Dimineaţa, iunie 1909 (Anul 6, nr. 1897-1923)
1909-06-02 / nr. 1897
Anul VI.—No. 1897 PUBLICITATEA. CORCCDATÄ EXCLUSIV Agenției de Publizität» CAROL SCHULDER & Cofr BUCUREȘTI Mt. Karegeorsevtel M-TeleMa S[| Birourile ziarului: CV* Str. Sărindar No. 11 DIRECTOR Marți 2 Iunie CONST. MILLE Abonamente cu premiul tin ®e Lei 29 * Inni ......... „11 * Inni.................................... 6 Pentru străinătate prețul este îndoit TELEFON. Direcția și Administrația No. 14/10 Redacția cu Capitală. . „ 14/10 » „ Provincia . „ 14/99 „ „ Străinătatea „ 12/40 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA’» ȘTIRI ALE NOPȚEI 1909 S—1Jg» D-NUL G. LORAND LA „ADEVERUL “ Cunoscutul ziarist și deputat belgian, d-nul Georges Lorand a binevoit să viziteze biururie redacționale, administrative și technice ale ziarelor „ Adevărul“ și „ Dimineața rămînînd mdntat de instalațiunile atît de moderne și complecte. Ilustrația de mai sus reprezintă pe domnul Lorand la bouzoul directorului nostru, d-nul Constantin Mille. întrevederea dintre țar și kaiser Comentariile marelui oficios francez „Le Temps“ Alianța care leagă Franța de Rusia dă un interes deosebit atitudine cu care Franța intîmpină anunțata întrevedere dintre împăratul Rusiei și împăratul Germaniei. Pentru a vedea efectul ce face în Franța vestea acestei întrevederi, vom reproduce un articol din „Le Temps“, care prin legăturile lui cu oficialitatea e In măsură să dea tonul just al situației — sincer sau ocazional, asta-i altă chestie. 1 Iată ce spune „Le Temps“: : "fi " Situație simplă t W întrevederea anunțată dintre împăratul Germaniei și Împăratul Rusiei provoacă comentarii, cari ni se par exagerate și neoportune. Ba se caută dacă inițiativa a venit de la Berlin sau de la Petersburg, ba ce schimbări internaționale vor da rezultatul acestei intîlniri. După noi, situația e mult mai simplă și p’are nimic care să neliniștească sau să surprindă. Relațiile personale dintre Wilhelm al II-lea și Nicolae al II-lea sunt vechi: evenimentele din ultimile luni nu le-au întrerupt, © esigur, criza orientală dădea Germaniei prilejul de-a face Austriei servicii active, cari nu au plăcut rușilor. Cu toate lămuririle „Gazeta Germaniei de Nord“ e dovedit că guvernul german a exercitat asupra guvernului rus o presiune, care a determinat pe acest din urmă să se încline în fața pretențiunilor de la Ballplatz, dar din momentul ce Nicolae al II-lea și miniștrii lui au socotit că e în interesul lor să primească aceste sfaturi energice, rău ar fi fost inspirați să pară că păstrează necaz Germaniei pentru cele petrecute. Intre popoare, ca și între indivizi, trebue să cedezi cu voe bună. Supărarea nu-i o stare de spirit cuviincioasă. Deci, e firesc ca Nicolae al II-lea, în momentul când face, în Europa o lungă călătorie și trece prin apele germane, să se întîlnească acolo cu Wilhelm al II-lea. De mirare ar fi fost tocmai contrariul. • Ce sunt alianțele politice , crede, însă că această întrevedere, ar putea să schimbe, ceva în grupurile existente, e o părere pe care nimic n'o îndreptățește. Relațiile puterilor între ele sunt determinate astăzi de motive permanete, cari nu sunt la bunul plac al călătoriei unui suveran. S’a vorbit în anii din urmă de o renaștere mai mult sau mai puțin atenuată a alianței a trei Împărați. ■ Vorbele au prestigiu, care trăește mai mult decit realitatea. Alianța a trei împărați lust decit o reminiscență. Alianțele actuale sunt necesități, dar nu necesități exclusive cari interzic membrilor lor, respectivi de a Întreține raporturi bune cu cel al altor sisteme. Ceea ce le menține sunt interesele. A ne închipui că Rusia poate eși din dubla alianță .pentru a se alipi de tripla alianță înseamnă că uităm patruzeci de ani de istorie și să nu cunoaștem condițiile prezente ale politicei europene. Rusia și dubla alianță Tradiționala intimitate dintre Romanofî și Hohenzolernn exista mai înainte de unitatea germană, de imperiu german, de avîntul german. Ea a durat vre-o cîțîva ani după 1871, mai întîî prin viteza Căpătată, apoi prin efectul geniului lui Bismarck. Dar din 1875 ea era condamnată; cele" două contra-asigurări din Martie 1884 și"din Martie 1887 au fost niște desfideri aduse bunului simț de un maestru incomparabil în arta de a conduce pe oameni. A smulge după congresul din Berlin, angajamente prietenești Rusiei, era un capodoperă paradoxal, la fel cu cele mai stranii creații de voință napoleoneană, dar cari nu trebuiau și nici nu puteau să aibă mai multă șansă de viitor decît acestea . Alianța franco-rusă a fost replica tardivă, care a degajat formula, pe care o elaboraseră evenimentele. Și e de ajuns să privești Europa ca să nuțelegi că această formula și-a păstrat toată valoarea eic " Rusia, prin situația prin care s-a creat'o încercările ei nenorocite din Asia, are nevoe de pace, dar pentru o putere mare nu se poate pace fără independență. Această independentă n’ar exista dacă Rusia ar avea ca aliațî pe Austria și German îi.a»'Germania, într’o așa combinație, a’p'garanta cu forța ei militară perspectiva pe care ar avea-o Austria ca sa-șî urmeze politica ei balcanică, Râsia, în tripla alianță, ar fi și mai imobilizată decît e Italia. Ea n’ar putea face alta decît să subscrie hotărîrilor aliaților ei, cari, prin vecinătatea imediată, ar fi pentru ea niște stăpîni... Fără Franța și fără Engliteza, ea ar fi față de triplice într’o poziție de inferioritate, pe care mîndria ei dreaptă nu ar îngădui s'o îndure multă vreme.. Echilibrul european Deci —și aceasta va fi concluzia noastră—e o rea stare de spirit de a pune în socoteala rupturei sau slăbirea sistemelor diplomatice existente, scopul de activitate politică,al cărei teatru e Europa. Cele două grupări cârmiși împart lumea sunt constituite In așa fel că ajung ca să menție echilibrul. Acest echilibru ar fi pe deplin stabil, dacă gruparea rusofranco-engleză ar îngriji mai bine de puterile ei militare. Dar progresul realizat In această privință n’are nimic diplomatic. In ordinea angajamentelor contractuale, nu-I de dorit nici o schimbare. Wilhelm al II-lea poate să întîlnească pe țar, fără ca dubla alianță să poată fi socotită amenințată. Eduard al VII-lea poate să viziteze pe regele Italiei fără ca tripla alianță să fie în primejdie. Fuspana Mi sergent Hlini Sîmbătă înainte de amiază s’a prezintat la redacția noastră un geamgiu, Nae Mitru, orghiar din Ardeal, plîngînd lUmi Se că a fost crunt bătut, în ziua de Joar 28 Main, de către gardistul postat pe calea 11 Iunie, nu departe de comisariatul circumscripției a 22-a. Bietul om era plin de vănătăi și de răni pe obraz, pe mîini și pe piept. Dar cînd ne-a arătat în ce hal le spinarea, ne-au străbătut fiori de groază, patru dungi ,groase, roșii-vinete, străbăteau spatele, de la un umăr la cel-alt și dș alungul coastelor. Intrebîndu-i cineva radios In halul acesta, nefericitul geamgiu ne-a declarat că nevoind să primească prețul pe care un particular i-l oferea pentru punerea unor geamuri, gardistul a intervenit și in lipsă de alte argumente, l’a luat la bătae, lovindu-i cu barioneta și cu teaca, ori unde nimerea. Victima a reclamat comisarului circumscripției respective, dar acesta n’a luat nici o măsură." Am trimis pe nefericitul oltean la a. Pop, șeful siguranței Capitalei,pe care l am rugat sa ancheteze cazul. Ducîndu-ne era să aflăm rezultatul anchetei, am constatat , cu mulțumire că comisarul Mănescu, de la circumscripția 22-a, a anchetat la timp reclamația ardeleanului. D-sa a înaintat dosarul cu rezultatul cercetărilor d-lu. lt.colonel Brătianu comandantul sergenților de oraș, care a destituit imediat pe sergentul de stradă vinovat, hotărînd în acelaș timp darea lui în judecată. Numele gardistului zbir e Dumitru Tremurici. El făcea parte din schimbul I, compania I-a și avea seria No. 379. Dosarul va fi înaintat astăzi parchetului de Ilfov, care va stabili înaintea cărei instanțe urmează să fie trimis acel bandit. Noi, cari n’am întîrzit de a releva toate bașbuzuciile celor mari de la poliție, vom da astăzi Cezarului cel al Cezarului și deci înregistrăm cu satisfacțiune gestul frumos al d-lui colonel Brătanu ca și al comisarului Mănescu. Cum§i-^Ä im lie, vaieto» MgiliprJin Ini In chestia scumpire! traiului IAȘI, 31 Maiü. — La orele 43. a. s’a ținut în sala Pastia meetingul de protestare contra scumpetei traiului. In sală foarte multă lume. Adunarea proclamă de președinte pe d. Pallade. Cel dintîiü ia cuvîntul 3. Uiță Rădulescu din București, care arată că scumpirea traiului în Capitală se datorește cartelului dintre exploatatori. D-sa preconizează lupta contra cartelurilor. D. I. Breabăn spune că a venit nu pentru a face politică sau jocul partidelor politice, ci pentru a analiza cauzele scumpirea traiului și a găsi mijloacele pentru a schimba starea actuală de lucruri. D. N. V. Ștefaniu, președintele clubului meseriașilor romîni, după ce salută în aplauzele mulțimea pe delegații meseriașilor »din București arată că motivul care a determinat pe conducătorii clubului din localitate de a se asocia la mișcarea pornită de meseriașii din București, și anume scumpirea vieței, care tinde a face adevărate victime printre clasele muncitoare, de vreme ce alimentele de primă trebuință, sînt excesiv de scumpe și profitul dobîndit din munca lor este atît de mic, încît e neîndestulător a întîmpina cheltuelile trebuitoare lui și familiei. Analizînd apoi cele ce se petrec în comerțul cu alimente, ca brînza carnea, peștele pîinea etc., cel de lemne, dovedește în mod documentat că ceea ce hotărăște urcarea prețurilor nu este alta decît lăcomia de cîștig a unui număr restrîns de oameni cari lucrează sub patronarea conducătorilor trebilor publice. Atacă în chip vehement modul cum e speculat consumatorul de către cartelurile tolerate și cum este cel al fabricelor de hîrtie, de zahăr etc. Atingînd chestiunea impozitelor, a legilor de organizare și creearea diverselor funcțiuni mari, observă că tendința generală e de a se plăti lefuri mari funcționarilor superiori, cu atribuții, mici, și de a se împovăra serviciile funcționarilor mici cari sunt mizerabil plătiți și cari îndură aceleași suferințî ca și meseriașii. Terminînd, aduce mulțumiri presei care a sprijinit frumoasa mișcare a meseriașilor, atacă, în acelaș timp atitudinea unei părți din presă care a găsit cu cale să fie nedreaptă față de meseriași și mișcarea lor care nu urmărește alta decît a obține dreptate într’o cauză unde, cu toate piedicile, vor trebui s'o dobîndească cu orice sacrificii (aplauze repetate). D. Stoian amintește de răscoala țărănească și spune că greutățile traiului vor aduce și la oraș o răscoală, care va fi mai teribilă decît ca la țară. Conducătorii să îngrijească din vreme ca lucrurile să nu ajungă aci. D. Done din București arată cauzele mișcărei contra scumpire a traiului. D. Stănescu, conducătorul meseriașilor din București, atacă cu vehemență pe autorități, cari nu vin în favoarea meseriașilor și nu iau măsuri contra carteluri La urmă se votează următoarea Moțiune Meseriașii de toate breslele din Iași, întruniți în ziua de 31 Maiu 1909 în sala teatrului Pastia, avînd în vedere scumpirea traiului manifestată în Capitală și diferite orașe ale țarei, care prezintă caracterul unui dezastru economic, solicitam guvernul și autoritățile comunale să intervie "pentru combaterea și desființarea cartelurilor, sistem dăunător sănătăței publice, amenințată de o exploatare neomenoasă, favorizată de carteliști, în primele trebuințe ale existenței zilnice a claselor muncitoare—și dezvoltarea economice a țarei, ținem să declarăm că vom duce lupta în această direcție pe toate căile legale, în toate orașele din țară, pentru dreptatea cauzei noastre și pentru a ajunge la un sfîrșit, în favoarea cetățenilor ex- lor. întrunirii) conservatnrilor carpiști din Ploești PLOEȘTI, 31 Maiü. — "Astăzi, satele 3 d. a. a sosit în localitate, nu un tren special, venind de la Ploești, d. George Gr. Cantacuzino, șeful carpiștilor prahoveni. La gară a fost întîmpinat de fruntașii partidului carpist, printre care am remarcat pe d-nii Luca Elefterescu, Emilian, Scarlat Orăscu, dr. Cosma, Radu Smeureanu, general Candino, etc. De aci d. Cantacuzino, urmat de prieteni, a plecat în oraș, descinzînd la clubul carpist, unde se aflau vreo 200 de persoane. D. Gh. Gr. Cantacuzino, luînd cuvîntul, spune că se simte fericit de primirea ce i s’a făcut. Recomandă membrilor partidului să lucreze pentru disciplină, solidaritate și dragoste reciprocă. El sfătuește să dea deplină ascultare reprezentantului sau local. d. Luca Elefterescu, în jurul căruia să fie uniți. Vorbind despre partidul conservator-democrat, d. Cantacuzino spune: „Takismul dispare încetul cu încetul, odată ce a dispărut și legenda cum c'ar putea veni vreodată la putere". Pe actualul guvern 3. Cantacuzino îl consideră ca fiind în preziua căderii de la putere: „Vă pot asigura—continuă d. Cantacuzino—că capul statului va încredința puterea partidului conservator". D. Luca Elefterescu spune că partidul conservator se simte totdeauna fericit sub conducerea d-lui Cantacuzino, asigurîndu-l de devotamentul membrilor. D. Scarlat Orăscu asigură și d-sa ce d. Cantacuzino că în partid nu există nici o animozitate și toți vor lucra pentru izbînda idee conservatoare. Apoi zice. ..Takismul nu va putea triumfa întru cît nu se sprijină pe nici o idee și partizanii lui privesc puterea ca un simplu mijloc de căpătuială“. D. C. Emilian arată că, deoarece la această întrunire sînt adunați alegători ai diferitelor colegii, precum: proprietari, corner, danți, industriași și profesioniști, se face ecoul lor, fugind pe șeful partidului a ține seamă la timp de dorințele ce i s’au comunicat de ei, și anume: proprietarii doresc să fie asigurată la oiștea raporturilor dintre ei și săteni; comercianții industriași și profesioniști doresc , se restabilească legile, ca să nu fie vexați în exercițiul meseriei lor, și mai doresc garantarea capitalului lor. Țara, după zguduitura prin care a trecut, așteaptă de la guvernul conservator îndreptarea tuturor relelor. D. Emilian termină exprimînd d-lui Cantacuzino urarea alegătorilor de a trăi mulți ani pentru binele țării și prosperarea partidului conservator. D. Gh. Cantacuzino, luînd din nou cuvîntul. spune că a luat act de dorințele expuse de d. Emilian, și mulțumește d-lor Emilian și Orăscu pentru frumoasele cuvinte ce i-au adresat. întrunirea s’a terminat, la orele 5, iar d. Gh. Cantacuzino a plecat, la Florești cu, Aradul, la 6 și jumătate.— Stavăr.. j. Inaugurarea clubului Carpist din Constanta CONSTANTA, 31 . Maiü.—Astăzi a avut loc" inaugurarea clubului carpiist din localitate. Au luat parte pe lingă membrii partidului conservator carpist,din localitate și d-nii N. Filipescu, Ioan Lahovary, Ionaș Grădișteanu. Costică Arion și d-rul Leonte cari j au sosit aseară din București. Cel dintîiu ia cuvîntul d. Pariano, președintele activ al grupărei canoiste din localitate, care expune programul partidului și atinge chestiunea drepturilor politice pentru dobrogeni, cerind cai între viitorii reprezentanți ai parlamentului să fie aleși și dobro jeni. ’ j Arată apoi modul cum s’a înființat, partidul și clubul conservator carpist din localitate. La această cuvîntare răsipunde d. Nicu Filipescu, președinte de’, onoare al grupărei carpiste din localitate spunînd că la «propria- ta venire la putere va realiza cerințele dobrogenilor. . . In același sens vorbesc d-ni: Lajhovary, Arion și Grădișteanu. .. Ca încheere d. doctor Pilescu din localitate salută pe oaspeți în numele conservatorilor din Dobrogea. Seara a avut loc un banchet în sala hotelului Renier, la care s’au ținut mai multe cuvîntări ocazionale. Cu trenul de astă-noapte oaspeții s’au reîntors la București. ] Sylvian Mișcarea de la poștă Au fost înaintați în corpul telegrafo-poștal pe ziua de 1 (14) Iunie curent." La gradul I de elev actualul elev gr. II Mazilu Florea, după merit. La gradul III de elevi actualii impiegați auxiliari Suralcea Constantin Genete George, George Istantin, Genete George, George I. La gr. I de elevă actuala elevă gr. II Falade Ortansa, după merit. La gradul II de elevă actuala elevă gr. III Paspatopol Irina, după vechime. La gradul III de elevă, actuala impiegata auxiliară, Predescu Adriana, pe baza diplomei de bacalaureată. Impiegați auxiliari a 120 lei, actualii impiegați auxiliari a 100 lei. D. Crivăț Serban Gheorghiu Ștefan T. rămănînd tot în postul de "manipulant, « Impiegați auxiliari a 90 lei, actualii impiegați auxiliari a 80 de lei. Paliță Matilda, Titulescu Ana, Curcumeli Eleonora, Tabără Eufrozina, Curcumeli Lucreția, Gulian Victoria, Popescu I. ,Eugenia II, Tvanovîcî ■ Alexandrina, Marinescu Evghenia, Smeu Olga Sultana, Morocănu Maria, Ferando Saritiea, Sava, Talița, Petrov Elisabeta, Popescu C. Gheorghița, Păpurică Aglaie, Stroescu Nicolae Tranciu THe. rămănînd tot în postul de manipulator. Baliban Radu Tămănînd toi în postul de agent special. Stefanescu Constantin TI. Crăcanescu Stefan.Tarcinius Mihail, A. Tănăsoaiei Ilie, Cristea T. Constantin, Negrescu P. Emil, Spiridon Ton, absolvenți ai școalei de telegrafie. Imprețiați ansalari a 80 de M pe ziua de 1 (14) Irmte actualii aspiranți a 00 de lei. Butulescu Robre, Vasiliu Maria, Lăcusteanu Nicolae Grigorescu Mihail, Eftimeanu Demetra, Niculescu Georgeta I, Stafvciu Maria, Paraschivescu Ioan TI. Niculescu loan ITT, Adamescu Teodor, Lelescu Azalerîan, Aretaxa Matria, Găbunea, N. Ton, Răceanu Dumitru, Papadache Cristea, Fulgulescu Ton, Ionașî Ton, Aspiranți de impredatî a 60 de lei, actualii aspiranți a 50 lei Dumitriu Virginia, Vernescu Valentin, Mihailichi Angela, Pachis Polixenia Niculescu Elena ATT, Tonescu Smaranda, loan Angela, Pavel EBímia.. Romanesc] Maria, Panaîto sau Lucreția, Dumitrescu -Akta. Popovîr.î Tiontansa. Mihăilescu Teodora, Panait orul Tăcăleriua.' Calapod Natal' Stein Elena, Mumuianu Margareta. Au fost numiți aspiranți pe ziua de î (14) Mlaificactialii impiegați auitiliarî sepranumeraxist Granescu C. Adrian, primind a se duce la oficiul Broșteni-Suceava. Niculescu Audor, Teodorescu C. George, Constantinescu, Ton VT, Dima Margareta, Sitaru Gheorghe, Moruzi Gheorghe, Petculescu Alexandru, Cocotă Tzabek. Albascu G. Constantin, Stoian N. Stefan, Secăreanu Azaria, Damian Alexandru, Rădulescu Corneliu, Alexandri Alexandru, Marosi Margareta, Mihaili Ton TI. Constantin I Constantin, Lozneanu Gheorghe Pătrîianu Elena, Cristescu A7. Nicolae AzT. Moldovani» Ion, Coian Azasîle. Entușanu Margareta, Falita Mihail, Optan Dumitru Baboianu Ton, Popescu Constantin, rămănînd tot în postul de agent special, Nicolescu P. Marîa A70 pe ziua de 1 AV Ma. c., primind a se duce la Oltenița. Uscarea din Alteia Sosirea d-lui Iorga în Iași IAȘI, 31 Main.—In vederea prezenței d-lui Iorga act, autoritățile au luat măsuri mari de precauțiune. Armata era pregătită pentru a împiedeca trecerea manifestanților pe strada Carol, unde se află consulatul austriac. I>F IAȘI, 31 Main.—Astăzi dimineața la orele 11 , urma să sosească în localitate d. Iorga. La 10, o bandă de lăutari a început să cînte tn piața „Unirii”, înaintînd astfel norodul să meargă întru întîmpinarea d-lui Iorga. Curînd curînd sosi la gară un grup numeros de studenți, d-nii A. C. Cuza și Abgar Buicliu și un mare număr de cetățeni. La 11 și un sfert trenul intră in gară, primit în sunetele imnului ,,Deșteaptă-te române“ și strigăte de ura. D. lorga se scoborî din tren și mulțumi, în cîteva cuvinte, celor adunațî, pentru primirea ce i se face. Se improviza o tribună și de pe ea vorbi cel dintîiü studentul Cuzin. D-sa zice că studențimea universitară va protesta pînă cînd guvernul român, prin toate mijloacele ce-i stau la dispoziție, va face ca decretul de expulzare al d-luî Iorga să fie revocat, căci prin lovitura dată, d-luî lorga s’a pălmuit întregul neam românesc. ..,In curînd, zice d-sa.—s prințul moștenitor ,al Austro-Ungariei va veni în Capitală. Altă dată poporul românesc i-ar fi făcut o primire călduroasă, însă de astă dată nu va trebui să uite că el reprezintă" un popor care a jicnit sentimentul țării romîneștî". D-sa termină strigînd: „Trăiască d. Torga, îndrumătorul Romîniei noul!" După aceia vorbește d. lorga, care se adresează celor de față zicîndu-le d-lor alegători!“, mulțumindu-le pentru primirea ce-i s’a făcut, și zicînd că pe dînsul nu-i doare faptul că a fost lovit de guvernul austriac, dar că prin aceasta s’a căutat a se lovi însăși cugetarea romînească. D-sa se simte fericit văzînd în jurul săiî tinerimea universitară a preferat și va prefera întotdeauna să lucreze cu acești copii cari sth ce vor și lucrează pentru idealul romînesc decit să meargă cu politician»», cari sînt niște«copiî gîrbovițî și fără vlagă. Se formează apoi un cortegiu și cu toții pornesc spre piața Unirii, în sunetele bandei de lăutari. In piața Unirii se formează iarăși o tribună, și de aci vorbește studentul Hrim care cere ieșenilor a se solidariza cu mișcarea studențimii pentru ca dreptate săle facă și să nu se lase nerăzbunată, insulta adusă.. D. Ifrim zice că pricina pentru care guvernul austriac a luat această măsură este că a văzut redeșteptîndu-se conștiința națională a românilor din Bucovina, redeșteptare care este o consecință a curentului inaugurat de d. profesor Iorga în România. Dar se înșala, guvernul austriac crezînd că ne-ar putea face să renunțăm la Bucovina. Noi nu putem renunța la ea și vom lupta pînă la moarte, cu arma în mină, ca această frumoasă grădină care e Bucovina să fie iarăși a noastră. Se face un nou cortegiu și cu toții pornesc spre statua lui Ștefan cel Mare unde se depune o eloroană și unde vorbesc în acelaș sens în care au arătat d-nii Coiofü, zânos, Iec.n. Iorga, și A. G. Cuza care, după ce își unește glasul său de protestare cu cel al țării întregi, spre a cere satisfacție pentru insulta adusă neamului român prin expulzarea d-lui profesor Torga, roagă ca lumea să se împrăștie în liniște și să răspundă în număr mare ori de cîte ori va fi chemată. După aceea mulțimea s’a risipit. Dan Regulamentarea conducatorilor de automobile In ultima ședință a consiliului comunal, s’a ales o comisiune compusă din d-ni. Botez, dr. Costinescu și C.esărescu, care să re Siramenteze noua meserie a conducătorilor de automobile. Această comisiune s’a întrunit Sîmbătă dimineața în localul primăriei, și au decis următoarele: 1. Conducători de automobile cari nu au nici o diplomă și nici brevete de meseriaș vor fi considerați ca servitori. 2. Conducătorii cari au diploma școalei de meserii sau brevete de la corporații ca meseriaș, să fie considerați ca mecanici. Raportul comisiuneî va fi înainta" d-luî" .primar, al Capitalei zilele acestea. Un bey albanez,—Orașul Scopia (Uskueli), centrul de acțiune al albanezilor în contra noului regim din Turcia, .""....................... maammmmmmmmmmmmmmBSSSa^p^Srn 'j NUVELELE ..DIMINEȚEI* ' '. [] Portret neisprăvit de IOAN AQAR — Grele timpuri cucoane nu-î chip de făcut un pas înainte, s’a mîntuit cu zilele bune — chei, ce era mai de demult!... După ce trăgea praful de tabac, boerul își frîngea vorba într’un strănut: — Hapsiu.... Și-apoi întorcîndu-se învins : — Dar ce vă pasă dumneavoastră, celor cu slujbe de anii răi!... Scurs și smead, ochii mărunți și mobili, la trup uscat, dar înodat bine. Numai spatele adus, îl dădea de gol vîrsta. In sprintenia lui, părea croit anume mai din ușor, ca să nu-î scape nimic din mișcarea slobodă. — Anii trec și eu slăbesc tot mai mult,—unde-n chip să le cuprind pe toate, înainte vreme se cîștiga altfel paraua, nu ca în timpul de azi!... Strănutul îî tac iar vorba, ferindu-1 din fața mamelei. — Dar ce știți, voî tineretul cu leafă, de cîte îndurăm noî cei de pe-afară. Ochii bătrinului scăpărau și mai scînteetori, înviorați la ghidul amăgitor al traiului celor plătiți. De prin creții smoliți ai feței lui spînatice, fumega în boare de lumină misterul unor dorinți tainice. Plecîndu-șî cînd o nară cînd alta în spre tabacul dintre degete, dădea la urmă trist din cap. — Să am și eu funcție, altă făină s’ar măcina la moara mea !... Unul îi întoarce vorba: — Dumneata zici asta, om plin de avere, cu bani și cu moșie cît lumea? Un moment ü fulgeră prin mărgeluțele aprinse ale ochilor, o tresărire de bucurie, îndreptindu-și spatele ca trezit din visuri mincinoase. Nu mult însă și cade înfrînt în aceeași tînguire silită, cu care s’a amăgit de cînd îl țin oamenii minte. — Gura lumei multe zice, vai de capul meu cum îmi tîrăsc ruina asta de viață, la încurc și eu zilele de azi pe mîine... Ascultătorii dau din cap neîncrezători. Ești șiret, guzgan bătrîn rozi în burduful cu brînză neturburat de nimeni și-țî mai curg ochii și după sărmăturile de pe jos. Revenind în fire, bătrînul se posomori, tremurînd de privirea tuturor, stingherit de încurcătura în care-1 adusese Stîngîndu și pripit tabacherea, se furișă rușinat dintre cei adunați, îngînînd în strănutări sfișiate : — înainte vreme, da, era altfel, dar azi !... Și boerul se depărtă amărît, plecîndu-șî spatele aduse la fiecare pas făcut în silă. Cei din urmă zid răutăcios. Intîmplarea aceasta se repeta adesea. Ca să nu împartă cu nimeni bucuria, el nici nu s’a însurat. * — Cu ce mi-aș mai ține nevasta ? De la dînsul nu se mai înfruptă nimeni. Se plînge veșnic de timpuri grele, cu toate că la el se fac bucatele, chiar cind toate împrejurimile se topesc de lipsă. Bătrînii l’au apucat tînguindu-se. Noi nu mai știm cînd au fost timpurile acelea pomenite, căci întotdeauna te-ai văitat. — Ehei, de mult... Nu se trecea de loc. Pe cei de vîrsta lui i-a îngropat pe toți. împrejur nu vede decît ruină și sdruncin zadarnic, numai în trecut, departe, zărește lumină și priveliști frumoase, ca și cum timpurile bune au rămas înmormîntate acolo... — înainte vreme, se trăia altfel... Se sprijină în trecut ferind umbră zilelor cari vin, de pare că înlătură cu dînsele și moartea... La niște alegeri vine prefectul la boerul nostru și-i cere votul cu binele. — Trăind și nemurind, ți-oi face și eu vr’un batir... — Sunt om sărac, politică îmi trebue mie ? — Da asta nu-î politică, cucoane, ia un voi acolo... — Dacă zici, bine, ți-i dațî Prefectul ca să-l oblige mai mult, îi strînge mîfnîle d»i căldură și-i zice rugători: — Dar să nu mă treci de vederea cînd vii la oraș,a-i bată-te pe la mine cind nevoe, c’are să fie bine... Rămas singur, batrinul avar» și-a înviorat semințele ochilor de scînteere, tresărind deja un gînd ascuns : — Adecă eu de ce n’aș lua o slujbă ? Toamna arendează moșia la niște străini, vinde vitele și-o ia în spre oraș, la domnul prefect. — Ce-i omule, ce vraî ? — Vremuri grele... O face la deal, cîrmește la vale, că doar ar aduce vorba mai bine, dar prefectul nu se dumerește. — Am pierdut moșia, sunt lipit pămîntului de sărac. — Ș’acum dorești ? — Mi-am adus aminte de făgăduială, să-mi faci un hazir ia acolo o slujb ușoară... Prefectul rămîne cu brațele încrucișate de uimire. — Cum pentru d-ta ? — Dă, om bătrîn, chei, dacît ar fi timpurile demult!... Moșneguțul se încurcase îns' apucături, ca un hoț prins cuprada la el. — Pentru slujbă trebue o pregătire, ceva învățătur, ce să găsesc eu pentru d-ta? — Cei crede... orice, — Ș’apoi, drept să țî spui^j în tot județul, n’am liber deci ® un loc de medic de plasă. — Bine nu“cer mai mulți eu îl primesc și pe acela... Se zice că nu s’a zis niciodată mai cu haz în orășelul acela, ca în zilele cînd s’ai răspîndit vestea aceasta, dar către cei cari o auzise delai prefect ÎDAji ADABt Degradarea unui sergent... ROMAN, 30 Main.—In ziua nr. 27 cor. a avut loc la regim; 8'Ar«* tilerie degradarea sergentului Manolaclîe Urigoraș din *Lauza ci acesta, printr’o scrisoare adresată d-lui ^eheval ’ Pavlov, a insultat» pe maî ’multi superiori. Au a« sistat Veg. 8 și 4 artilerie, precum și un" batalion "din reg. 14 infanterie. D.anator Raileanu a" dat citire sentinței, după, care, în subletele goarnelor, s’a procedat la» ruperea galoanelor sus zisului sergent—Fernando.; _ ------ Șezătoarea societățel— literare Erî la orele 4 după amiază a vut loc la „Bursa Mincea” a șaptea șezătoare a societăței literare „Lira” sub președinția d-lui Costel Comănescu care arată în cîteva cuvintel mersul societăței și mulțumeșta membrilor care i-au încredințat chiar nou conducerea acestei societăți. Apoi d. Reinstein execută la mandolină „Intermezzo din Cavaleria Rusticană” și alte, arii naționale. 1 . Liliac-Buzan recitează mai multe poezii patriotice și anecdote populară. Șezătoarea s’a terminat la oră 9 seara,— C, ■¹ Congresisl studentiior mai pretuMiil Aseară, comitetul Organisator, compus din președințîi tuturor s societăților studențești autreiizate dar Senatul universitar,—al congresului studenților români de premiul'denly ce se va ține la Iașî la 16 August) viitor, Sntrunindu-se au votat Programul acestui congres, progreB, care după consfătuirea *cu «omite* tul studențesc din Iași, va lua forma definitivă și va fi dat puriUfire». tățeî. Programul în liniamente grm.Qfî* le se compune din : 1) Gastertetfu asupra idealului ce trebue să legiz pe studenții romînî de pretutînireaî asupra stăreî și activitățeî . stud ®* țeștî precum și asupra situației áll* rurale-economice și sociale a regsî* nilor de pretutindeni, cu mijloace ® de îndreptare. 2) Discuții și coașu* nicărî. 3) Rapoarte asupra : a) îc* temeerei unei societăți generale studențești; b) o revistă generală Studențească c) căminuri studențești în București și Iași; d) sprijinirea întreprinderilor culturale econom stice naționale etc. Sa ales apoi o delegație compusă din d-nii loan Gh. Savin, D. Vringhel, Gh. Lazar, N. Dicascu șii H. Ionescu, care să meargă la în§® pentru a fixa în mod definitiv programul. După ce sau hatorit și modalitațile de participare la congres, Se mai hotărăște invitarea la congres, a studenților romîni din Serbia și Bulgaria. Se hotărăște ...publicarea unei desmințirî în gazete asupra ca„lomniilor aduse ,Uniune! studenți*lor romînî” de un organ prelung studențesc „Lumina". , Se dă delegație d-lui D. A. Anghel spre a merge la Sofia ,să aranjeze vizita studenților romîni acolo ș punerea unei confederațiunî balcanice. ... £ Ședința sa sfîrsit la •oral? if șuk ra. Ij