Dimineaţa, iunie 1909 (Anul 6, nr. 1897-1923)

1909-06-02 / nr. 1897

Anul VI.—No. 1897 PUBLICITATEA. CORCCDATÄ EXCLUSIV Agenției de Publizität» CAROL SCHULDER & Cofr BUCUREȘTI Mt. Karegeorsevtel M-TeleMa S[| Birourile ziarului: CV* Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR Marți 2 Iunie CONST. MILLE Abonamente cu premiul tin ®e Lei 29 * Inni ......... „11 * Inni.................................... 6 Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON. Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală. . „ 14/10 » „ Provincia . „ 14/99 „ „ Străinătatea „ 12/40 A­PA­RE ZILNIC CU CELE­­ DIN URMA’» ȘTIRI ALE NOPȚEI 1909 S—1Jg» D-NUL G. LORAND LA „ADEVERUL “­ Cunoscutul ziarist și deputat belgian, d-nul Georges Lorand a binevoit să viziteze biuru­­rie redacționale, administrative și technice ale ziarelor „ Adevărul“ și „ Dimineața rămînînd m­dntat de instalațiunile atît de moderne și complecte. Ilustrația de mai sus reprezintă pe domnul Lorand la bouzoul directorului nostru, d-nul Constantin Mille. întrevederea dintre țar și kaiser Comentariile marelui oficios francez „Le Temps“ Alianța care leagă Franța de­­ Rusia dă un interes deosebit ati­tudine­ cu care Franța intîmpină anunțata întrevedere dintre împă­ratul Rusiei și împăratul Germa­niei. Pentru a vedea efectul ce face în Franța vestea acestei în­trevederi, vom reproduce un arti­col din „Le Temps“, care prin legăturile lui cu oficialitatea e In măsură să dea tonul just al si­tuației — sincer sau ocazional, asta-i altă chestie. 1 Iată ce spune „Le Temps“: : "fi " Situație simplă t W întrevederea anunțată dintre împăratul Germaniei și Împăra­tul Rusiei provoacă comentarii, cari ni­ se par exagerate și neopor­tune. Ba se caută dacă inițiativa a venit de la Berlin sau de la Pe­tersburg, ba ce schimbări interna­ționale vor da rezultatul acestei intîlniri. După noi, situația e mult mai simplă și p’are nimic care să neliniștească sau să sur­prindă.­­ Relațiile personale dintre Wil­helm al II-lea și Nicolae al II-lea sunt vechi: evenimentele din ul­timil­e luni nu le-au întrerupt, © e­sigur, criza­ orientală dădea Germaniei prilejul­­ de-a face Aus­triei servicii active, cari nu au plăcut rușilor. Cu toate lămuri­rile „Gazeta Germaniei de Nord“ e dovedit că guvernul german a exercitat asupra guvernului rus o­ presiune, care a determinat pe acest din urmă să se încline în fața pretențiunilor de la Ballplatz, dar din m­omentul ce Nicolae al II-lea și miniștrii lui au socotit că e în interesul lor să primeas­că aceste sfaturi energice, rău ar fi fost inspirați să pară că păs­trează necaz Germaniei pentru cele petrecute. Intre popoare, ca și între indi­vizi, trebue să cedezi cu voe bună. Supărarea nu-i o stare de spirit cuviincioasă. Deci, e firesc ca Nicolae al II-lea, în momentul când face, în Europa o lungă călă­torie și trece prin apele germane, să se întîlnească acolo cu Wil­helm al II-lea. De mirare ar fi fost tocmai contrariul. •­ Ce sunt alianțele politice , crede, însă că această­ întreve­­­­dere, ar putea să schimbe, ceva în grupurile existente, e o părere­­ pe care nimic n'o îndreptățește. Relațiile puterilor între­ ele sunt determinate astăzi de motive per­­manete, cari nu sunt la bunul plac al călătoriei unui suveran. S’a vorbi­t în an­­ii din urmă de­­ o renaștere mai mult sau mai pu­țin atenuată a alianței a trei Împărați. ■ Vorbele au­­ prestigiu, care trăește mai mult de­cit rea­litatea. Alianța a trei împărați lus­t de­cit o reminiscență. Alian­țele actuale sunt necesități, dar nu necesități exclusive cari inter­zic membrilor lor, respectivi de­ a Întreține raporturi bune cu cel al altor sisteme. Ceea ce le men­ține sunt interesele. A ne închipui că Rusia poate eși din dubla alianță .pentru a se a­­lipi de tripla alianță înseamnă că uităm patruzeci de ani de istorie și să nu cunoaștem condițiile pre­zente­ ale politicei europene. Rusia și dubla alianță Tradiționala intimitate dintre Ro­­manofî și Hohenzolernn exista mai înainte de unitatea germană, de im­periu­ german, de a­vîntul german. Ea a durat vre-o cîțîva ani după 1871, mai întîî prin viteza Căpătată, apoi prin efectul geniului lui Bismarck. Dar din 1875 ea era condamnată; ce­le" două contra-asigurări din Martie 1884 și"din Martie 1887 au fost niște desfideri aduse bunului simț de un maestru incomparabil în arta de a conduce pe oameni. A smulge după congresul din Berlin, angajamente prietenești Rusiei, era un capo­d­ope­­ră paradoxal, la­ fel cu cele mai stra­nii creații de voință napoleoneană, dar cari nu trebuiau și nici nu pu­teau să aibă mai multă șansă de vii­­tor de­cît acestea . Alianța franco-rusă a fost replica tardivă, care a degajat formula, pe car­e o elaboraseră evenimentele. Și e de ajuns să privești Europa ca să nuț­elegi că această formula și-a păs­trat toată valoarea eic " Rusia, prin situația prin care s-a creat'o încercările ei nenorocite din Asia, are nevoe de pace, dar pentru o putere mare nu se poate pace fără independență. Această independentă n’ar exista dacă Rusia ar avea ca a­­liațî pe Austria și German îi.a»'Germa­­nia, într’o așa combinație, a’p'garanta cu forța ei militară perspectiva pe care ar avea-o Austria ca sa-șî ur­meze politica ei balcanică, R­âsia, în tripla alianță, ar fi și mai imobiliza­tă de­cît e Italia. Ea n’ar pu­tea face alta de­cît să subscrie hotărîrilor a­­liaților ei, cari, prin vecinătatea ime­diată, ar fi pentru ea niște stăpîni... Fără Franța și fără Engliteza, ea ar fi față de triplice într’o poziție de inferioritate, pe care mîndria ei dreaptă nu ar îngădui s'o îndure multă vreme.. Echilibrul european Deci —și aceasta va fi concluzia noastră—e o rea stare de spirit de a­­ pune în socoteala rupturei sau slăbi­rea sistemelor diplomatice existente, scopul de activitate politică,al cărei teatru e Europa. Cele două grupări cârmiși îm­part lumea sunt constituite In așa fel că ajung ca să menție echili­brul. Acest echilibru ar fi pe de­plin stabil, dacă gruparea ruso­­franco-engleză ar îngriji mai bine de puterile ei militare. Dar progresul realizat In aceas­tă privință n’are nimic diploma­tic. In ordinea angajamentelor contractuale, nu-I de dorit nici o schimbare. Wilhelm al II-lea poa­te să întîlnească pe țar, fără ca dubla alianță să poată fi socotită amenințată. Eduard al VII-lea poate să vizi­teze pe regele Italiei fără ca tri­pla alianță să fie în primejdie. Fu­spana Mi sergent Hlini Sîmbătă înainte de amiază s’a prezintat la redacția noastră un geamgiu, Nae Mitru, orghiar din Ardeal, p­lîngînd lUm­i­­ Se că a fost crunt bătut, în ziua de Joar 28 Main, de către gardistul postat pe calea 11 Iunie, nu departe de co­misariatul circumscripției a 22-a. Bietul om era plin d­e vănătăi și de răni pe obraz, pe mîini și pe piept. Dar cînd ne-a arătat în ce hal l­­­e spinarea, ne-au străbătut fiori de groază, patru dungi ,groase, roșii-vinete,­­ străbăteau spatele, d­e la un umăr la cel-alt și dș alun­gul coastelor. Intrebîndu-i cine­va r­adios In halul acesta, nefericitul geamgiu ne-a declarat că nevoind să pri­mească prețul pe care un particu­­lar i-l oferea pentru punerea u­­nor geamuri, gardistul a interve­­­nit și in lipsă de alte argumente, l’a luat la bătae, lovindu-i cu bar­ioneta și cu teaca, ori und­e ni­merea. Victima a reclamat comi­sarului circumscripției­­ respective, dar acesta n’a luat nici o măsură." Am trimis pe nefericitul oltean la a. Pop, șeful siguranței Capi­talei,­­pe care l am rugat sa anche­teze cazul. Ducînd­u-ne era să aflăm rezul­tatul anchetei, am­ constatat , cu mulțumire că comisarul Mănescu, de la circumscripția 22-a, a anche­tat la timp reclamația­ ardeleanu­lui. D-sa a înaintat dosarul cu rezultatul cercetărilor d-lu. lt.­­colonel Brătianu comandantul sergenților de oraș, care a desti­tuit imediat pe sergentul de stra­dă vinovat, hotărînd în acelaș timp darea lui în judecată. Numele gardistului­ zbir e Du­­mitru Tremurici. El făcea parte din schimbul I, compania I-a și avea seria No. 379. Dosarul va fi înaintat astăzi parchetului de Ilfov, care va sta­bili înaintea cărei instanțe ur­mează să fie trimis acel bandit. Noi, cari n’am întîrzit de a re­leva toate bașbuzuciile celor mari de la poliție, vom da astăzi Ce­zarului ce­l al Cezarului și deci înregistrăm cu satisfacțiune ges­tul frumos al d-lui colonel Bră­­tanu ca și al comisarului Mă­­nescu. Cum§i-^Ä im lie, vaieto» Mgil­iprJin Ini In chestia scumpire! traiului IAȘI, 31 Maiü. — La orele 4­3. a. s’a ținut în sala Pastia meetin­­gul de protestare contra scumpetei traiului. In sală foarte multă lume. Adu­narea proclamă de președinte pe d. Pallade. Cel dintîiü ia cuvîntul 3. U­iță Rădulescu din București, care arată că scumpirea traiului în Capitală se datorește cartelului dintre ex­ploatatori. D-sa preconizează lupta contra cartelurilor. D. I. Breabăn spune că a venit nu pentru a face politică sau jocul partidelor politice, ci pentru a ana­liza cauzele scumpirea traiului și a găsi mijloacele pentru a schimba starea actuală de lucruri. D. N. V. Ștefaniu, preșe­dintele clubului meseriașilor ro­­mîni, după ce salută în aplauzele mulțimea pe delegații meseriașilor »din București arată că motivul care a determinat pe conducătorii clubului din localitate de a se aso­cia la mișcarea pornită de mese­riașii din București, și anume scum­pirea vieței, care tinde a face adevărate victime printre clasele muncitoare, de vreme ce alimentele de primă trebuință, sînt excesiv de scumpe și profitul dobîndit din munca lor este atît de mic, în­cît e neîndestulător a întîmpina chel­­tuelile trebuitoare lui și familiei. Analizînd apoi cele ce se petrec în comerțul cu alimente, ca brînza carnea, peștele pîinea etc., cel de lemne, dovedește în mod documen­tat că ceea ce hotărăște urcarea prețurilor nu este alta de­cît lăco­mia de cîștig a unui număr restrîns de oameni cari lucrează sub patro­narea conducătorilor trebilor publi­ce. Atacă în chip vehement modul cum e speculat consumatorul de către cartelurile tolerate și cum este cel al fabricelor de hîrtie, de za­hăr etc. Atingînd chestiunea impozitelor, a legilor de organizare și creearea diverselor funcțiuni mari, observ­ă că tendința generală e de a se plăti lefuri mari funcționarilor superiori, cu atribuții, mici, și de a se împo­văra serviciile funcționarilor mici cari sunt mizerabil plătiți și cari îndură aceleași suferințî ca și me­seriașii. Terminînd, aduce mulțumiri pre­sei care a sprijinit frumoasa miș­care a meseriașilor­, atacă, în ace­laș timp atitudinea unei părți din presă care a găsit cu cale să fie n­edreaptă față de meseriași și miș­carea lor care nu urmărește alta de­cît a obține dreptate într’o cauză unde, cu toate piedicile, vor trebui s'o dobîndească cu orice sacrificii (­aplauze repetate). D. Stoian amintește de răscoala țărănească și spune că greutățile traiului vor aduce și la oraș o răs­coală, care va fi­­ mai teribilă de­cît ca la ț­ar­ă. Conducătorii să îngrijească din vreme ca lucrurile să nu ajungă aci. D. Done din București arată ca­uzele mișcărei contra scumpire a traiului. D. Stănescu, conducătorul mese­riașilor din București, atacă cu vehemență pe autorități, cari nu vin în favoarea meseriașilor și nu iau măsuri contra carteluri­ La urmă se votează următoarea Moțiune Meseriașii de toate breslele din Iași, întruniți în ziua de 31 Maiu 1909 în sala­ teatrului Pastia, avînd în vedere scumpirea traiului mani­festată în Capitală și diferite orașe ale țarei, care prezintă caracterul unui dezastru economic, solicitam guvernul și autoritățile comunale să intervie "pentru combaterea și des­ființarea cartelurilor, sistem dăună­tor sănătăței publice, amenințată de o exploatare neomenoasă, favorizată de carteliști, în primele trebuințe ale existenței zilnice a claselor mun­citoare—și dezvoltarea economice a țarei, ținem să declarăm că vom duce lupta în această direcție pe toate căile legale, în toate orașele din țară, pentru dreptatea cauzei noastre și pentru a ajunge la un­­ sfîrșit, în favoarea cetățenilor ex-­ lor. întrunirii) conservatnrilor carpiști din Ploești PLOEȘTI, 31 Maiü. — "Astăzi, sa­tele 3 d. a. a sosit în localitate, nu un tren special, venind de la Ploești, d. George Gr. Cantacuzino, șeful carpiștilor prahoveni. La gară a fost întîmpinat de frun­tașii partidului carpist, printre care am remarcat pe d-nii Luca Elefte­­rescu, Emilian, Scarlat Orăscu, dr. Cosma, Radu Smeureanu, general Candi­no, etc. De aci d. Cantacuzino, urmat de prieteni, a plecat în oraș, descin­­zînd la clubul carpist, unde se a­­flau vreo 200 de persoane. D. Gh. Gr. Cantacuzino, luînd cu­vîntul, spune că se simte fericit de primirea ce­ i s’a făcut. Recomandă membrilor partidului să lucreze pentru disciplină, solidaritate și dra­goste reciprocă. El sfătuește să dea deplină ascultare reprezentantului sau local. d. Luca Elefterescu, în jurul căruia să fie uniți. Vorbind despre partidul conserva­tor-democrat, d. Cantacuzino spune: „Takismul dispare încetul cu în­cetul, odată ce a dispărut și legen­da cum c'ar putea veni vreodată la putere". Pe actualul guvern 3. Cantacuzi­no îl consideră ca fiind în preziua căderii de la putere: „Vă pot asigura—continuă d. Cantacuzino—că capul statului va încredința puterea partidului con­servator". D. Luca Elefterescu spune că par­tidul conservator se simte totdeau­na fericit sub conducerea d-lui Can­tacuzino, asigurîndu-l de devota­mentul membrilor. D. Scarlat Orăscu asigură și d-sa ce d. Cantacuzino că în partid nu există nici o animozitate și toți vor lucra pentru izbînda idee­ conser­vatoare. Apoi zice. ..Takismul nu va putea triumfa întru cît nu se sprijină pe nici o idee și partizanii lui privesc pu­terea ca un simplu mijloc de că­pătuială“. D. C. Emilian arată că, de­oare­ce la această întrunire sînt adu­nați alegători ai diferitelor co­legii, precum: proprietari, corner­, d­anți, industriași și profesioniști, se face ecoul lor, fugind pe șe­ful partidului a ține seamă la timp de dorințele ce­ i s’au comu­nicat­ de ei, și anume: proprieta­rii doresc să fie asigurată l­a oiș­tea raporturilor dintre ei și să­teni; comercianții industriași și profesioniști doresc , se­­ rest­a­bilească legile, ca să nu fie ve­xați în exercițiul meseriei lor, și mai doresc garantarea capitalului lor. Țara, după zguduitura prin care a trecut­, așteaptă de la gu­vernul conservator îndreptarea tu­turor relelor. D. Emilian termină exprimînd d-lui Cantacuzino urarea alegăto­rilor de a trăi mulți ani pentru binele țării și prosperarea parti­dului conservator. D. Gh. Cantacuzino, luînd din nou cuvîntul. spune că a luat act de dorințele expuse de d­. Emi­lian,­ și mulțumește d-lor Emilian și Orăscu pentru frumoasele cu­vinte ce i-au adresat. întrunirea s’a terminat, la­ orele 5, iar d. Gh. Cantacuzino a­­ ple­cat, la Florești cu, Aradul, la 6 și jumătate.— Stavăr.. j. Inaugurarea clubului Carpist din Constanta CONSTANTA, 31 . Maiü.—Astăzi a avut loc" inaugurarea clubului carpiist din localitate. Au luat parte pe lingă membrii partidului conservator carpist,din localitate și d-nii N. Filipescu, I­­oan Lah­ovary, Ionaș Grădiște­anu. Costică Arion și d-rul Leonte cari j au sosit aseară din București. Cel dintîiu ia cuvîntul d. Paria­­no, președintele activ al grupărei canoiste din localitate, care ex­pune programul partidului și a­­ti­nge chestiunea drepturilor poli­tice pentru dobrogeni, cerind cai între viitorii reprezentanți ai pa­r­­­lamentului să fie aleși și dobro­ j­­eni. ’ j Arată apoi modul cum s’a înfi­­­ințat, partidul și clubul conserva­­­tor carpist din localitate. La această cuvîntare răsipunde­ d. Ni­cu Filipescu, președinte de’, onoare al grupărei carpiste din­ localitate spunînd că la «propria-­ ta venire la putere va realiza ce­­­rințele dobrogenilor. . . In același sens vorbesc d-ni: La­j­hovary, Arion și Grădișteanu. .. Ca încheere d. doctor Pilescu din localitate salută pe oaspeți în­­ numele conservatorilor din Do­­­­brogea. Seara a avut loc un banchet în­­ sala hotelului Renier, la care s’au ținut mai multe cuvîntări ocazio­­nale.­­ Cu trenul de astă-noapte oas­­­­­peții s’au reîntors la București. ] Sylvian Mișcarea de la poștă Au­ fost înaintați în corpul tele­grafo-poștal pe ziua de 1 (14) Iunie curent." La gradul I de elev actualul elev gr. II Mazilu Florea, după merit. La gradul III de elevi actualii impiegați auxiliari Suralcea Con­stantin Genete George, George I­­stantin, Genete George, George I. La gr. I de elevă actuala elevă gr. II Falade Ortansa, după merit. La gradul II de elevă actuala ele­vă gr. III Paspatopol Irina, după vechime. La gradul III de elevă, actuala impiegata auxiliară, Predescu Adria­na, pe baza diplomei de bacalau­reată. Impiegați auxiliari a 120 lei, ac­­­tualii impiegați auxiliari a 100 lei. D. Crivăț Serban Gheorghiu Ște­fan T. rămănînd tot în­­ postul de "manipulant, « Impiegați auxiliari a 90 lei, actua­lii impiegați auxiliari a 80 de lei. Paliță Matilda, Titulescu Ana, Curcumeli Eleonora, Tabără Eufro­zina, Curcumeli Lucreția, Gulian Victoria, Popescu I. ,Eugenia II, T­­vanovîcî ■ Alexandrina, Marinescu Evghenia, Smeu Olga Sultana, Mo­­rocănu Maria, Ferando Saritiea, Sa­va, Talița, Petrov Elisabeta, Popes­­cu C. Gheorghița, Păpurică Aglaie, Stroescu Nicolae Tranciu THe. ră­mănînd tot în postul de­­ manipula­tor. Baliban Radu Tămănînd toi în postul de agent special. Stefanescu Constantin T­I. Crăca­­nescu Stefan.­­Tarcinius Mihail, A. Tănăsoaiei Ilie, Cristea T. Constan­tin, Negrescu P. Emil, Spiridon Ton, absolvenți ai școalei de telegrafie. Imprețiați ansalari a 80 de M pe ziua de 1 (14) Irmte actualii aspiranți a 00 de lei. Butulescu Robre, Vasiliu Maria, Lăcust­eanu Ni­col­ae Gri­gorescu Mi­hail, Eftimea­nu Demetra, Niculescu Georgeta I, Stafvciu Maria, Paras­­c­hive­scu Ioan TI. Niculescu loan ITT, Adames­cu Teodor, Lel­escu Azale­rîan, Aretaxa M­atria­, Găbunea, N. Ton, Răceanu Dumitru, Papadache Cristea, Fulgulescu Ton, Ionașî Ton, Aspiranți de impredatî a 60 de lei, actualii aspiranți a 50 lei Dumitriu Virginia, Vernescu Va­lentin, Mihailichi Angela, Pachis Po­­lixenia Niculescu Elena ATT, Tonescu Smaranda, loan Angela, Pavel EBí­m­ia.. Romanesc] Maria, Panaîto sau Lucreția, Dumitrescu -Akta. Popovîr.î Tiontansa. Mihăilescu­ Teodora, Pa­nait o­rul Tăcăleriua.' Calapod Natal' Stein Elena, Mumuianu Margareta. Au­­ fost numiți aspiranți pe ziua de î (14) Mlaifi­c­­actialii impiegați auitiliarî sepranumeraxi­st Granescu C. Adrian, primind a se duce la oficiul Broșteni-Suceava. Niculescu Aud­or, Teodorescu C. George, Constantinescu, Ton VT, Di­­ma Margareta, Sitaru­ Gheorghe, Mo­­ruzi Gheorghe, Petculescu Alexan­dru, Cocotă Tza­bek. Albascu G. Constantin, Stoian N. Stefan, Secă­reanu Azaria, Damian Alexandru, Rădulescu Corneliu, Alexandri Ale­xandru, Marosi Margareta, Mi­ha­ili Ton TI. Constantin I Constantin, Lozneanu Gheorghe Pătrîianu Ele­na, Cristescu A7. Nicolae AzT. Moldo­­va­ni» Ion, Coian Azasîle. Entușanu Margareta, Falita Mihail, Optan Du­mitru Baboianu Ton, Popescu Con­stantin, rămănînd tot în postul de agent special, Nicol­escu P. Marîa A70­­­ pe ziua de 1­­ AV Ma. c., primi­nd a se duce la Oltenița.­ Uscarea din Alteia Sosirea d-lui Iorga în Iași IAȘI, 31 Main.—In vederea pre­zenței d-lui Iorga act, autoritățile au luat măsuri mari de precauțiune. Armata era pregătită pentru a îm­piedeca trecerea manifestanților pe strada Carol, unde se află consulatul austriac. I­­>F IAȘI, 31 Main.—Astăzi dimineața la orele 11 , urma să sosească în lo­calitate d. Iorga. La 10, o bandă de lăutari a început să cînte tn piața „Unirii”, înaintînd astfel norodul să meargă întru în­­tîmpinarea d-lui Iorga. Curînd­ curîn­d sosi la gară un grup numeros de studenți, d-nii A. C. Cuza și Abgar Buicliu și un mare număr de cetățeni. La 11 și un sfert trenul intră in gară, primit în sunetele imnului ,,Deșteaptă-te române“ și strigăte de ura. D. lorga se scoborî din tren și mulțumi, în cîteva cuvinte, celor a­­dunațî, pentru primirea ce i se face. Se improviza o tribună și de pe ea vorbi cel dintîiü studentul Cuzin. D-sa zice că studențimea univer­sitară va protesta pînă cînd guver­nul român, prin toate mijloacele ce-i stau la dispoziție, va face ca decre­tul de expulzare al d-luî Iorga să fie revocat, căci prin lovitura dată, d-luî lorga s’a pălmuit întregul neam românesc. ..,In curînd, zice d-sa.—s prințul moștenitor ,al Austro-Ungariei va veni în Capitală. Altă dată poporul românesc i-ar fi făcut o primire căl­duroasă, însă de astă dată nu va trebui să uite că el reprezintă" un popor care a jicnit sentimentul ță­rii romîneștî". D-sa termină strigînd: „Trăias­că d. Torga, îndrumătorul Romîniei noul!" Du­pă aceia vorbește d. lorga, care se adresează celor de față zicîndu-le d-lor alegători!“, mulțumindu-le pentru primirea ce-i s’a făcut, și zi­­cînd că pe dînsu­l nu-i doare faptul că a fost lovit de guvernul austriac, dar că prin aceasta s’a căutat a se lovi­­ însăși cugetarea rom­înească. D-sa se­ simte fericit văzînd în­ jurul săiî tinerimea universitară a pre­ferat și va prefera întotdeauna să lucreze cu acești copii cari st­h ce vor și lucrează pentru idealul rom­î­­nesc decit să meargă cu politician»», cari sînt niște«copiî gîrbovițî și fără vlagă. Se formează­ apoi un cortegiu și cu toții pornesc spre piața Unirii, în sunetele bandei de lăutari. In piața Unirii se formează iarăși o tribună, și de aci vorbește stu­dentul Hrim care cere ieșenilor a se solidariza cu mișcarea studen­­­țimii pentru ca dreptate săl­e facă și­ să nu se lase nerăzbunată, in­sulta adusă.. D. Ifrim zice că pricina pentru care guvernul austriac a luat a­­ceastă măsură este că a văzut re­­deșteptîndu-se conștiința națională a român­ilor din Bucovina, redeștep­tare care este o consecință a curen­tului inaugurat de d. profesor Iorga în România. Dar se înșala, guver­nul austriac crezînd că ne-ar putea­ face să renunțăm la Bucovina. Noi nu putem renunța la ea și vom lup­ta pînă la moarte, cu arma în mi­nă, ca această frumoasă grădină care e Bucovina să fie iarăși a noastră. Se face un nou­ cortegiu și cu to­­ții pornesc spre statua lui Ștefan­ cel Mare unde se depune o eloroană și unde vorbesc în acelaș sens în care au arătat d-nii Coiofü, zânos, Iec.n. Iorga, și A. G. Cuza care, după ce își unește glasul său de protestare cu cel al țării întregi, spre a cere satisfacție pentru insulta adusă nea­mului român prin expulzarea d-lui profesor Torga, roagă ca lumea să se împrăștie în liniște și să răs­pundă în număr mare ori de cîte ori va fi chemată. După aceea mulțimea s’a risipit. Dan Regula­mentarea condu­cato­­rilor de automobile In ultima ședință a consiliului comunal, s’a ales o comisiune compusă din d-ni. Botez, dr. Cos­tinescu și C.esărescu, care să re Sir­amenteze noua meserie a con­ducătorilor de automobile. Această comisiune s’a întrunit Sîmbătă dimineața în localul pri­măriei, și au decis următoarele: 1. Conducători de automobile cari nu au nici o diplomă și nici brevete de meseriaș vor fi consi­derați ca servitori. 2. Conducătorii cari au­ diploma școalei de meserii sau brevete de la corporații ca meseriaș, să fie considerați ca mecanici. Raportul comisiuneî va fi îna­inta" d-luî" .primar, al Capitalei zilele acestea. Un bey albanez,—Orașul Scopia (Uskueli), centrul de acțiune al albanezilor în contra noului regim din Turcia, .""....................... maammmmmmmmmmmmmmBSSSa^p^Srn 'j NUVELELE ..DIMINEȚEI­* ' '. [] Portret neisprăvit de IO­AN AQAR — Grele timpuri cucoane nu-î chip de făcut un pas înainte, s’a mîntuit cu zilele bune — chei, ce era mai de demult!... După ce trăgea praful de tabac, boerul își frîngea vor­ba într’un strănut: — Hapsiu.... Și-apoi întorcîndu-se în­vins : — Dar ce vă pasă dum­­nea­voastră, celor cu slujbe de anii răi!... Scurs și smead, ochii mă­runți și mobili, la trup uscat, dar înodat bine. Numai spatele adus, îl dă­dea de gol vîrsta. In sprinte­­nia lui, părea croit anume mai din ușor, ca să nu-î scape nimic din mișcarea slobodă. — Anii trec și eu slăbesc tot mai mult,—unde-n chip să le cuprind pe toate, înainte vreme se cîștiga alt­fel paraua, nu ca în timpul de azi!... Strănutul îî tac iar vorba, ferindu-1 din fața mamelei. — Dar ce știți, voî tineretul cu leafă, de cîte îndurăm noî cei de pe-afară. Ochii bătrinului scăpărau și mai scînteetori, înviorați la ghidul amăgitor al traiului celor plătiți. De prin creții smoliți ai feței lui spînatice, fumega în boare de lumină misterul unor dorinți tainice. Plecîndu-șî cînd o nară cînd alta în spre tabacul dintre de­gete, dădea la urmă trist din cap. — Să am și eu funcție, altă făină s’ar măcina la moara mea !... Unul îi întoarce vorba: — Dumneata zici asta, om plin de avere, cu bani și cu moșie cît lumea? Un moment ü fulgeră prin mărgeluțele aprinse ale ochi­lor, o tresărire de bucurie, îndreptindu-și spatele ca trezit din visuri mincinoase. Nu mult însă și cade înfrînt în aceeași tînguire silită, cu care s’a amăgit de cînd îl țin oa­menii minte. — Gura lumei multe zice, vai de capul meu cum îmi tîrăsc ruina asta de viață, la încurc și eu zilele de azi pe m­îine... Ascultătorii dau din cap neîncrezători.­­ Ești șiret, guzgan bătrîn rozi în burduful cu brînză neturburat de nimeni și-țî mai curg ochii și după săr­­măturile de pe jos. Revenind în fire, bătrînul se posomori, tremu­rînd de pri­virea tuturor, stingherit de în­curcătura în care-1 adusese Stîngîndu și pripit tabache­­rea, se furișă rușinat dintre cei adunați, îngînînd în stră­nutări sfișiate : — înainte vreme, da, era altfel, dar azi !... Și boerul se depărtă amă­­rît, plecîndu-șî spatele aduse la fiecare pas făcut în silă. Cei din urmă zid răută­cios. Intîmplarea aceasta se repeta adesea. Ca să nu împartă cu ni­meni bucuria, el nici nu s’a însurat. * — Cu ce mi-aș mai ține nevasta ? De la dînsul nu se mai în­fruptă nimeni. Se plînge veș­nic de timpuri grele, cu toate că la el se fac bucatele, chiar cind toate împrejurimile se topesc de lipsă. Bătrînii l’au apucat tîngu­­indu-se.­­ Noi nu mai știm cînd au fost timpurile acelea po­menite, căci întotdeauna te-ai­ văitat. — Ehei, de mult... Nu se trecea de loc. Pe cei de vîrsta lui i-a îngropat pe toți. împrejur nu vede de­cît ruină și sdruncin zadarnic, numai în trecut, departe, ză­rește lumină și priveliști fru­­moase, ca și cum timpurile bune au rămas înmormîntate acolo... — înainte vreme, se trăia altfel... Se sprijină în trecut ferind umbră zilelor cari vin, de pare că înlătură cu dînsele și moartea... La niște alegeri vine pre­fectul la boerul nostru și-i cere votul cu binele. — Trăind și nemurind, ți-oi face și eu vr’un batir... — Sunt om sărac, politică îmi trebue mie ? — Da asta nu-î politică, cucoane, ia un voi acolo... — Dacă zici, bine, ți-i daț­î Prefectul ca să-l oblige mai mult, îi strînge mîfnîle d­»i căldură și-i zice rugători: — Dar să nu mă treci d­­e vederea cînd vii la oraș,­­a-i bată-te pe la mine cind nevoe, c’are să fie bine... Rămas singur, batrinul avar» și-a înviorat semințele ochi­lor de scînteere, tresărind deja un gînd ascuns : — Adecă eu de ce n’aș lua o slujbă ? Toamna arendează moșia la niște străini, vinde vitele și-o ia în spre oraș, la dom­nul prefect. — Ce-i omule, ce vraî ? — Vremuri grele... O face la deal, cîrmește la vale, că doar ar aduce vorba mai bine, dar prefectul nu se dumerește. — Am pierdut moșia, sunt lipit pămîntului de sărac. — Ș’acum dorești ? — Mi-am adus aminte de făgăduială, să-mi faci un ha­zir ia acolo o slujb ușoară... Prefectul rămîne cu brațele încrucișate de uimire. — Cum pentru d-ta ? — Dă, om bătrîn, chei, dacît ar fi timpurile demult!... Moșneguțul se încurcase îns' apucături, ca un hoț prins­ cu­­­prada la el. — Pentru slujbă trebue o pregătire, ceva învățătu­r, ce să găsesc eu pentru d-ta? — Cei crede... orice,­ — Ș’apoi, drept să­ țî spui^j în tot județul, n’am liber deci ® un loc de medic de plasă. — Bine nu“cer mai mulți eu îl primesc și pe acela... Se zice că nu s’a zis nici­odată mai cu haz în orășelul­ acela, ca în zilele cînd s’ai răspîndit vestea aceasta, dar către cei cari o auzise delai prefect ÎDAji ADABt Degradarea unui sergent... ROMAN, 30 Main.—In ziua nr.­ 27 cor. a avut loc la regim; 8'Ar«* tilerie degradarea sergentului­ Man­olaclîe Urigo­raș din *Lauza ci acesta, printr’o scrisoare adresată­ d-lui ^eheval ’ Pavlov, a insultat» pe maî ’mu­lti superiori. Au a« sistat Veg. 8 și 4­ artilerie, precum și un" batalion "din reg. 14 infante­rie. D.­an­ator Raileanu a" dat ci­­tire­ sentinței, după, care, în suble­­­tele goarnelor, s’a procedat la» ruperea ga­loanelor sus zisului sergent—Fernando.; _ ------­ Șezătoarea societățel­­— literare Erî la orele 4 după amiază a vut loc la „Bursa Mi­ncea” a șaptea­ șezătoare a societăței literare „Lira” sub­­ președinția d-lui Costel Comă­­nescu care arată în cîte­va cuvintel mersul societăței și m­ulțumeșta­­ membrilor care i-au încredințat chiar nou conducerea acestei societăți.­­ Apoi d. Reinstein execută la man­­dolină „Intermezzo din Cavaleria Rusticană” și alte, arii naționale. 1 . Liliac-Buzan recit­ează mai multe poezii patriotice și anecdote populară. Șezătoarea s’a terminat la oră 9 seara,— C, ■­¹ Congresisl studentiior mai­­ pretuMiil Aseară, comitetul Organisator, compus din președințîi tuturor s so­cietăților studențești autreiizate dar Senatul universitar,—al congresului studenților români de prem­iu­l'denly ce­ se va ține la I­așî la 16 August) viitor, Sntrunindu-se au votat Pro­­gramul acestui congres, progre­B, care după consfătuirea *cu «omite* tul studențesc din Iași, va lua­ for­­ma definitivă și va fi dat puriUfire». tățeî. Programul în liniamente grm.Qfî* le se compune din : 1) Gastertetfu­ asupra idealului ce trebue să legiz pe studenții romînî de pretutînireaî asupra stăreî și activitățeî . stud ®* țeștî precum și asupra situației áll* rurale-economice și sociale a regsî* nilor de pretutindeni, cu­ mijloace­ ® de îndreptare. 2) Discuții și coașu* nicărî. 3) Rapoarte asupra : a) îc* temeerei unei societăți generale stu­­dențești; b) o revistă generală Stu­­dențească c) căminuri studențești în București și Iași; d) sprijinirea­ întreprinderilor culturale econom s­ti­­ce naționale etc.­­ Sa ales apoi o delegație compu­­să din d-nii loan Gh. Savin, D. Vr­inghel, Gh. Lazar, N. Dicascu șii H. Ionescu, care să meargă la­ în§® pentru a fixa în mod definitiv pro­gramul. După ce sau hatorit și modalita­­țile de participare la congres, Se mai hotărăște­ invitarea­ la congres, a studenților romîni din­­ Serbia și Bulgaria. Se hotărăște ...publicarea­ unei desmințirî în gazete asu­pra ca„­lomniilor aduse ,Uniune! studenți*­lor romînî” de un organ prelung studențesc „Lumina". , Se dă delegație d-lui­­ D. A­. Anghel spre a merge la Sofia­ ,să aranjeze­ vizita studenților romîni­ acolo ș punerea unei confederațiunî balca­­­nice.­­ ... £ Ședința sa sfîrsit la •oral? if șuk ra. Ij

Next