Dimineaţa, iulie 1911 (Anul 8, nr. 2630-2660)
1911-07-22 / nr. 2651
Vii....."Ac,I Anul VII.—Noi* 2651 PUBLICITATEA: CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Str. Karageorgevici, 1B.—Telefon 3/4 Birourile ziarului: = Str. Sărindar No. 11 București Vineri 22 iulie 1911 DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: Onu Viso.- I 6 mai Lei ii.— 3 Inni ... Leii.-Pentru străinătate prețul este îndoit ra telefon . pffOireed*. ți Administrația No. 14/10 Redăcțin.ă: cu Capitala „ 1410 " ^IL Provincia „ 14/99 LW" ’"U Străinătatea „ 12/40 WAPA WWWWWIltt «als=== WAt'AKiíi IUN EIE UA KJbi DIMINEAȚA CU CELE DIN URMA ȘTIRI DIN TOATA/ LUMEA m = m «la Descentralizarea administrației Cîteva puncte din proecml de reformă al guvernului -------------**------------- In așteptarea luptei de la toamnă, care,ură îndoială, va fi cea mai violentă și cea mai interesantă din care a cunoscut în ultimii ani viața noastră politică, guvernul pregătește proecte de reforme cu cari are intențiunea să se prezinte parlamentului. Dacă se va veni cu toate proectele anunțate sau dacă se va renunța la unele din ele, aceasta e o chestiune care depinde de o întreagă serie de împrejurări politice, asupra cărora nu, e .nici locul și nici timpul sa insistăm. Tot ce am putea adăuga,e, că împrejurările acelea ar putea privi numai partidul conservator, in organizarea căruia membrii fruntași ai acestui partid sunt cei dinții cari urmăresc o anume prefacere. Se mai poate iarăși, tot în legătură cu anume evenimente politice, ca unele dintre reformele guvernului,să sufere esențiale modificări în chiar concepția lor de azi și înainte de a fi supuse dezbaterilor parlamentare. De altfel, chiar de pe acum reforma capitală pe care guvernul Carp o punea mereu înainte ca imediat și imperios necesară, este pe cale de a primi o modificare radicală și în așa sens, incit ar putea fi privită ca o indicațiune asupra naturii evenimentelor politice dorite și urmărite pentru la toamnă. " * E vorba de reforma administrativă, idealul de guvern al d-lui Carp, reformă pe care șeful actualului minister a anunțat încă de mult că înțelege să o prezinte cu orice preț și care ar însemna rațiunea guvernării sale. Alegerile generale nu au prea dovedit, ce e dreptul, aceste sentimente ale primului ministru și nici intenția, pe care azi ține s-o traducă in fapt, de a reforma și moraliza administrația țarei. Cu toate acestea azi se lucrează la întocmirea proectului de reformă administrativă, intimii ministrului de interne refirmă chiar că d. Marghiloman a și alcătuit, după indicațiunile d-lui Carp, o bună parte din proect, așa că la întoarcerea în țară a președintelui consiliului să-î poată prezintă proectul pe de-a întregul întocmit. Și cum unele ziare au dat cîteva amănunte vagi asupra reformei acesteia, socotim că vom putea preciza și complecta, — după amănunte pe cari le-am obținut prin indiscreția unul marcant guvernamental, >— aceea ce s’a publicat pînă acum. Un punct important, care se cuvine să fie bine relevat, e că S’A REnuNȚAT LA „GUBERNII” sau, mai precis, s’a renunțat la o bună parte din alcătuirea ce le-o dăduse d. Carp în proectul de la clubul conservator, care acum cîțiva ani a provocat cunoscutul incident cu d. Take Ionescu. Reforma guvernului va porni de la principiul unei largi descentralizări administrative, care va înlesni, spun guvernamentalii, realizarea unei mai bune administrațiuni. Pe de altă parte, se va introduce inamovibilitatea prefecților, la a căror numire de Carp ar fi hotărît, pînă acum cel puțin, să ceară avizul celor două partide din opoziție, pentru a se încredința astfel administrațiunea județelor la prefecți, cari să reprezinte toate partidele politice. Tot prin acest proect, se va interzice prefecților, — așa nu se afirmă,— orice amestec în alegeri și luptele politice, amestec care ar atrage după sine, pe cale de judecată administrativă, excluderea din administrație. TF # Cum, însă,—ne spunea marcantul personagiu guvernamental, de la care ținem lămuririle acestea,— inamovibilitatea prefecților și interzicerea amestecului lor în luptele politice nu înseamnă și descentralizare administrativă, se va înființa, în cinci puncte principale ale țarei este o autoritate superioară. Această autoritate, căreia în nici un caz nu i se va spune nici gubernie și nici dregătorie, va centraliza lucrările principale a cîtorva județe, pe cari va avea cădere să le rezolve, fără avizul prealabil al ministerului de interne. Așa, administrațiunea drumurilor și încasările de anume categorie, vor rămîne in competința exclusivă a fostei autorități, care singură va fi în legătură cu organele de la centru. Bineînțeles că nu la aceasta se vor reduce, ni s’a afirmat, atribuțiunile acestor administrațiuni generale pe grupuri de județe. Competința lor guvernul urmărește s’o lărgească pe așa baze, nucit descentralizarea administrativă să se realizeze în chip efectiv. Cam acestea ar fi punctele de căpetenie ale reformei în pregătire asupra căreia d Carp va avea ultimul cuvînt. Dacă, însă, guvernul conservator ,o va realiza în adevăr, e o chestiune care, după cum am mai spus, depinde de natura evenimentelor politice cari se vor manifesta la toamnă. Aceste evenimente pot fi hotărîtoare, dacă nu pentru soarta reformei în întregime, dar cel puțin pentru economia reformei administrative. ALEX. MAVRODI Greva din Iași — Lucrătorii croitori s’au pus în grevă — IAȘI, 20 iulie. — Lucrătorii ele haine gata bărbătești in număr de 70, sau pus azi în grevă cerînd să li se scadă orele de muncă dela 15 la 12 pe zi. Comitetul corporației confecțiunilor, fiind sesizat de această chestiune a hotărît ca cu începere de azi și timp de 15 zile orele de lucru să fie de la 6 dimineața pînă la 7 seara cu întrerupere da un ceas la masă și cîte 15 minute la orele 9 dimineața și la 5 seara. După trecerea acestor 15 de orele de lucru vor fia 7 dimineața pînă la 7 seara. Greva continuă. ^rindriei unui fioros criminal din Bulgaria CONSTANȚA, 20 iulie. Acum câtva timp în urma urmăririlor făcute de autoritățile bulgare, brigada de siguranță din localitate a arestat pe un turc care l'a dat cu numele Mustafa Amet, asupra căruia cădea bănuiala că, ar fi autorul unei crime comisă în comuna Ciobanu.Nazar (Bulgaria) asupra lui Iusmen Kerindi. Deși semnalmentele , relatate de autoritățile bulgare, se potriveau de minune cu cel arestat, însă numele era altfel, în acest scop brigada de siguranță l-a fotografiat. și a trimis o fotografie autorităților bulgare. Trecînd un timp îndelungat și nepriminînduse nici un răspuns, numitul a fost pus în libertate crezîndu'se că, nu este el cel urmărit. Alaltă era polița bulgară a telegrafiat brigăzei de siguranță că, fotografia trimisă fiind arătată soției victimei, aceasta a recunoscut pe asasinul soțului ei și in cosecință cerea extrădarea numitului. D. Constantin Duca, șeful brigăzei de siguranță, însoțit de d. comisar Iancu Mihăilescu, a început imediat cercetările și au putut prinde pe criminal la comuna Tașiduluk și, fiind adus în localitate a declarat că se numește Halii ReSebol, adevăratul nume al criminalului. • Numitul a fost înaintat parchetului care va depus în arestul preventiv, pînă la terminarea actelor, cind va fi extrădat. —Sylv. -—----* *----------mimetig Mumituri' 'fc Criminalii. Halii Ragebel zis Mustafa Amet inaugurarea monumentului din Cislau (Buzu) In ziua de 24 Iulie, cor ora e și jum. p. m. se va face cu o deosebită solemnitate,inaugurarea monumentului ridicat în comuna Cislau, județul Bu/ăiu, în memoria vitejilor căzuți in războiul independenței din 1877—1878. Comitetul de inițiativă invită la această solemnitate toat persoanele care au contribuit la mărirea fontului necesar realizărei acestei opere, precum și p’i Toțî1 ■aceia doritori de a lua parte. .Aceasta va ține lor oricărei al.' .te iavitatiu’ji spéciivé. Gravele abuzuri din Urechești Un sat întreg jefuit de perceptorul fiscal R.SARAT, 19 iulie 1911. — In Urechești,se petrec lucruri de o gravitate care merită toată atențiunea autorităților E vorba de perceptorul fiscal Aristache N Ionescu, care spoliază populațiunea intr’un chip neomenos, luindu-le bani drept taxe, cari în realitate nu există, fapte cari au adus pe locuitori într'o agitație îngrijitoare. l’erceptorului Ionescu i se pune; In sarcină diferite fapte. Astfel darcă țuica atinge 35 grade cenlisima jle, îi spune săteanului s’aă vinzătorului că pentru 30 grade trebue să plătească 1 leu și 5 bani și că țuica lui e mai tare cu 5 grade și i-o taxează cu 5 bani gradul, aducîndu-1 astfel la aproape 2 lei. Dacă vânzătorul cade la învoială cu el, îi dă jumătate din suprataxă la 30 grade în sus și ‘1 taxează numai cu 1 lofi și 5 bani. In caz contrar îî ține 3-4 zile încurcați pînă convin cu el și-î dau cu corp. Cea mai mare parte din locuitori avînd vii cu o tașniță, embaticurî și arendă de la diferite proprietari, ca și zestre de la părinți, — vii cari sint impuse la taxa pe hectar —cind voesc să contracteze cîte o vînzare de vin sau țuică, Ionescu le spune că «’au drept să vînză*, și — după cantitatea ce voesc să vîndă îî încasează cu sume variind între 20— 50—100 lei, și apoil îl lasă liberi să vîndă . Negustorii de vinuri și țuică streini, sînt ținuți zile întregi pînă li se dau bilete de liberă circulație, după ce’î încasează cu sume mari din care cauză cumpărătorii se retrag din zi în zi tot mai mult. Gardiștilor comunali le dă el bani, luîndu-le cîte 10 lei dobîndă și spunîndu-le că nu’s bani în casă. De la încasările ce face în Martie și Aprilie la tîrgul săptămînial, cu cîte 50 bani de căruță cu marfă, dă comunei jumătate și ’și însușete și el jumătate. Sînt și alte multe abuzuri, pe cari Ie vemi publica treptat cu descoperirile justiției. Acest necinstit funcționar care a mai suferit diferite condamnațiunî, cerem cu insistență să fie suspendat pînă la terminarea cercetărilor. ------------------ Chestia marocană (TRATATIVELE FRANCO-GERMANE Thris, 20 iulie.In baza informațiuniilor sosite pînă acum din Berlin se prevede că tratativele cu Germania vor dura multă vreme, pentru că Germania nu va retrage ni cit treptat din cererile puse. Se așteaptă însă un rezultat pozitiv pentru că este :. interesul Germaniei ca această chestiune să nu devie obiectul un.. discuțiuni internaționale. Din aceste motive se recomandă publicului din Paris liniște și răbdare. Multe ziare au încetat azi atacurile contra Germaniei și adoptă un ton moderat. Paris, 20 iulie.— Corespondentul din Petersburg al ziarului ,,Echo de Paris“ află din cercuri bine rar.*Ziite că Rusia amină semnarea acordului de la Potsdam pînă cind ■tratativele franco-germane vor ajunge la un reziltat mulțumitor. VORBE DE CLACA înc’asa! Sau supărat cucoanele foc și pară de cind am cutezat a cere ghilotina pentru asasini. Ce morală, ce scrisori, ce ibrișinurî pe la urechi, sfinte Macarie ! Din reacționar, ciocoiü, strigoiu și hidră, nu mă scoate nici una, pare că ea ași fi avut intenția să cer slujba lui Deibler călăul ! (Ptiü ! Ucigă-i toaca de gînd!) De ce-am devenit un partizan al pedepsei cu moartea ? Zac’așa de un pamplezir! Prea s’au întins făcătorii de rele la bunurile altora și trebuesc nițel îngroziți. Nu mă credeți ? Socotiți poate că de fricos ce sînt am cerut o pedeapsă atît de reacționară? Vă înșelați frumoasele mele cititoare. Fricos nu sînt, ba chiar am puțin curaj în diferite ocazii. Dovadă că de soacră-mea nu fug decît cind o văd fi. supărată, (altfel îî dau curajos bună ziua de pe trotuarul opus). D-voastră însă indignate cum sîntețî doriți cu orice preț: să-mi retrag cererea ce făcut pentru întronarea pedepsei capitale ? Asta n’am s’o fac niciodată. In ciuda celor cari habar n’au de cererile drepte ale oamenilor. Păi eți nu v’am rugat să veniți la teatru fără pălării mari? Fost-am ascultat ? Nu ! Deci am devenit cel mai hapsin reacționar și cer următoarele: 1) Cer ca pe viitor damele tinere să nu mai aibă voe a circula pe strade de cit însoțite de o rudă hâtrină. 2) Cer ca pe viitor nici o damă să nu aibă voe a purta mai mult de trei pălării pe sezon. 3) Cer ca rochiile străvezii să fie oprite de a mai apare în public(!) și că ori care ferice sună și beta sa fie obligată a purta o mantilă la oargă cind ose la plimbare. Iac'așa! In ciuda d-voastră elî vedea că justele mele cereri vor fi aprobate de onor, parlament!... Hei, hei, iai degeaba e acum la putere partida conservator-ciocoiasca Stan Bolovan. Tuberculosul de pe maidan Cum zăcea nenorocitul Petre Ioniță, pe maidanul din str. Georescu îl (Noul amănunte in pag. Il-a) sini. eBimaai societ. comunală de tramwaye chiama i., judecată ministerul de Interne și primăria Capitalei Delegațiunea consiliului de administrație al societății comunale de tramwaye a decis ca societatea să intenteze contra ministerului de interne și a primăriei Capitalei, două acțiuni în justiție: prima în contra acestor două autorități, pentru că pe cale administrativă se amestecă în afacerile unei societăți particulare și mai ales pentru că a împiedicat continuarea lucrărilor, iar a doua în contra primăriei ca asociată trăgînd-o pe aceasta la răspundere civilă, fiindcă pe de-o parte a cerut să i se rezerve subscrierea jumătății din noua emisiune de 3 milioane, iar pe de alta nu a făcut vărsămintele la cari s'a obligat. Eri după amiază d. director al societăței, A. Bălcescu, împreună cu d. avocat C. Danielopol, unul din directorii Băncii Naționale, s’au prezintat primului președinte al tribunalului Ilfov, căruia i-au prezintat cele două acțiuni, al căror cuprins textual este cel următor. Proces contra Ministerului de interne Prima petițiune: Domnule președinte. ■Societatea comunală a tramvaielor București a suferit continuu, atingeri in funcționarea sa, din partea ministerului de interne. Fără nici un motiv, în mai multe rînduri, ■ministerul de interne a dat ordin de suspendarea lucrărilor, întreprinse de societate în stradele Capitalei, deși aceste lucrări erau aprobate de primăria Capitalei. Acum în urmă, ministerul de interne prin adresa No. 42.811 și 2524 din DA, către primăria Capitalei, comunicată societățeî în copie prin adresa primăriei No. 42,811 și 2478 din 911, ordonă încetarea absolută a oricărei lucrări, măsură pe care ministerul de interne a și executat-o, după cum se constată din proceseleverbale încheiate în ziua de 16 iulie 1911. Pe de altă parte ministerul de interne, prin diferite adrese către primărie și a erezia în drept, să se amestece pe cale de autoritate administrativă în afacerile unei mietăți private. Mai mult, din toate publicațiunile făcute de ministerul, de interne și din diferitele sale adrese către primăria Capitalei, cu privire la societatea comunală de tramwaie, rezultînd atacuri violente și nedrepte la adresa, societății noastre, drenatură a-i compromite interesele : In vedere că toate actele vorbite aci sînt ilegale. In vedere că după art. 838 cod civil, orî-ce fapt ilicit se traduce în daune interese in favoarea celui păgubit. In vedere că după art. 106 ljj al. 3 cod civil stăpînii și corni-, lenții sînt răspunzători de prespușii lor, in funcțiunile ce li s’au încredințat. Pe aceste considerațiuni, subsemnații, în numele societății comanale a tramvaielor București, cerem chemarea in judecată a statului și anume a ministerului da interne pentru a se vedea condamnaț:i) A face sa înceteze ori ce măsură ea împiedică lucrările $i: funcționarea societății pe străzile Capitalei, plătind " unlitlu de daune cominatorilor:" a de 50.0«« Iei pe fiscăre zi ti* împiedicare, cu începerea de la intentarea acțiunii. Aceasta cu execuția provizorie. 2) La despăgubirile civile al căror quantum îl vom stabii prin expertizele și cercetările ce vom cere de la onor., tribunal. 3) La cheltueli de judecată, Ministerul se va cita în str. Academiei prin reprezentantul său legal, iar societatea la sediul ei bulev. Domniței. Primiți, d-le președinte, etc. voI.CÜ, președintele consilului de ad-ție. E. GHICAj,vice-președinte, G. RADESCU, director. Acțiune contra Primăriei A doua petițiune: Domnule președinte, Cu ocaziumea emisiunea a doua a acțiunilor societății comunale a tramvaielor București, care sporește capitalul social de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei, comuna București a cerut și i s-a admis ca să subscrie pentru jumătate din acest capital, deși acoperirea emisiunii se făcuse de societari existenți. Venind epoca fixată de consiliul de administrație al societății pentru efectuarea vârsămintelor, comuna cu toate publicațiunile făcute prin presă, cu toate că a fost deosebit invitată, a refuzat a face aceste vărsăminte pentru care și-a luat obligațiune specială. Faptul comunei de a lua pe de-o parte acțiuni de la subscriitori, iar pe de altă parte de a refuza plata acțiunilor subscrise, dovedește reaua sa credință. In fața acestor împrejurări subsemnații, în numele societății comunale a tramvaielor București și în baza art. 84 cod comercial, combinat cu art. 1504 cod civil, chemăm în judecată primăria com. București prin reprezentantul sau legal, în calitate de asociată, pentru a se vedea condamnată: 1) La suma de lei 1.500.000 din cari, suma de 225.000 lei primul vărsămînt cu dobînda de la 28 Mai 1911 pină la achitare. Suma de 225.000 lei, al doilea vărsămînt cu dobînda de la 10 iulie 1911 pînă la achitare. Iar restul de 1.05>."V lei la epocile ce consiliul de administrație va fixa pentru vărsămintele viitoare, cu dobînda de la epocii la cari vor trebui plătite aceste sume. 2". ăa daune interese pe cari societatea își propune a le fixa la înfățișarea procesului. 3) La cheltueli de judecată. Comuna se va cita la primărie, în strada I. C. Brătianu, prin reprezentantul sau legal și societatea, la sediul sau în bulev. Domniței. Alăturăm în copie actele de cari ne servim. (Adresele primăriei prin care cere să i se rezerve jumătate din emisiune. N. 11.) Petiția aceasta poartă aceleași semnături ca și precedenta. Procesul provocat de această a doua acțiune se va judeca de secția comercială. Termenul de judecată a și fost sorocit pentru ziua de 26 Septembrie. * lî. Din Slobozia împuns de un bou. — Locuitorul Gheorghe Toma, muncitor pe moșia d-lui G. Gr. Cantacuzino, Miloșești, a fost spintecat de un bou furios. Cu intestinele scoase afară, în stare aproape muribundă a fost internat în spitalul local. Starea victimei e disperată., înțelegerea dintre Poartă și Jalison Constantinopol, 20 Iunie. Pe baza hotărîrilor anterioare ale pozți cu privire la o înțelegere cu marisorii s'a ajuns la un acord relativ asupra mai multor puncte discutate. Ministrul Turciei la Cetinge se va duce la Podgorița spre a termina ultimile negocieri cu malisoni. * Constantinopol, 20 Iulie. — In loc bine informat se anunța că Puterile triplei înțelegeri cărora li s’a aliat și Italia ar fi comunicat Portei că socotesc chestia malisonilor ca o chestiune internă a Turciei în care nu se vor amesteca. Ambasadorii acestor puteri au răspuns invitației ambasadorului Austro-Ungariei in vederea unei intervenții. Consiliul de miniștri a hotărît dri a comunica ambasadorului Rusiei că Poarta nici nu se gîndește la un razboiu cu Muntenegrul. Ambasadorul rus crede a putea garanta că Muntenegrul va păstra o atitudine liniștită. ^ Constantinopol, 20 iulie. — Consulul turc din Cetinje a voit să împartă bani de drum printre malișori, dar jandarmii au interzis malișorilor intrarea la consulat. Aceasta constitue o nouă dovadă că Muntenegrul se silește să împiedice reîntoarcerea mâțișorilor. Din Constantinopol vor pleca azi spre Schernekio două batalioane prevăzute cu munțțimni de războiu. Deoarece alte știri telegrafice confirmă o înțelegere definitivă a Portei cu malișorii, se pare că Turcia vrea să se asigure contra unor eventuale intrigi din partea Muntenegrului. ——------- Omul din Larga (Bacău) Bacău 19 Iulie.— Șeful secției de jandarmi Doftana a raportat că or. Ion Victolomei a Vădanei din satul Larga a fost omorît cu lovituri de cuțit de către Neculai Ste^, soldat în Regimentul 12 Artilerie Bacău, ajutat și de un frate al acestuia, minor, numit Ion David. La an mai rănit grav pe Gheorghe Vartolomeî a Vădanii șî pe Dumitru Musuruc tot din acel sat. Mobilul crimei pare a fi răzbunare. Răniți! au fost internați în spitalul din Tg. Ocna, iar criminali! arestați.! D-l Procăror împreună cu un reprezentant al garnizoanei locale s’au transportat la locul crimei pentru anchetare. L. mmmm. ■ , Sinuciderea din Galați La Galați s’a sinucis zilele acesea tînărul Gheorghe V. Gavrilescu comerciant din Adjud. El plecase după afaceri—așa cel puțin anunțase—și profitnd de un moment cînd nu era observat de nimeni s’a aruncat în Dunăre. Cauza acestui act de disperare este o " echo ceartă familiară. Era în virată de 20 ani. ——»roțt—— GHEORGHE V. GAVRILESCU Pentru o pălărie - PROCESUL SPIRESCU-RANG DIN BACAU — BACAU, 18 Iulie. — Intre d-nii Teodor Spinescu, subinspector silvic la regiunea Bacau și loan I. Rang, magistratul stagiar al parchetului, s’a ivit un incident la circ, Duminică 10 iune. Incidentul s’a petrecut în împrejurările următoare: d-na Spirescu fiind jenată și de pălăria d-nei Rang careî masca vederea și îngărea fața și de d. Rang, care din timp în timp se lăsa pe spătarul scaunului său și făcea pe d-na Spirescu să se tot ferească a fost nevoită să se plîngă soțuluiău! Atunci un schimb de cuvinte a urmat între d-nii Spirescu și Rang. A doua zi, d-na și d. Rang au adresat parchetului o reclamațiune contra d-lui și d-nei Spirescu pentru insulte, cerînd despăgubiri civile câte o mie de lei de fiecare. Anchetă și rechizitorul de dare în judecată, conf. art. 300 și 396 al. Ti c. ix au fost făcute în aceeași zi (de 11 iulie) și înaintate judecătoriei ocol. I Bacau. La 16 iulie d. 1. Munteanu, magistrat stagiar la judecătoria ocol. IT BaCHŰ, care are delegație pe timpul concediului lu iu titular - C lianescu, a judecat procesul și fără a se admite martori în apărare d-mu și d-lui Spirescu, aceștia au fost condamnați să ctie cinci sute de lei amendă și In.,cinci sute. de tei despăgubiri civile către d-na Ș' d. Rail'' !,V. . V. L AVIAȚIA LA NOI Zborurile de eri --------------------------trei zboruri superbe.— Din accident.Un aeroplan nou Vîntul de eri, prevestea o suspendare complectă a zborurilor de la Cotroceni cari sînt în fiecare zi mai interesante prin progresele imense pe cari le fac tinerii noștri arbitorî. Pe înserate însă, vîntul s’a liniștit și cîmpul Cotrocenilor a fost teatrul unor zboruri admirabile Primul zgomot care a înviorat mulțimea numeroasă venită să privească zborurile aviatorilor romîni, a fost acela al unui aparat nou, necunoscut. In partea sudică a cîmpului se află hangarul acestui nou monoplan romînesc inventat și construit de un tînăr modest d. Ionescu. D-sa, ascuns par’că de curiozitatea țpulțimei și de interesul pe care ar fi putut să-l stîrnească aparatul sau înainte de experimentare s’a ținut departe de lume și și-a desăvirșit opera care, după părerea d-lui Vlaicu este o lucrare prețioasă menită să reușească. D. Ionescu și-a scos cri aparatul din hangar și a încercat motorul pe care l-a pus la punct. E probabil că-l vom vedea zburînd azi mîine. Pe la ora 7.15 d. locot. Capșa se urcă în aerovion și amorsează motorul. D-sa se urcă repede, cîștigă mereu din înălțime și depărtîndu-se de punctul de plecare cu o viteză de vre-o 70 km, dispare la orizont. Se întoarce apoi după un viraj minunat și aterisează lin, în apropiere de punctul de plecare. D-l Vlaicu pune și d-sa motorul în mișcare și cu o viteză enormă își ia zborul. Mai multi motocicliști în viteza cea mai mare a mașinilor lor vor să-l urmeze dar părăsesc cursa. Vlaicu se duce înspre forturi cu o viteză de vre-o 80 de km. la o înălțime mare și după ce, virează deasupra forturilor se întoarce aterizînd în liniște. Mulțimea l-a primit la descindere în urale. Aparatul sau No. II e mult mai elegant decît cel de anul trecut și prezintă numeroase superiorități față de cel vechi. _^_. * Imediat după aterizarea d-lui Vlaicu, pornește d.locot. Istrati care se urcă sigur, virează la oriennt și întoarce în mijlocul cîmpului într-un unghi mare; roțile se izbesc de pămînt și se înalță la vre-un metru. Din această cauză aparatul se înclină pe aripa stingă care se rupe complect. Clocot. Capșa se alege cu o lovitură ușoară la frunte. Aparatul a fost ridicat repede de către soldați și dus în hangar și mîine i se vor face reparațiile. D. Vlaicu dîndu-și seama că accidentul e fără importanță se urcă numai decit în aparat și se ridică cu intenția să se îndrepte în spre Chitila. Viteza e enormă — vre-o 90 km. — și vremea liniștită — îi favoriza intenția, dar se lăsase întunerecul și întoarcerea i-ar fi fost grea; de aceea după un viragiu elegant se întoarce la hangar mulțumit de încercarea pe care a îndurat-o motorul. * Atragem cu acest prilej atenția d-lui prefect al poliției Capitalei asupra faptului că se adună zilnic pe cîmpul Cotrocenilor un public foarte numeros, care neținînd seanya de nici o ordine periclitează lansarea și aterisarea aparatelor și poate provoca accidente foarte grave. Este neapărat necesar, un serviciu de ordine foarte serios pe cîmpul de aviațiune. — D. A apărut: ^=|j==f|== Revista Model” Măsuri pentru prevenirea holerei în Capitală Reînființarea serviciului medical permanent la primărie.—Inspectarea debitelor alimentare Stropitul și curățitul stradelor /-—------------------------- D. dr. Mendonici, prim ajutor de primar, împreună cu d. dr. Orleanu, medicul șef al Capitalei, ai hotărît într’o consfătuire care a avut loc ori dimineață, să se ie măsurile necesare pentru prevenirea Capitalei de pericolul holerei. î In primul rînd s’a hotărît reînființarea serviciului medical de gardă în localul primăriei, care va funcționa în modul următor: Un medic comunal și doi agenți sanitari vor sta în permanență la serviciu. Când se va anunța prin telefon ivirea unui caz de boală care prezintă simptome suspecte, atunci va pleca imediat, la adresa indicată, cu un automobil care va sta în permanență la primărie, medicul de serviciu și un agent sanitar. La acest serviciu medical se poate anunța orice caz de boală și din orice punct al Capitalei. Serviciul medical permanent a început să funcționeze cu începere de ori. •r f . in al doilea rînd s’a hotărît să se continue cu inspectarea debitelor alimentare din Capitală, iar inspecția să fie cit se poate de severă. «In intervalul dela 17 Iunie pînă la 8 Iulie s’au făcut sub supravegherea d-lui dr. M«en,donich și a d-lui dr. Orleanu, medicul șef al Capitalei. y?168 de inspecțiunî pe 11, debitele alimentare, ateliere, fabrici și case particulare. Cu această ocaziune s’au dat 988 de somațiuni pentru aducerea la îndeplinire a diferitelor îmbunătățiri la localurile inspectate, s’au închis 52 de debite alimentare pînă vor fi aduse în bună stare de funcțioare, s’au dresat 18 procese verbale de dare în judecată a comercianților recalcitranți; au fost golite 144 latrine în complul proprietarilor; au fost somați 90 de proprietari să-și construiască latrina reglementare; s’au astupat 4 puțuri; două au fost reparate și s’au luat măsuri pentru îngrădirea a 18 locuri virane. Medicii comunali vor face anchete sanitare după un plan anume stabilit și vor înainta d-lui dr. Mendonich, rapoarte detailate de cele constatate. ’ Tot în consfătuirea de cri s'a adus la discuție și chestiunea curățitului stradelor. Cu această ocaziune s-a aflat că dacă curățitul stradelor lasă de dorit, aceasta se datorește faptului că pe de o parte lipsesc vehicule pentru transportul guioielor, iar pe de altă parte se observă lipsa unui personal de supraveghere. Mare parte din oameni angajați pentru curățatul stradelor părăsesc acest serviciu din cauza numeroaselor amenzi la cari sînt supuși. Pînă în prezent numai două sectoare au personalul complect. D. dr. Mendonich a luat dispozițiunea de a nu se mai aplica pedepse de «t numai în cazuri de abateri grave. S’a luat apoi , dispozițiunea ca curățitul stradelor să se facă astfel: întîi sa se stropească și în urmă să se măture. Această măsură este luată pentru moment, numai pentru centrul Capitalei. Peste cîteva zile ,ea va fi aplicată în întreaga Capitală. * S’a luat apoi dispozițiunea că se curățe toate maidanurile iar locurile virane să fie îngrădite. In ședința viitoare a consiliului de higiena, la care va lua parte și dr. Mendonide, se vor propune nouă măsuri ce trebuesc luate pentru prevenirea holerei. ------------------Cronica judiciară UNDE DUCE DRAGOSTEA Băetanul Ion Ilie Pașaliu, tînăr de 18 ani și plin de visuri, se îndrăgostise joc de femeea Lina Sterea, cu care servea împreună la d. Paraschiv Rădulescu, moșier din comuna Domnești. , «V Servitoarea deși tu aproape 20 de ani mai în vîrstă decît adoratorul ei, știu totuși să-l rețină în mrejele ei, pînă ce îl mîncăl50 ]eî ce acesta îî economisse. După aceia nu mai oi să știe de el și se hotărî să plece la București. Tînărul Pașaliu, care după propria lui declarație făcută eri înaintea tribunalului „nu mai putea să trăiască fără de dînsa“ a decis să o omoare și luîndu-se după dansa o ajunse aproape de București și descărcă asupra ei două focuri de revolver. Victima fu rănită, dar după cîtva timp de căutare $i spitalul Colțea s’a vindecat. Criminalul din amor fu arestat și ’emi s’a s’a judecat procesul de către tribunalul Ilfov, secția de vacanța. Acuzatul Pașaliu a mărturisit totul cu o naivitate de copil ce este încă. Lacrimile îlunecau vocea și suferința de care era cuprins se exprima pe figura lui dezolată. Tribunalul ținînd seamă de împrejurările acestei „drame“, a condamnat pe PașaUu ramal la 4 luni închisoare. DIVERSE Tribunalul a pronunțat ori sentința prin care condamnă la o lună închisoare și o sută lei despăgubiri civile către direcția C. F. R., pe conductorul de tren Ștefan Georgescu, care falsificase bilete, vînzîndu-le călătorilor. — Eri urma să se judece procesul faimosului escroc Rubin Rozental zis și Alexandru. Din cauza lipsei unora din martori și a unora din numeroasele persoane escrocate, constituite ca parte civilă, tribunalul a amînat judecarea la 12 August. __ _ ___________________.