerea din serviciul sub arme în concediu la vatră, se fac la 1 Octombrie al fiecărui an iar trecerea in celelalte elemente se face la 1 Aprilie, după împlinirea termenului in elementul ce se părăsește. Art. 7.—Tinerii dispensați și cei neîncorporațî, ca prisos al contingentului anual, sunt înscriși de a dreptul în miliții, din care trec în armata teritorială odată cu clasă lor de recrutare. Ei vor primi în primii doi ani după recrutare o instrucțiune militară suficientă pentru ca să poată fi chemați la trebuință sub arme cu clasa lor de recrutare. Regulamentul legei de față va hotărî în ce mod se va face instrucția acestor oameni. Art. 8.—Soldații cari fac dul sub arme de 2 ani, rămîn la dispozițiunea ministrului de războiu încă un an, pentru serviciul de pază. Art. 9.— Tinerii, caii la epoca recrutării declară că voesc să servească în călărași, sunt datori săși procure caii, sau să depună costul lor. Ei sunt obligați a-și păstra caii și în primul an de concediu la vatră. Art. 10—Călărașii, după încorporare, vor fi chemați la o concentrare de instrucție de cel puțin 60 zile. In timpul serviciului sub arme, ei sînt împărțiți în patru schimburi care sînt chemate pe rînd sub arme, cîte o săptămînă în cursul lunilor hotărîte de minister. In luna Septembrie, toate schimburile vor fi chemate la o concentrare de instrucție, ele vor putea fi chemate sub arme și orîcînd nevoile serviciului vor cere. Art. 11.—Ministerul de räzboiu poate chema sub arme, pe timp mărginit, fie pentru instrucție, fie pentru o întărire vremelnică a efectivelor, atît oamenii din concedia la vatră, cît și cei din rezervă. Pentru acești din urmă, chemarea se face numai prin înalt decret și numai pentru o concentrare anuală de cel mult 26 zile. Pentru o concentrare de instrucție mai îndelungată sau pentru alt scop, contingentele din rezervă nu pot fi chemate sub arme decît prntr’un vot al corpurilor legiuitoare , iar în lipsa lor și în caz de urgență prin înalt decret, în urma unui jurnal al consiliului de miniștri. Art. 12.— In caz de trecere pe picior de räzboiu, efectivele de mobilizare ale unităților organizate din timp de pace, precum și ale celor ce se organizează în timpul mobilizărei și al operațiunilor de razboiu, se complectează prin chemarea sub arme a contingentelor din congedia din rezervă și miliții in ordinea lor numerică. Elementele si unitățile armatei active ■ Art. 13.—Armata activă se compune din: infanterie, cavalerie, artilerie, geniu, secțiuni de mitraliere, marină, trupe și servicii auxiliare, școale și institute de instrucțiune militară. Aceste diferite arme, trupe și servicii sunt organizate pe unități sau corpuri de trupă și servicii. Art. 14.—Compunerea amănunțită a unităților și serviciilor este determinată prin legea specială a cadrelor. Infanteria Art. 15.— Infanteria este organizată pe regimente de infanterie, batalioane de vînători și batalioane sau regimente de rezervă. Regimentele sînt formate din batalioane, iar batalioanele din companii. Batalioanele de vînători dispun de cadrele active necesare, pentru ca la mobilizare să se poată deschi și forma regimente. Art. 16.— Regimentele de rezervă sînt cîte unul de fiecare cerc de recrutare. Ele dispun în timp de pace de cadrele necesare pentru a se organiza la mobilizare. Fiecare regiment de rezervă poartă numărul regimentului de infanterie din cercul de recrutare! CO?SS £ un Mio& u* - - ‘ - și In afară de aceste regimente se mai pot organiza regimente sau batalioane de rezervă pentru anume destinațiuni. . . w--tu Cavaleria ^ ^ Art. 17.— Cavaleria se compune din regimente de roșiori, regimente de călărași și un regiment de escortă. Regimentele de roșiori sunt formate din 4—6 escadroane. Regimentele de călărași gri organizate In același mod: MTA- Artileria 4* — 1 și Art. 18— Artileria cuprinde :: Serviciul de artilerie și trupele de artilerie. Serviciul de artilerie constă din totalitatea ofițerilor tehnici de artilerie întrebuințați In serviciul ministerului, al comandamentelor și al diferitelor stabilimente de artilerie. Trupele de artileriei constat din: Artileria de cîmp, formată din regimente, regimentele din divizioane și divizioanele din baterii. Artileria de munte, formată din divizioane, divizioanele din baterii de munte. Artileria călăreață, formată din divizioane, divizioanele din baterii călărețe. Artileria de cetate, formată din regimente, regimentele din batalioane și batalioanele din companii. Artileria de asediu, formată din batalioane de asediu cu parcul lor de asediu. Pompieri, consistlnd din secțiuni de pompieri In orașele care varsă la tezaur sumele necesare pentru întreținerea lor.I . Pioneri Art. 19.— Pionierii sie compun din batalioane de pionieri, iar batalioanele din companii, avlnd fiecare companie material de săpători, de minări și de pod pentru rîuri. : „ 19.V" «raia "'f % f."'m Art. 20— Geniul cuprinde: serviciul de geniu și trupele de comunicațiuni Serviciul de geniu constă din totalitatea ofițerilor din geniuni* trebuințați in serviciul ministerului, ai comandamentelor și al întăririlor. Trupele de comunicațiuni cuprind: Batalioane de pontonieri. Batalion sau semi-batalion de căi ferate. Batalion sau companie de telegrafie. Secțiuni de aerostațiune. Secțiuni de automobile. Secțiuni de porumbel. . . Marina * Art. 21.— Marina se compune din o divizie de Dunăre și o divizie de Mare. Ea este organizată prin legă specială. Secțiuni de mitraliere*3] Art. 22— Secțiunile de mitraliere se formează din mai multe mitraliere și se alipesc pe lingă unitățile de diferite arme. Art 23.— Trupele și serviciile cari se adaogă la armată sînt: Companii de jandarmi, p Escadroane de tren. Spitale militare cu unități sanitare. Stabilimente și depozite de artilerie cu companii de lucrători. Ateliere și depozite de echipament. Depozite de subsistență cu uni*tați de administrație. Depozite de remontă, pentru ofițeri și trupă, cu escadroane sau plutoane de depozit. Justiția militară" Art. 24.— Justiția militară cuprinde: consilii de disciplină, consilii de razboiu și consiliul de revizie. ...7... • Școala Art. 25— Instrucția gradelor în armată se face prin școale și a nume: Școale regimentare de subofiteri, școale de subofițeri, gimnazii și licee militare, școale de infan* țerie, școale de cavalerie, școala de artilerie și geniu, școale de tragere, școala superioară de răz fecin. Milițiile Art. 26. — Destinațiunea zonii* gentelor de miliții este hotărâtă prin lucrările de mobilizare. Ele pot fi întrebuințate pentru a constitui unități de miliții sau pot concura la complectarea efectivelor de razboiu ale armatei active. • Armata teritorială Art. 27.— Fac parte din armata teritorială toți oamenii cari au împlinit termenul de serviciu In celelalte elemente. In fiecare cerc de recrutare, se organizează la mobilizare unități teritoriale In raport cu trebuințele. Aceste unități sunt destinate pentru apărarea teritoriului și snt deosebi pentru formarea garnizoanelor, cetăților, pozițiunilor Întărite, punctelor de etape , altele. Art 28.— Trupele armatei active Sunt grupate în unități mari sau comandamente, și anume: brigade, divizii și corpuri de armată. Compunerea acestor unități, In timp de pace, trebue să corespundă, pe cît se poate, ordinei de bătae din timp de räzboiu, însă cu efective reduse. Brigadele de infanterie, de cavalerie și de artilerie se compun din: Un comandament al brigadei și cel puțin două regimente de infanterie, sau de cavalerie, sau de artilerie. Brigadele de infanterie mai cuprind încă unul sau două regimente de rezervă ... . Divizia cuprinde: " Un comandament al diviziei. Două brigade de infanterie. Un batalion de vînători. : v ■* Una brigadă de artilerie, TrufiS Servicii au