Dimineaţa, iulie 1912 (Anul 9, nr. 2989-3019)
1912-07-22 / nr. 3010
Ama ix. nr. 30*0 of PUBLICITATEA CONCEDATA exclusiv AGENȚIEI DE PUBLICITATE CAROL SCHULDER © Comp. Strada Doamnei No. 8, Etaj I. — Telefon 3/4 Cu cele din urmă știri din lumea întreagă Director: CONST. MINE ________Biureriile ziarului: Str.15&rundar No. 11. — București________ 1RVAMENTE CU PREMII: Cu un Let 20.— . 6 luni Let U.1 . \ 3 luni L«i Penis »trăînătate prețul e.te indoti * 1 TELEFON 4 LINII: No. 1#/1Q » 34/73 ; 14/ți>q> ț 12 40 Stattistele agricole din Romînia CC SE LUCREAZĂ Ziarele noastre au vorbit la timp de înființarea sindicatelor agricole cît și a „Uniunei centrale a sindicatelor ” ambele consacrate prin legea de la 22 Martie a. c. Sindicatele acestea au venit tocmai la timp umplînd un mare gol simțit de toți agricultorii noștri. Prin înființarea lor gospodăria rurală tinde a lua o față cu totul nouă și favorabilă săteanului. Astăzi cînd pămîntul s’a scumpit, populațiunea a sporit și cînd nevoile au crescut enorm, nici o activitate nu mai merge ușor fără asociație și știință. Agricultorii noștri au trebuit să se asocieze în sindicate, căci numai astfel vor putea face, cu succes, față nevoilor de tot felul. . In programul sindicatelor agricole intră, în primul rînd, chestiunea îmbunătățirea producțiunea solului și aceea a creșterea vitelor. In legătură cu aceasta , sindicatele agricole cară a răspîndi cît mai mult ideia unificărea semințelor pe județe sau regiuni, întroducîndu-se prin toate comunele tripare și vulgarizînd obiceiul sulfatatului griului. Mai departe, în regiunea livezilor, se va căra a se răspîndi altoitul prunilor și al altor pomi roditori. In ceea ce privește creșterea vitelor sindicatele vor căuta a procura reproducători buni și apți pentru fiecare regiune. Mai departe se va căuta a se ridica magazii mari, în diferite centre, pentru desfacerea produselor sindicatelor — înlăturîndu-se, în chipul acesta, intermediarii, atît de periculoși agricultorilor mici. Nu mai puțin important, pentru micul cultivator, este ideia asigurărilor pe principiul mutualităței, care va face să dispară pierderile suferite, de pe urma mortalitatei vitelor, a focului și a grindinei. Pentru a se vedea primul rod al acestor asociații, „Uniunea centrală a sindicatelor agricole" a hotărît să organizeze, în lunile Septembrie și Octombrie a. c. expoziții de industrii casnice și concursuri de vite regionale, în toate districtele unde s’au înființat asemenea sindicate. Aceste expoziții și concursuri se vor face prin mijlocirea sindicatelor, Uniunea punînd la dispoziție fondurile necesare pentru acordare de premii. Aceste expoziții și concursuri vor avea loc în localitățile: Călărași, Slobozia, Tîrgoviște, R.Sărat, Constanța, Roșiorii de Vede și Botoșani. Cei interesați se pot adresa, pentru mai multe lămuriri, la sindicatele agricole din localitățile mai sus citate. Opera începută de sindicatele agricole credem a da rezultate frumoase și îmbucurătoare în ceea ce privește ridicarea gospodăriei rurale din Romînia — Miss. D’ale vechiului regim turcesc Acum cînd se răspîndesc fel de fel de zvonuri asupra desfășurărei evenimentelor în Turcia nu este de mirare că deseori citim telegrame cari anunță reîntronarea fostului sultan Abdul Hamid. Chiar în Turcia aceste zvonuri își fac drum. Cu acest prilej ziarul „le Jeune Turc” din Constantinopol amintește cetățenilor otomani cîteva dîn.... binecuvîntările vechiului regim hamidian. Vorbind despre Censura’ și Presa în vremea lui Abdul Hamid, un publicist Loria bey reîmprospătează în memoria marelui public cîte o borobeață și samavolnicie a regimului dispărut. In Vodena trăia un biet profesoraș cu numele de Abdul-Hamid. Autoritățile turcești l-au amenințat că-l vor revoca dacă nu va renunța la numele sau. Profesorul și-a schimbat numele de Abdul Hamid în acela de Rifat Effendi. Un ziar științific, descriind în unul din numerile sale experiența preparării hidrogenului sfîrșia articolul astfel: oxigenul din vaporii de apă se combină cu fierul, iar hidrogenul rămîne liber. Cu o trăsătură de condeiü, Censura șterse cuvîntul periculos liber. Ziarele zilnice aveau obiceiul ca să-și umple subsolul cu romane senzaționale. Intr’una din zile Censura interzice acest inofensiv obiceiu al gazetelor. Ce se întîmplase? Un aghiotant al sultanului suprins în flagrant delict cu o prințesă fu silit să se refugieze la Paris, Censura care veghia ca marele public să nu afle nimic despre aventura aceasta, bănuia că în romanele-foiletoane ale ziarelor se face aluzie la aventura aghiotantului imperial. Tipuri de capitală — Iaurt! Căimăcelu! Pentru studenți UN CONGRES AL STUDENȚILOR ROMÂNI DIN STRĂINĂTATE In zilele de 29 și 30 Mai, anul viitor, va avea loc în Marburg-Cassel, un congres al studenților romîni cari își fac studiile în străinătate. Scopul congresului este instituirea unei legături de solidaritate printre toți studenții romîni răspîndiți pe la universitățile străine. Cu acest prilej se vor pune și bazele unei federații generale tuturor studenților romîni de pretutindeni, federație care se va întruni odată pe an la un congres, va face să apară o revistă și va organiza conferințe în străinătate. Obiectivul principal al acestei activități va fi acela de răspîndi în străinătate cunoștințele despre țara noastră. Organizatorii congresului au luat hotărirea de a suporta cheltuiala de drum și Întreținerea la Marburg pe timpul congresului a unui număr de o sută de studenți. Ceilalți vor participa pe socoteala lor. S’au rezervat cinci locuri pentru basarabeni, cinci pentru bucovineni, șapte pentru ardeleni și trei pentru macedoneni. Vom ține în curent pe cititori cu ce se va mai hotărî. CEREȚI Revista Modei 1 MOARTEA secretarului preșidenției republicei franceze Născut la Penne (Lot și Garona) în 2 Aprilie 1890, Henri Ramondou și-a făcut studiile la Toulouse unde și-a luat licența în drept. Tînăr încă a intrat ca simplu funcționar la ministerul de interne. La 1887 a fost atașat la acest minister in cabinetul ministrului. A fost apoi subprefect la Semur, Saint- Flour, Brest, Vienne. Pe cînd era prefect la Ardennes, președintele Fallières i numi secretar al președinției republice. HENRI RAÎffONDOU dile momim Cum „petrec“ vilegiaturiștii la Bușteni D. G. Dimitrescu, proprietar din Bușteni, ne scrie o scrisore intitulată : „Caraimanul din Bușteni a început să rîdă iară“. Conținutul scrisore e însă în flagrantă contrazicere cu titlul, căci iată ce ni se povestește : Administrația locală ar trebui să caute să potolească pofta precupeților speculanți și avizi de a ne stoarce și ultimul ban, făcîndu-ne a părăsi localitatea înainte de vreme, înțelegem, să cîștige și ei ceva, dar nu două sute la o sută, căci este neomenesc lucru. Sîntem jefuiți cu osebire la lucrurile de primă necesitate. Ca să vă convingeți și dv., de această speculă, e suficient să vă spun că dovleceii și castraveții cari se vînd cîte 19 de un ban în București, aci plătim 5 bani bucata ; pătlăgele vinete cu 35 și 40 bani una și tot așa cu tot soiul de zarzavaturi, întreb pe d. dr. Partion dacă mai poți fi vegetarian ? Plinea, de 700 grame, căci am cîntărit-o, se plătește cu 35 bani. Carnea se zice că e ca la București, e un articol ce nu mă privește !... Față, dar cu acest atentat la punga bieților vilegiaturist!, credem că se impune celor în drept a se interesa maî d’aproape ; să se convingă fie visu și să caute se îndrepte lucrurile cît posibil mai repede altminteri ne pleacă lumea.. Speculanții își zic : „Iu minte ca și în codru totul e permis”I V Dnm!nio& 22 mile i»12 NUVELELE DIMINEȚEI ROMIMfI MUZICAIȚELOR — Poem fantastic — In parent vast, fără o floare, fără alei și fără umbre Ca frunze roșii jos — mai roșii ca singere "achiegat ma Mrarft ] "■ Trei muzici * > Si trei capelmaistrii Ca fete palide si sumbre... Mi in disprețul lunii pale și-a mariit cer éteSa ClalmAi iQtittară cîntece de lume din clarinete« , Deslușit :,__ pin fligehornuri de alamă, cintard möldSlI BÎr36**uht Cintarj doine 'n variații din fragedele piculine» —" * Si cîntece de 'nmormintarp _*■“' iSi cîntece de chesuit. > ^ ^ ^ min clash’t ai ales cu gründ mtrmtttta “* mtofffe Din Grieg, ' Din Beethoven, , revin Sfirile inspirării... ... ... — Risipă de bemoli urcară, spre regiunile v!*Jfrfl _____jl Dar din înălțimi se prăvăliră ca grai schimbatd TO altaiV Se adunară pTNSri stranii, cu ochi fantastici a ardeau, f 1 Si liheci cu sbor lunatea vi Si 'navipate ce lucesc... w Se intanecă de 'ngrijorare lumina astradă cem&j I 2zel fulgere mai scăpărară.« 4 ... 1 üOcri muzicanții lor riffiBOT El birille in neștire din mîin fe costori alergau, Í Iar eind stă împlinit « ~ Urlarâ ^ r _ ȚÂsa tinguiur în barma, 1 Ca 5?e?3 capelmaistru palizi, scăpară bătui de comandă S’apoi înțepeniți, căzură... ) Dar muzicanții tot cintauri , Tîrziu.... Cină geana de lumină mirea sfioasă?n răsărit. In parcu vast, fără o floare. Fără alei. Și fără umbre Deasupra unor instrumente, deasupra unor leie sumbr 'Mai ciripiră păsărele... Căci muzicanții au murit" Călimănești, 1912 Iulie. " George Cal? VORBE DE CLACĂ BiclaiRstia lui PopescuI —Lumea pleacă, la băi, să respire, nu se odihnească și să se plimbe. Foarte bine. Dar mci cel cari din păcate trebue să răminem in Capitală, adică să ne prăpădim ca zile? ■Amicul meu, vechiul și simpaticul d-v. cunoscut, Popescu, mă privi țintă tn ochi, așteptând un răspuns. Eu zic: — E cald! Pe căldură omul cugetă mai greu. Mai am cîteva grave probleme la cari trebue să cuget. Aștept o zi răcoroasă și apoi îți voi da răspuns și la Întrebarea ta. — Știți , chestia curățenie! pe străzile Capitalei, aia s’o las! baltă. Tu cînd știi că nu-ț! vine nimeni in vizită, mătur! prin casă ? — Amice! Eu să mătur ! Te provoc ia duel, zic ofensat. Am servitoare și... — Fericit muritor, a găsit una ? — Da, dar sunt grăbit, zic și vreau să scap din ghiarele lui, dar el a avut grija să mă apuce de braț. — Ascultă, știa că ești băiat levent. Scrie ceva contra doctorilor cari pleacă din Capitală. E ceva de necrezut, era să-mi moară soacra și... — Feri... — Te Înșeli, eu îmi iubesc și soar era ! Scrie, zic. Să mia stea și pe aci cîțiva, că slavă Domnului, suntem mai bolnavi decit cei cari pleacă. — Da, da, zic, și o iubesc. Al naibii amic ! Dar are dreptate. Prea mulți doctori pleacă vara din Capitală ! Mergînd, pe cine-mi văzură ochii? Nici nu-mi venea a crede. Un doctor, și încă d’ăi buni! — Dom’le doctor, n'ați plecat ? — Iți pare räu ? — Mare noroc ai avut! Era să te scriu pe lista dezertorilor. Ai scăpat! Doctorul Mihail Cohn (hai sä-i spui și numele !) își duse degetul la frunte rîzînd, cu un gest foarte puțin măgulitor, parol! — Am să fac o listă neagră, pentru toți doftorii buni cari ne părăsesc vara. Cînd pleci, ca să te trec și pe d-ta pe listă ? — Eu nu plec, declar solemn. Cu toată solemnitatea declarației, e tot nu pot crede și tot am să lase loc pe listă. E un adevărat scandal, să ne moară soacrele, vorba lui Popescu ! Dar fiindcă pe căldurile astea este greu a colinda orașul, rugăm pe toți medicii dezertați, să-și trimeată numele și adresele, ca să-î trecem pe lista neagră. E mai simplu și mai comod. ■Nu? Ștru Polovan. Problemele viitorului înființarea unei școale de telegrafie fără fir Este foarte justă expunerea pe carse. Cesar Protopopescu a făcut-o la ziarul „Dimineața” relativ la manipularea aparatelor de telegrafie fără fir la aeroplane. " Intr’adevăr militarul pilei nu pote fi decit un bun militar și pilot« dar se naște întrebarea cine va manipula aparatul de telegrafie „fărl fir . Acest telegrafist a cărui respons»abilitate este foarte mare, se înțelege trebue să cunoască oare și cali instrucțiuni tehnice și nu acelaș timp să fie forte și la manipularea și primirea telegramelor după aur și ochi cu o repeziciune egală cu acea a sbo* rului. Dintr’un început se știe că bil* tul telegrafist a fost nevoit să invețe după multă practică și exerciții, primirea depeșelor după „bandă”. Ori acest mijloc este foarte dăunător telegramei „f. urgent". S’au văzut cazuri cînd după ce amploiatul de visa-vis a terminat transmiterea depeșei, începătorul nostru „după bandă” Îi trebue ore întregi ca să o traducă» Mi s’a întîmplat să văd, cum telegramele transmise de seară, el abia a doua zi le traducea, încetul cu încetul acest procedeu și s'a desființat și acum, iarăși după luni de practică și exerciții, telegramele se primesc după uz cu mai mult mai repede și mai exact. Pentru ambele aceste procedeuri a trebuit multă practică, mult timp, iar în ultimul deceniu o școală special pentru înzestrarea cu cunoștințele absolut trebuincioase dar acum, n’ar fi Dare nemerită înființarea unei scni pentru însușirea cunoștințelor rncumularea aparatelor telegrafice fără fir? Vedem că din zi în zi aviațiunea înregistrează noul succese. Ar fi bine ca paralele cu loc«'.i«ta să se înființeze și școala „de telegrafie fără fir” al cărei scop, fond e însemnat, ar fi să dea concursul cerut de aviațiune. Acei cari vor urma cursurile rmnei școli, vor fi desigur, nu din oficianți sau elevi, ci simpli auxiliari care după ajutorul pe care Direcțiunea Poștelor trebue să-l dea, vor fi peste cîtva timp capabili de a manipula acest nou sistem. Misiunea lor va fi mare. Ei vor fi „telegrafiști-pasageri, și poștași-piloți". Aurel Păraciu. Tg.-Jiu